În ultima jumătate de an, valoarea pieței criptomonedelor s-a redus de la 3.000 miliarde de dolari la 960 miliarde dolari, acestea fiind considerate, în prezent, drept active cu grad înalt de risc, din cauza creșterii inflației ceea ce a impus băncilor centrale majorarea mai amplă a dobânzilor de referință, măsură care poate provoca apariția recesiunii.

Presiunea apărută a impus unora dintre cele mai importante platforme specializate să anunțe suspendarea retragerilor, schimburilor şi transferurilor de monede digitale. Tendința a fost amplificată și de prăbușirea, săptămânile trecute, a TerraUSD, o așa-numită „stable coin” (monedă stabilă), care este „legată” de evoluția dolarului american.

Bitcoin a scăzut în ultimele șase săptămâni cu peste 40% și a atins marți dimineață un minim de 20 816, urmată apoi de o revenire spre pragul de 23.000 dolari. Reamintim că în noiembrie trecut moneda digitală a atins un vârf de aproape 69.000 dolari.

Ether, a doua cea mai tranzacționată criptomonedă, a atins un minim de 1.078 dolari, cel mai redus nivel de la începutul lui 2021, față de un vârf de 4.800 dolari înregistrat în toamna trecută.

La redeschiderea pieței, după minivacanța de Rusalii, cursul euro a crescut ușor de la 4,9432 la 4,9437 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,939 – 4,947 lei.

Dobânzile interbancare au stagnat marți. Dealerii bancari așteptau finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale pentru a afla care este pasul de creștere ale ratei de referință, o jumătate sau trei sferturi de punct procentual, după ce inflația din Statele Unite a crescut în iunie la 8,6%, maxim al ultimilor 40 de ani. Decizia va influența măsurile care vor fi luate de alte bănci centrale.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,15%, nivel care a mai fost atins la începutul lui decembrie 2012.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat marți de la 6,28 la 6,29%, valoare comparabilă cu cea înregistrată în prima parte a lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 6,47%.

Indexul dolarului american față de un coș al principalelor valute a atins marți un maxim al ultimilor 33 de ani. Moneda unică s-a depreciat la 1,0397 – 1,0483 dolari, chiar dacă inflația anuală din Germania a urcat la 7,9%, valoare care nu a mai fost atinsă de la reunificarea Germaniei, în 1990. Această evoluție a făcut ca media dolarului să urce de la 4,6665 la 4,7337 lei.

Creșterea ratei șomajului din Marea Britanie la 3,8% a depreciat lira sterlină la 1,1549 – 1,1691 euro ceea ce a făcut ca media ei să scadă de la 5,8114 la 5,7384 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,7554 la 4,77 lei.

Aprecierea monedei americane a compensat scăderea metalului galben la 1.817 – 1.831 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat de la 276,5061 la 277,5769 lei.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele patru luni ale acestui an, un deficit de 7,568 miliarde euro, cu aproape 84% mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, de 4,114 miliarde euro, informează Banca Naţională a României, printr-un comunicat remis, marţi, AGERPRES.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,589 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 345 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1,126 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 84 milioane euro.

În perioada ianuarie - aprilie 2022, datoria externă totală a scăzut cu 66 milioane euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 94,399 miliarde euro la 30 aprilie 2022 (70,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 40,152 miliarde euro (29,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,2% faţă de finele anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17% la sută în perioada ianuarie - aprilie 2022, comparativ cu 16,4% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2022 a fost de 78,4%, faţă de 81,9% la 31 decembrie 2021.

Leul rămâne, de la începutul anului, cea mai stabilă monedă față de euro, în timp ce forintul maghiar a cunoscut cea mai amplă depreciere.

Săptămâna trecută cursul euro s-a mișcat între 4,9419 și 4,9456 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9432 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat între 4,943 și 4,948 lei. Luni dimineață, cotațiile fluctuau pe piețele internaționale în culoarul 4,92 – 4,949 lei.

Pentru sfârșitul anului analiștii BCR estimează un curs de 5,05 lei/euro

Majorarea prețurilor la materiile prime, energie și alimente, criza post-pandemie și războiul din Ucraina au provocat creșterea inflației, tot atâtea motive pentru ca FMI să estimeze că la sfârșitul acestui an inflaţia din România va fi de 12,5%, respectiv de circa 10% anul viitor

Pentru a contracara această evoluție BNR trebuie să „jongleze” cu politica sa monetară, care să permită scăderea inflație dar să asigure în același timp și stabilitate cursului.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,13 la 6,15%, nivel care a mai fost atins la începutul lui decembrie 2012. La sfârșitul săptămânii trecute indicele se situa la 6,01%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat joi de la 6,27 la 6,28%, valoare comparabilă cu cea înregistrată în prima parte a lui ianuarie 2013. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,45 la 6,47%.

Creșterea inflației anuale din Statele Unite la 8,6%, maxim al ultimilor 40 de ani, a produs aprecierea rapidă a monedei americane, care fluctua la începutul acestei săptămâni între 1,0456 și 1,0520 dolari/euro, față de 1,0752 dolari la începutul perioadei. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,6003 la 4,6665 lei

Evoluția s-a datorat pariurilor puse pe o decizie a Rezervei Federale de a majora dobânda de referință cu 0,75 puncte procentuale la ședința sa de politică monetară care se va desfășura marți și miercuri. La aceste prognoze a contribuit și declarația președintelui Biden de la finalul săptămânii trecute, care a afirmat că „vom trăi cu această inflaţie o vreme. Va scădea treptat, dar vom trăi cu ea pentru o vreme”.

Piețele au ignorat anunțul făcut joi de BCE că va majora dobânda sa cheie cu 0,25 puncte procentuale la reuniunea sa din iulie, pentru prima dată din 2011, după ce programul său de cumpărare de obligațiuni s-a încheiat.

Cursul francului elvețian s-a mișcat în perioada analizată între 4,7169 și 4,7887 lei, cel de vinerea trecută fiind stabilită la 4,7554 lei.

Evoluția lirei sterline a fost influențată de votul de încredere din Parlamentul britanic în privința premierului Johnson. Cursul ei a crescut de la 5,7780 la 5,8114 lei.

La finalul intervalului, prețul gramului de aur a urcat de la 274,1949 la 276,5061 lei. Volatilitatea metalului galben a fost ridicată, acesta urcând vineri de la 1.827 la 1.875 dolari/uncie.

Perspectivele unei politici monetare stricte din partea Rezervei Federale, pe fondul unei încetiniri a economiei mondiale, au amplificat aversiunea față de risc și scăderea bitcoin la 24.164 dolari, minim al ultimelor 18 luni. Față de noiembrie trecut, când a urcat la aproape 69.000 dolari, criptomoneda a pierdut 65%. Tot la începutul acestei săptămâni, ether a alunecat până la 1.207 dolari, față de aproape 4.900 dolari în noiembrie 2021.

Analiza cuprinde perioada 6 – 13 iunie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În luna aprilie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6443 lei, cu 42 lei (+0,7%) mai mare decât în luna martie 2022.

Câştigul salarial mediu net a fost 3967 lei, în creștere faţă de luna precedentă cu 30 lei (+0,8%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9746 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2120 lei).

Aprilie 2022 comparativ cu Aprilie 2021

Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 11,4%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum        

Indicele câştigului salarial real a fost 97,9% ȋn luna aprilie 2022 față de luna aprilie 2021.

Indicele câştigului salarial real a fost 97,2% ȋn luna aprilie 2022 față de luna martie 2022.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 227,5%, cu 6,7 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2022.­

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Aprilie 2022 comparativ cu Martie 2022

În luna aprilie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic^, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creșteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 30,2% ȋn extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 20,8% ȋn producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;
• între 8,0% și 12,0% ȋn intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), transporturi pe apă, activităţi de servicii anexe extracţiei, transporturi aeriene, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, industria metalurgică;
• între 3,0% și 7,5% ȋn alte activităţi extractive, telecomunicaţii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, tranzacţii imobiliare, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi terestre şi transporturi prin conducte, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), alte activităţi de servicii.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2022 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 32,3% ȋn fabricarea produselor din tutun, cu 18,8% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 11,0% ȋn fabricarea băuturilor;
• între 3,0% și 9,5% ȋn activităţi de editare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, extracţia minereurilor metalifere, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+0,7%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (+0,1%). Ȋn învăţământ, câștigul salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-1,7%), ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare.