Principalul eveniment al începutul de an se va desfășura marți, când va avea loc ședința de politică monetară a BNR. Banca centrală este obligată să găsească cele mai bune formule pentru a găsi echilibrul între inflație, dobânzi și cursul de schimb.

Analiștii anticipează o majorare a dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, de la 6,75 la 7%, în condițiile în care inflația din decembrie s-ar fi menținut peste 16,5%.

După ce a încheiat 2022 la 4,9474 lei, prima ședință a acestei săptămâni a adus o scădere a cursului euro de la 4,9293 la 4,9252 lei, pe fondul unei creșteri a apetitului pentru risc iar tranzacțiile s-au realizat între 4,92 și 4,927 lei, cu închiderea la 4,925 lei.

Aprecierea leului a fost influențată atât de nivelul mai redus al aversiunii față de risc existent pe piețele internaționale dar și de vânzările de valută la care au recurs străinii interesați de titlurile de stat românești.

Anul acesta, Finanțele intenționează să finanțeze deficitul bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare prin împrumuturi în valoare de aproximativ 160 miliarde lei, din care circa 100 miliarde lei din piața internă la care se adaugă între 11 și 12 miliarde euro din piețele externe.

Acest volum care include și cele aproape 4 miliarde dolari americani împrumutați în prima săptămână din ianuarie cu scadențe la 5 ani, 10 ani, respectiv 30 de ani, în cazul căreia România plăteşte dobânzi de 114.000 de dolari pe zi.

Finanțele s-au împrumutat și din piața locală cu 3,34 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei cu scadența în aprilie 2036 la o dobândă anuală de 8,15%, respectiv 1,36 miliarde lei printr-o emisiune redeschisă, scadentă în aprilie 2026 la o dobândă de 7,34%.

Primele ședințe din 2023 au evidențiat o scădere a indicilor ROBOR, înainte de ședința de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 10 ianuarie.

Luni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,48 la 7,45%, cea mai mică valoare începând cu 22 iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,72%, minim care nu a mai fost atins din 26 iulie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,04 la 8,03%.

Cursul dolarului a urcat vineri la 4,6894 lei, față de 4,6346 lei la sfârșitul anului trecut, dar s-a prăbușit luni la 4,6151 lei, pe fondul deprecierii monedei americane la 1,0750 dolari, după înmulțirea pariurilor puse pe seama faptului că Fed va majora dobânda de referință cu doar 0,25 puncte procentuale la finalul lunii, după ce șomajul din Statele Unite a atins minimul ultimilor 50 de ani. În prezent, dobânda de referință practicată de Fed este de 4,25 – 4,50% față de 2% în cazul BCE.

Cursul francului elvețian a început săptămâna în scădere la 4,9908 lei.

Contractarea economiei britanice din ultimele luni, a depreciat lira sterlină față de euro și dolar, ceea ce s-a reflectat vinerea trecută în scăderea mediei la 5,5610 lei, pentru ca noua săptămână să aducă o creștere la 5,5943 lei.

Deprecierea dolarului a majorat cererea de aur iar uncia a urcat la 1.871 – 1.881 dolari. Această evoluție a făcut ca prețul gramului de aur să crească la 277,8808 lei.

Scăderea monedei americane și creșterea apetitului pentru risc au majorat plasamentele în criptomonede. Bitcoin a urcat la 17.109 – 17.279 dolari iar ether la 1.285 – 1.326 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 9 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,45% pe an, de la 7,48% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 7,72% pe an, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 8,03% pe an, de la 8,04% în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 7,48% pe an, de la 7,50% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,72% pe an, de la 7,73% în şedinţa precedentă, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,04% pe an faţă de 8,05% în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Evoluția pozitivă a leului față de principalele valute, care a fost în 2022 cea mai stabilă monedă din regiune, a continuat și joia aceasta.

Cursul euro a scăzut de la 4,9264 la 4,9243 lei. Piața valutară s-a deschis la 4,93 lei, cotațiile coborând apoi până la 4,923 lei.

Analiștii BCR anticipează pentru finalul lui 2023 un curs de schimb al euro de 5,05 lei. „Principalele presiuni de depreciere a leului provin dinspre deficitul de cont curent mare care s-ar putea ajusta marginal dacă preţurile de import pentru energie vor fi mai scăzute în medie faţă de 2022”, observă cei de la BCR.

Primele ședințe ale pieței monetare din 2023 au evidențiat o accentuare a scăderii indicilor ROBOR, cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, care se va desfășura în 10 ianuarie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,53 la 7,50%, cea mai mică valoare începând cu 22 iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,77 la 7,73%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,07 la 8,05%.

Euro fluctua în culoarul 1,0579 – 1,0631 dolari, semn că investitorii nu cred că Fed va menține o rată ridicată a dobânzii de referință, iar media monedei americane a stagnat la 4,6388 lei.

Publicarea minutei ultimei întâlniri de politică monetară („Beige Book”) că oficialii Fed nu anticipează o reducere a dobânzii în 2023, însă piețele consideră că încetinirea economiei și inflația din Statele Unite vor necesita o modificare a politicii monetare.

Media francului elvețian a scăzut la 5,0041 lei iar cea a lirei sterline la 5,5809 lei.

După creșterea de miercuri la circa 1.865 dolari, vârf al ultimei jumătăți de an, uncia a scăzut la 1.845 – 1.855 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 275,7687 lei.

Anul acesta plasamentele în metal galben se vor înmulți și vor ridica prețul acestuia, investitorii fiind interesați de active considerate drept „refugii”. Principala cauză este reprezentată de menținerea aversiunii față de risc și scăderea valorii acțiunilor, la care se adaugă încetinirea principalelor economii ale lumii și al majorării dobânzilor de către marile bănci centrale, ceea ce va afecta și valoarea dolarului.

Bitcoin a testat miercuri atingerea pragului de 17.000 dolari și fluctua în culoarul 16.762 – 16.872 dolari. Ether se tranzacționa între 1.246 și 1.259 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu