Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 7,53% pe an, de la 7,56% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,77% pe an, de la 7,81% în şedinţa precedentă, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 8,07% pe an faţă de 8,08% în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

sursa www.agerpres.ro

A doua ședință a pieței valutare din 2023 a coincis cu o nouă scădere a cursului euro, tendință care se manifesta și în cazul celorlalte monede din regiune, care beneficiază de menținerea apetitului pentru risc.

Media euro a scăzut de la 4,9273 la 4,9264 lei. Transferurile se realizau între 4,921 lei, minim atins după anunțarea cursului de schimb, și 4,932 lei.

Parcursul leului va fi protejată de către BNR prin intermediul rezervei sale valutare care s-a majorat în decembrie la 46,6 miliarde euro, mai mult cu 15,2% față de perioada similară din 2021, ceea ce face ca rezervele internaționale (inclusiv aur) să atingă un nivel record de 52,3 miliarde euro, care reprezintă circa 18% din valoare PIB-ului românesc. Banca centrală poate apela, de asemenea, în cazul apariției unor șocuri adverse de o linie de creditare din partea BCE de până la 4,5 miliarde euro, până la data de 15 ianuarie 2024.

Dobânzile interbancare continuau să scadă și au atins valori care se mai înregistrau la sfârșitul lunii iulie dar se mențineau la maxime ale ultimilor 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,56 la 7,536%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,81 la 7,77%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,08 la 8,07%.

Datele venite din Europa care indică o scădere a inflației au ridicat cotațiile euro la 1,0548 – 1,0635 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,6766 la 4,6388 lei.

Prețurile din Germania au urcat în decembrie cu 9,6% față de 11,3% în noiembrie iar cele din Franța au încetinit luna trecută la 5,9%. Pentru întreaga zonă euro se anticipează o încetinire de la 10,1% la 9,6%.

Evoluția perechii s-ar putea modifica în cursul serii, după ce va fi publicată minuta („Beige Book”) a ședinței de politică monetară a Rezervei Federale care s-a desfășurat luna trecută.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0052 lei iar cel al lirei sterline la 5,6020 lei.

Deprecierea monedei americane din primele zile ale anului a majorat cererea de aur, considerat drept un „refugiu”, iar uncia a crescut la 1.845 – 1.864 dolari, vârf care a mai fost atins în iunie. Această evoluție a ridicat prețul gramului de aur la 277,2928 lei. Maximul atins de gram a fost 293,9846 lei, în data de 7 martie.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6688 zloți/euro iar a celei maghiare la 397,14 forinți/euro.

Bitcoin stagna la valori 16.652 – 16.893 dolari. În schimb, ether creștea la 1.212 – 1.256 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Prima ședință de tranzacționare din 2023 a fost pozitivă pentru leu, care s-a apreciat cu doi bani față de euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9474 la 4,9273 lei. În cursul nopții, cotațiile au atins în piețele asiatice un minim de 4,919 lei iar tranzacțiile locale se efectuau în culoarul 4,926 - 4,939 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă în prima ședință din 2023 și au atins valori care se mai înregistrau la sfârșitul lunii iulie dar se mențineau la maxime ale ultimilor 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât marțea aceasta de la 7,57 la 7,56%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,81%, valoare stabilită la sfârșitul anului trecut. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat 2022 la 8,09% și a început 2023 printr-o scădere la 8,08%.

Afirmațiile făcute duminică de directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, conform căreia Statele Unite, Europa şi China, se vor confrunta în 2023 cu o încetinire a activităţii lor economice, au avut darul de a majora cererea de monedă americană, considerată drept un „refugiu” în perioadele tulburi.

Euro s-a depreciat la 1,0525 - 1,0614 dolari iar cursul monedei americane a crescut de la 4,6346 la 4,6766 lei.

Evoluția perechii euro/dolar, cea care dă tonul în privința apetitului pentru risc, va fi influențată de deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale și BCE și de modul în care va fi încetinită inflația. Analiștii anticipează o încetinire a ritmului de creștere a ratei de referință de către Fed, după un ciclu, care a început în martie, în care aceasta a fost majorată cu 425 de puncte de bază.

Cursul francului elvețian a scăzut la 4,9834 lei iar cel al lirei sterline la 5,5720 lei.

Creșterea semnificativă a cererii de metal galben, investitorii căutând plasamente cât mai sigure, a ridicat cotațiile la 1.832 - 1.849 dolari/uncie, în timp ce moneda americană s-a apreciat cu circa 1% au făcut ca prețul gramului de aur să urce la 275,9130 lei.

Bitcoin fluctua între 16.652 și 16.772 dolari, valori apropiate de cele de la sfârșitul anului trecut. Volatilitatea ether se limita la culoarul 1.211 - 1.220 dolari.

În ciuda politicii haotice a guvernului, România a reuşit să rămână una dintre performerele economice ale Uniunii Europene, evoluţie reflectată şi de stabilitatea cursului euro/leu.

Prima și ultima medie ale anului trecut au fost de 4,9474 lei/euro, evoluție ce poate fi comparată drept o declarație de intenție a BNR, că va continua să urmărească cu atenție cursul, folosit drept una din principalele pârghii antiinflaționiste. În regiune, moneda poloneză, care a atins în 11 octombrie un minim istoric de 4,8711 zloți/euro, s-a depreciat cu peste 2,2% iar cea maghiară a pierdut aproape 9%, după recordul negativ de 432,94 forinți/euro înregistrat în 13 octombrie.

Tranzacțiile de vineri din piața locală s-au rezumat la culoarul 4,945 - 4,95 lei, cu închiderea la 4,95 lei, pentru ca seara, peste Ocean, să fie atins un minim de 4,94 lei.

Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni la 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.

Pentru a stopa orice fel de tentativă de speculare a leului, BNR avea la dispoziție la sfârșitul lui noiembrie o rezervă valutară de circa 46 miliarde euro, cea internațională (inclusiv aur) fiind de peste 51 miliarde euro. Totodată, ea se poate împrumuta până la data de 15 ianuarie 2024, cu până la 4,5 miliarde euro de la BCE.

Conform unei analize a Băncii Transilvania, exporturile vor decelera în 2023 la 9,2%, față de 12,5% în 2021, în timp ce majorarea importurilor va fi de 10,4% comparativ cu 14,6% în urmă cu doi ani. În privința dinamicii PIB-ului, cei de la B.T. anticipează o frânare de la 5,1% în 2021 la 2,4%, urmând ca în 2024 economia să crească cu 3,7%. În schimb, analiştii CFA România estimează pentru acest an o încetinire a avansului economic la 1,6% .

Indicii ROBOR au închis anul pe scădere, semn că la ședința BNR din 10 ianuarie majorarea dobânzii de referință nu va fi mai mare de 0,50 puncte de bază. Măsura va reuși să tempereze inflația și să faciliteze creditarea, într-un an în care zona euro, principalul partener economic al României, riscă să intre în recesiune.

În ciuda evoluției descendente, indicii ROBOR se află la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. În ultima şedinţă din 2022, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,60 la 7,57%, minim care nu a mai fost atins de la sfârşitul lui iulie. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 7,83 la 7,81%, minim al ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat anul la 8,09%, după o „haltă” de două săptămâni la 8,10%.

Euro a scăzut de la 1,14 dolari la aproape 0,95 dolari, și a închis anul la 1,0704 dolari, semn că Rezerva Federală preferă un dolar mai slab în 2023, care să stimuleze economia. În piața locală, moneda americană a atins un record de 5,1794 lei, în 28 septembrie, față de 4,3559 lei, la începutul anului, pe care l-a încheiat la 4,6346 lei.

Recordul istoric atins de francul elvețian a fost de 5,2155 lei, în 28 septembrie, media de la finalul anului trecut fiind de 5,0289 lei.

Lira sterlină a crescut în 7 martie la un maxim de 6,0112 lei și a încheiat 2022 la 5,5878 lei, în condițiile în care economia Regatului Unit a intrat deja în recesiune.

Gramul de aur a atins recordul de 293,9846 lei, în 7 martie, după un început de an la 255,7583 lei. Prețul de la sfârșitul lui 2022 a fost stabilit de BNR la 270,6553 lei, însă metalul galben a închis anul pe creștere la 1.825 dolari, investitorii căutând plasamente sigure.

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu