Redeschiderea pieței valutare după Ziua Unirii a adus o nouă apreciere a leului față de principalele valute.

Cursul euro a scăzut miercuri de la 4,9198 la 4,9016 lei, valoare care nu a mai fost atinsă de la jumătatea lui noiembrie. Cererea mai mare de lei a împins în jos cotațiile euro de la 4,915 – 4,917 lei, la deschidere, până la un minim de 4,897 lei.

Piața monetară a fost calmă la jumătatea săptămâni, astfel că dobânzile interbancare nu au cunoscut modificări ample, iar evoluția descendentă a inflației nu necesită ajustări în sus a indicilor ROBOR.

În minuta ședinței de politică monetară din 10 ianuarie se arată că „rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,28 la 7,27%, minim al ultimei jumătăți de an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la valoarea stabilită la sfârșitul săptămânii trecute de 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 7,91 la 7,92%.

Perechea euro/dolar era stabilă, în condițiile în care piețele așteptau ziua de joi când vor fi publicate primele estimări privind PIB-ul Statelor Unite. Tranzacțiile se realizau între 1,0857 și 1,0911 dolari/euro iar media monedei americane a scăzut marginal de la 4,5132 la 4,5101 lei.

Euro se menținea peste pragul de 1 franc iar media monedei elvețiene a scăzut la 4,8877 lei. Cursul lirei sterline a cunoscut o depreciere mai mare, de la 5,5862 la 5,5473 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 279,2843 lei, în timp ce metalul galben fluctua în culoarul 1.924 – 1.933 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 389,46 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7079 lei/zloți.

Bitcoin nu a reușit să revină în ultimele zile peste pragul de 23.000 dolari, după ce a fost atins sâmbătă un maxim de 23.348 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din august. Moneda digitală fluctua miercuri între 22.363 și 22.751 dolari. Ether se menținea sub pragul de 1.600 dolari și tranzacționa în culoarul 1.524 – 1.565 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

2022 a fost anul în care angajații au reînceput să se întoarcă la munca de la birou, după doi ani în care stilul de muncă remote a fost mai degrabă regula decât excepția, iar 2023 pare că va continua această tendință.

Potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, în acest moment, 46,1% dintre angajați lucrează exclusiv de la sediul companiei. Doar 18,4% mai lucrează integral de acasă, iar restul își împart programul între casă și birou, astfel: 18,8% au un program hibrid pe o structură decisă de companie, 13,7% trebuie să vină și la birou, dar au libertatea de a decide singuri câte zile lucrează de acasă și câte de la sediu, iar 3% vin la birou doar pentru întâlniri și ședințe.

„Dacă la începutul lui 2020 încă eram țara din Europa cu cea mai mică deschidere a angajatorilor față de munca remote, acum acest stil de lucru a intrat într-o formă de normalitate și la noi, în aproape toate domeniile de activitate. La nivelul anului trecut, au fost postate peste 30.000 de joburi remote, cu 29,4% mai mult față de 2021 și cu 490% mai mult decât în 2019, iar de la începutul anului și până acum avem deja mai mult de 3.000 de joburi remote postate, adică 10% din total. Asta înseamnă că angajatorii rămân flexibili din acest punct de vedere, însă această flexibilitate se manifestă mai degrabă în direcția acceptării unui program de muncă hibrid decât a unuia complet remote”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În acest sens, 57,1% dintre participanții la sondaj spun că lucrează cel puțin cinci zile pe lună de la birou. 14,3% vin la sediul companiei doar o dată pe lună, 9% de două ori, 7,1% de trei ori, iar 12,4% lucrează de la birou patru zile pe lună.

Întrebați ce schimbări ar vrea să facă anul acesta legat de modul în care lucrează, cei mai mulți (respectiv 28,3%) au răspuns că vor să lucreze hibrid, dar ei să fie cei care decid câte zile vor veni la birou. 23,6% vor să lucreze exclusiv de acasă, în timp ce 20,1% și-ar dori să crească numărul zilelor în care muncesc remote. 1,5% se află la celălalt pol și intenționează să lucreze mai mult de la birou, iar 22,6% au decis ca în 2023 să lucreze doar de la sediul companiei. În cazul ultimelor două categorii, 40,4% spun că decizia de a reveni 100% sau de a munci mai multe zile de la birou aparține angajatorilor și că a fost stabilită la nivelul întregii organizații. 59,6%, în schimb, mărturisesc că nu se mai simt confortabil să lucreze de acasă și vor să facă o schimbare.

„Deși a fost foarte mult timp dorită de candidații români, toate sondajele pe care le-am făcut în jurul acestui subiect ne arată că există și dezavantaje pe care angajații le conștientizează și care i-au determinat pe mulți să renunțe la a munci doar de acasă. Sentimentele acute de înstrăinare, lipsa socializării cu colegii, disiparea unei granițe clare dintre viața personală și cea profesională sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi vedem că modul de lucru cel mai căutat nu este neapărat cel remote, ci hibrid”, explică Ana Călugăru.

Acest tip de flexibilitate a angajatorului s-a transformat inclusiv într-un criteriu pe care candidații îl iau în calcul în perspectiva unei noi angajări. Astfel, 60,9% dintre participanții la sondaj susțin că nu s-ar mai angaja într-o companie care nu acceptă munca remote sau hibrid. 26,6% dintre respondenți spun chiar că acesta este aspectul care ar cântări cel mai greu în decizia de a accepta o ofertă nouă de job. Pentru 55,5% cel mai important este salariul, 7,4% caută în primul rând oportunități de promovare, iar 5,9% spun că echipa contează cel mai mult.

Sondajul a fost realizat în luna ianuarie 2023 pe un eșantion de 4.318 respondenți.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproximativ 30.000 de locuri de muncă.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,9+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Leul a avut o evoluția pozitivă în perioada analizată, influențată de vânzările de valută ale străinilor interesați să achiziționeze bonuri de stat românești dar și de cele ale companiilor locale care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Trezoreria, care trebuie să acopere cheltuielile populiste ale guvernului și să achite datoriile din anii precedenți, s-a împrumutat săptămâna trecută cu 4,19 miliarde lei, cu scadența în iulie 2029, la o dobândă medie de 7,38% pe an, și cu 2,2 miliarde lei, cu scadența în februarie 2032, la o dobândă de 7,68% pe an.

Cursul euro a scăzut de la 4,9405 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9198 lei, lunea aceasta, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,918 – 4,925 lei.

Uriașul deficit de cont curent va continua să reprezinte un obstacol pentru leu. Pe de altă parte, intrarea pe o pantă descendentă a prețurilor, ar putea oferi BNR oportunitatea de a permite deprecierea cursului, care este folosit drept principală ancoră antiinflaționistă, ceea ce ar putea echilibra deficitul comercial.

Piața monetară a fost calmă la începutul acestei săptămâni, în condițiile în care cererea de lei s-a temperat în minivacanța bugetarilor prilejuită de Ziua Unirii.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,28%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la valoarea stabilită la sfârșitul săptămânii trecute de 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,91%.

Afirmațiile unor membri ai Consiliului guvernatorilor BCE referitoare la necesitatea ca instituția să continue șirul de creșteri mai agresiv al dobânzii de referință, cu câte 50 de puncte de bază la ședințele sale din februarie şi martie, au împins euro lunea aceasta la 1,0927 dolari, maxim al ultimelor nouă luni, după care marcările de profit au împins cotațiile în jos, până la 1,0862 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a alunecat de la 4,5614 lei, lunea trecută, la 4,5132 lei.

Politica BCE contrastează cu opinia analiștilor în privința deciziilor Rezervei Federale care ar urma să încetinească ritmul de creștere a ratei de politică monetară, care se situează în prezent la 4,25 – 4,50%. Deprecierea dolarului este una dintre armele folosite de Fed pentru a duce în jos inflația din SUA, care a scăzut în decembrie la 6,5%.

Cursul francului elvețian a crescut până la 5,9786 lei dar a închis perioada la 4,9102 lei, efect al revenirii la paritatea cu euro. Media lirei sterline a urcat vinerea trecută la 5,6182 lei și a închis intervalul analizat la 5,5862 lei.

Prețul gramului de aur a urcat vinerea trecută la 282,0325 lei, aprecierea datorată creșterii metalului galben la 1.922 – 1.936 dolari/uncie, însă a coborât lunea aceasta la 1.919 – 1.930 dolari. Adăugând scăderea cursului monedei americane prețul gramului de aur a alunecat la 279,7558 lei.

Pariul pus pe încetinirea ritmului de creștere a dobânzilor de către Fed, a ridicat sâmbătă cotațiile bitcoin la 23.338 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din august, câștigurile din ultimele zile fiind de circa 12%. La începutul acestei săptămâni, criptomoneda se tranzacționa între 22.644 și 22.954 dolari. Ether, care s-a apreciat săptămâna trecută cu aproximativ 14%, fluctua în culoarul 1.626 – 1.642 dolari.

Analiza cuprinde perioada 16 – 23 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Primăria Municipiului Călărași (PMC) a înregistrat la finele anului trecut un excedent de 5.394.359,49 lei, bani care vor fi utilizați în acest an pentru finanțarea cheltuielilor Secțiunii de dezvoltare.

Proiectul de hotărâre aferent va fi supus votului aleșilor locali în cadrul ședinței ordinare din 26 ianuarie.