Socializarea și faptul că angajații români petrec o mare parte a zilei la locul de muncă favorizează apariția relațiilor romantice la birou. Astfel, jobul rămâne în continuare pentru angajați locul cel mai comun pentru a-și găsi jumătatea, iar activitățile și deplasările cu echipa (de tip teambuilding), în afara biroului, pot crea un context pentru apariția unor astfel de relații, potrivit sondajului de Valentine’s Day realizat de platforma de recrutare online BestJobs. În acest sens, 35% dintre angajații români și-au cunoscut partenerul actual la locul de muncă sau au avut în trecut relații rezultate din interacțiunile profesionale. Peste 39% spun că astfel își pot găsi cel mai ușor perechea, comparativ cu 13% care apelează la rețele sociale, prieteni comuni (peste 12%) sau ieșiri în oraș (aproximativ 11%).

Totodată, 48% sunt siguri că în cadrul activităților cu echipa în afara biroului pot apărea relații amoroase între colegi și 1 din 2 angajați cunoaște cel puțin o situație în care colegi de muncă au dezvoltat o astfel de relație în cadrul unor activități de tip teambuilding.

15% dintre angajaţii care au participat la sondajul BestJobs spun că au lucrat sau lucrează în prezent cu partenerul în aceeași companie. Dintre cei care își au printre colegi jumătatea, 35% afirmă că principalul avantaj este că acesta înțelege suișurile și coborâșurile cu care se confruntă, 19% sunt de părere că astfel se pot sprijini reciproc cu informații și 16% sunt inspirați de partenerul lor atunci când trec printr-un blocaj creativ. De asemenea, 16% sunt de părere că sunt mai buni la job atunci când lucrează alături de partener și astfel scad șansele de a intra în burnout (aproximativ 7%), mai ales în contextul în care împart biroul de acasă.

Pe de altă parte, o relație la locul de muncă poate însemna că problemele personale pot interfera cu munca și invers (48%), dar și posibile acuzații de favoritism (20%) și dificultăți în a planifica concediile simultan (12%). Mai mult, printre dezavantaje se numără și numărul ridicat de conflicte la locul de muncă, bârfele de la birou și lipsa de securitate la locul lor de muncă.

Nu în ultimul rând, 2 din 3 respondenți la sondajul BestJobs spun că de Valentine’s Day, în compania pentru care lucrează nu se va organiza nimic. Dintre cei care sărbătoresc, peste 6% vor face împreună cu toți colegii o mică petrecere după program, pentru că Valentine’s Day nu este doar despre relațiile romantice.

Luna februarie, este dedicată, de regulă, relațiilor romantice, dar este totodată și o lună care îndeamnă la gesturi de bunătate și de afecțiune față de cei din jur, în general, mai ales că pe 17 februarie este Ziua Faptelor Bune. Astfel, pentru a întări legăturile de la birou, peste 38% au preluat parte din activități sau proiecte în locul unui coleg care avea deja prea multe pe listă, în timp ce aproape 28% au scris o scrisoare de încurajare unui coleg care trecea printr-o perioadă complicată, iar 22% au lăudat un coleg/o colegă în fața șefei/șefului. Alți angajați au invitat un coleg la prânz sau la o cafea sau au trimis un coș cu bunătăți unei colege/unui coleg care se simțea rău.

Sondajul a fost efectuat în perioada ianuarie - februarie, pe un eșantion de 1.077 de utilizatori de internet.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,09% pe an, de la 7,11% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la nivelul de 7,45% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,82% pe an, de la 7,84%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în luna noiembrie 2022, la aproape 654,545 miliarde lei, faţă de 651,508 miliarde de lei în octombrie şi 577,521 miliarde de lei la finalul anului 2021, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 48,3%, faţă de 48% luna anterioară.

Datoria pe termen mediu şi lung era în noiembrie 2022 de 623,841 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt de 30,703 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 538,392 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 102,53 miliarde de lei.

Datoria în euro se ridica la 301,854 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 293,784 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 57,565 miliarde echivalent lei.

Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii noiembrie, de 636,94 miliarde lei, din care 606,254 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (297,598 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (280,437 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 17,604 miliarde de lei, din care 17,587 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Datoria internă a administraţiei publice era, în noiembrie 2022, de 328,042 miliarde de lei (24,2% din PIB), din care 315,318 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 12,724 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 326,502 miliarde de lei (24,1% din PIB), din care 321,622 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,88 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro

La sfârşitul lunii decembrie 2022, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,05%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,01pp.

Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie 2022 a fost de 239.064 de persoane, mai mare cu 552 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 45.531 au fost şomeri indemnizaţi şi 193.533 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.529 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 2.977 persoane faţă de luna precedentă.

Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna decembrie 2022 rata şomajului masculin a fost de 2,93% iar rata şomajului feminin a fost de 3,20%.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii decembrie se prezintă astfel: 69.588 şomeri provin din mediul urban şi 169.476 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (57.598), urmaţi de cei cu vârsta de peste 55 ani (46.214), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (17.163).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (29,20%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 31,82% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,61 %.