Dacă ședința de la jumătatea săptămânii a fost una agitată, cu schimbări bruște ale cotațiilor euro ce au fluctuat între 4,908 și 4,93 lei, cea de joi a fost una mult mai calmă.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9267 la 4,9218 lei, pe fondul existenței unui apetit mai ridicat pentru risc. Tranzacțiile se realizau într-un culoar foarte îngust, 4,918 – 4,926 lei.

Leul este protejat de atingerea unui nou record al rezervelor valutare ale BNR, care s-au majorat la 52 miliarde euro, după ce în conturi au intrat 2 miliarde de euro obținuți printr-o emisiune de euroobligațiuni lansată luna trecută. Nivelul rezervelor internaționale (inclusiv aur) au urcat la 57,7 miliarde euro.

Piața monetară a fost stabilă iar dobânzile interbancare s-au oprit la valorile stabilite la jumătatea săptămânii.

Indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât marți sub pragul de 7%/an al ratei de referință al BNR, și a stagnat joi la 6,97%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,31%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,65%.

Perspectiva ca Rezerva Federală americană și își mențină politica monetară strictă pentru a forța reducerea inflației, a depreciat euro de la 1,0763 la 1,0610 dolari. Această evoluție a ridicat cursul monedei americane de la 4,6256 la 4,6360 lei.

Reducerea aversiunii față de risc a depreciat moneda elvețiană la 0,998 – 1,004 franci/euro iar cursul ei a coborât de la 4,9324 la 4,9201 lei.

Media lirei sterline a scăzut de la 5,5619 la 5,5457 lei.

Metalul galben stagna la 1.830 – 1.837 dolari/uncie. Aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur la 273,0755 lei.

Monedele din regiune continuau să se aprecieze față de cea unică, profitând de nivelul scăzut al aversiunii față de risc. Media celei maghiare s-a întărit la 373,89 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6750 zloți/euro.

Bitcoin se menține sub pragul de 24.000 dolari și fluctua între 23.211 – 23.789 dolari. Ether se mișca între 1.622 și 1.677 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 6,97% pe an, de la 6,96% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 7,31%, de la 7,30%, în timp ce ROBOR la 12 luni a coborât la 7,65% pe an de la 7,67% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Majorarea cererii comerciale de valută nu a permis leului să profite de creșterea apetitului pentru risc care a apărut pe piețele internaționale și a apreciat monedele din regiune.

Cursul euro a crescut de la 4,92 la 4,9267 lei, într-o ședință în care cotațiile au crescut de la 4,922 la 4,93 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât marți sub pragul de 7%/an al ratei de referință al BNR, însă a urcat marți de 6,96 la 6,97%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,30 la 7,31%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,67 la 7,65%.

Evoluția apreciativă a monedei americane, care beneficiază de statul de „refugiu”, a fost întreruptă de marcările de profit după atingerea minimului de 1,0533 dolari/euro.

Investitorii au beneficiat de datele venite din China, care indică o redresare rapidă a economiei după renunțarea la măsurile anti-Covid, iar euro s-a apreciat la 1,0566 – 1,0671 dolari, astfel că media monedei americane a alunecat de la 4,6376 la 4,6256 lei.

Scăderea aversiunii față de risc a depreciat moneda elvețiană la 0,9999 franci/euro iar cursul ei a coborât la 4,9324 lei.

Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, a declarat că șocurile succesive provocate de Brexit, Covid-19 și războiul din Ucraina au „sărăcit” Regatul Unit în timp ce inflația se menține peste 10%, ceea ce pune presiune pe lira sterlină, a cărei medie a coborât de la 5,6088 la 5,5619 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 272,5174 lei, efect al creșterii metalului galben la 1.830 – 1.838 dolari/uncie, acesta beneficiind de rolul său de „refugiu”.

Monedele din regiune se apreciau față de euro. Media celei maghiare, care s-a apreciat de la începutul anului cu peste 5%, efect al încetării conflictului dintre Budapesta și Comisia Europeană, s-a întărit la 376,17 forinți/euro. Cursul monedei poloneze, care a avut o evoluție depreciativă de la începutul anului, a scăzut de la 4,7170 la 4,6925 zloți/euro.

Criptomonedele aveau tendință ascendentă la care contribuie reducerea plasamentelor în moneda americană. Bitcoin urca la 23.036 – 23.955 dolari iar ether la 1.598 – 1.664 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 3.000 de locuri de muncă în primele două luni ale anului, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro.

9 din 10 sunt funcții de execuție și mai puțin de 200 sunt funcții de conducere. Comparativ, sectorul privat a avut 65.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro, mai mult de jumătate fiind destinate candidaților din segmentul entry level.

„Statul devine un competitor din ce în ce mai puternic pentru angajatorii din mediul privat. Autoritățile au anunțat că, pentru 2023, angajările au fost deblocate cu 90.000 de posturi, cele mai multe în educație, sănătate și în instituții de forță. Deja vedem că începutul anului a venit cu 3.000 de joburi noi în acest sector, în condițiile în care pentru întregul an 2022 au fost înregistrate puțin peste 12.000, după cum arată datele agregate de jobradar24. Să nu uităm, totodată, că rămâne asocierea tradițională pe care o fac candidații între joburile la stat și ideea de stabilitate. Corelat cu creșterea salariilor, varianta angajării în această zonă devine din ce în ce mai atrăgătoare, inclusiv pentru candidații tineri, care obișnuiau până acum să se uite preponderent, dacă nu chiar exclusiv, către angajatorii privați”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv peste 430, aparțin instituțiilor de stat din București, Clujul ocupând a doua poziție în clasament, cu 165 de oferte. Urmează Iași și Timiș, ambele cu peste 100 de posturi scoase în piață. De cealaltă parte se află județe precum Vrancea, Sălaj, Mehedinți, Ialomița, Caraș Severin ori Gorj, unde statul rămâne un angajator timid, cu mai puțin de 30 de locuri de muncă disponibile de la începutul anului și până acum pentru fiecare județ în parte. Aceste județe se regăsesc, totodată, și în topul cu cele mai puține locuri de muncă de la privat și cu rate ale șomajului peste media națională.

Instituțiile care vin cu cele mai multe oferte pentru candidați, la nivel național, sunt primăriile, școlile, spitalele, liceele / școlile profesionale / colegiile tehnice / colegiile naționale și universitățile. Pozițiile pentru care s-au căutat cei mai mulți candidați au fost de muncitor calificat și necalificat, îngrijitor, asistente medical, referent, șofer și paznic. „O bună parte din aceste joburi intră în orizontul profesional al candidaților din categoria de vârstă 45+, care privesc cu un grad mare de încredere o eventuală angajare la stat, dar sunt neîncrezători în schimb, în șansele pe care le au de a se angaja într-o companie din mediul privat”, explică Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 29.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 1.300 de locuri de muncă la stat.