Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în decembrie 2022, la 667,308 miliarde lei, faţă de 654,545 miliarde de lei în luna precedentă şi 577,522 miliarde de lei la finalul anului 2021, conform datelor publicate joi de Ministerul Finanţelor.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a scăzut, însă, la 47,2%, de la 48,3% în noiembrie şi 48,9% în 2021.

În ultima lună a anului trecut, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 628,199 miliarde de lei, de la 623,841 miliarde de lei în noiembrie, iar cea pe termen scurt a urcat la 39,109 miliarde lei, de la 30,703 miliarde de lei în luna precedentă.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 535,736 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 116,696 miliarde de lei.

Datoria în euro se ridica la 302,899 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 306,752 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 56,359 miliarde echivalent lei.

Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii decembrie 2022, de 648,371 miliarde de lei, în urcare de la 636,94 miliarde lei în noiembrie, din care 609,289 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (298,285 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (292,431 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale a crescut la 18,937 miliarde de lei, de la 17,604 miliarde de lei în noiembrie 2022, din care 18,910 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Datoria internă a administraţiei publice era, în decembrie 2022, de 335,758 miliarde de lei (23,8% din PIB), din care 322,968 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,69 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 331,55 miliarde de lei (23,5% din PIB), din care 326,303 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 5,25 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,93% pe an, de la 6,95% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 7,28%, iar ROBOR la 12 luni la 7,64%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Miercurea aceasta, nivelul ridicat al ofertei de valută, probabil din partea Finanțelor, a decuplat leul de evoluția descendentă a altor monede din regiune.

Cursul euro a scăzut de la 4,9209 la 4,9157 lei. După o deschidere la 4,924 lei, cotațiile euro au scăzut constant până la 4,906 lei.

Aprecierea leului a venit în contextul în care economia României a crescut anul trecut cu 4,8% față de 5,8% în 2021, după ce în ultimul trimestru din 2022 majorarea PIB a fost de 1%.

Indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,95%, valoare stabilită marți.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la nivelul stabilit marți de 7,28%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a stabilizat la 7,64%.

Afirmația făcută de preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, în fața Senatului SUA conform căreia există posibilitatea ca ratele dobânzii de referință să treacă de 5 – 5,25%, așa cum indicau oficiali ai Fed, a apreciat instantaneu moneda americană.

În ultimele 12 luni, Fed a operat opt majorări consecutive ale ratei de referință care a ajuns la 4,5 – 4,75%.

Euro s-a depreciat de la 1,0695 dolari, valoare înregistrată marți, până la 1,0525 dolari, în cursul ședinței de miercuri. Mișcarea din piața locală a fost amplă, iar media dolarului a sărit de la 4,6149 la 4,6627 lei.

Cursul francului elvețian a fost stabilit la 4,9476 lei, valoare apropiată de cea de marți. În schimb, media lirei sterline a alunecat la 5,5180 lei, minimul ultimei luni.

Aprecierea rapidă a monedei americane a provocat scăderea metalului galben la 1.811 – 1.816 dolari iar prețul gramului de aur a coborât la 271,8457 lei.

Monedele din regiune au fost afectate de aversiunea față de risc iar mediile s-au depreciat la 4,7018 zloți/euro, respectiv 381,15 forinți/euro.

Criptomonedele continuau să se deprecieze, efect a majorării plasamentelor în moneda americană dar și a semnalelor venite din piața specializată, unde Silvergate Bank a anunțat pierderi de un miliard de dolari.

Bitcoin scădea miercuri la 21.907 – 22.275 dolari iar ether la 1.549 – 1.569 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Profilul candidatului feminin pe piața muncii se caracterizează prin prudență, așa cum arată datele platformei de recrutare online BestJobs, conform cărora femeile aplică la joburi unde gradul de potrivire este de peste 70%, în comparație cu bărbații care își asumă mai ușor riscuri. După salariu, pachetul de beneficii extrasalariale este considerat cel mai important criteriu din anunțul de angajare în ochii candidatelor, acestea urmărind preponderent stabilitatea locului de muncă. Alte beneficii pe care le caută la un job nou sunt flexibilitatea sau un grad ridicat de înțelegere din partea angajatorului, dar și proximitatea sediului față de domiciliu.

Aproape 54% dintre candidații BestJobs sunt femei. Cu toate acestea, rata de ocupare a forței de muncă este în continuare mai ridicată în rândul candidaților de gen masculin atât la nivel național, cât și la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În România, ponderea femeilor din totalul persoanelor încadrate pe piața muncii este de 46,4%, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Mai mult, în luna decembrie 2022, rata şomajului pentru persoanele adulte (25-74 ani) a fost estimată la 4,4% (4,1% în cazul femeilor şi 4,6% al bărbaţilor), potrivit datelor INS.

Un număr mai mare de femei lucrează în domenii sau departamente unde abilitățile interpersonale, empatia și grija față de ceilalți sunt esențiale, precum domeniul medical (poziții de asistenți medicali, medici, farmaciști), Resurse Umane și Educație (în special joburi de educatoare și poziții în învățământul primar), arată datele BestJobs. În anul școlar 2021-2022, rolul de cadru didactic în învățământul preuniversitar a fost deţinut în proporție de 82,4% de femei, așa cum 90% dintre asistenții medicali cu studii superioare în perioada 2010-2021 veneau tot din rândul populației feminine, după cum arată datele Institutului Național de Statistică. Alte domenii pentru care aplică preponderent femeile sunt Marketing & Comunicare, Suport Clienți sau alte poziții administrative, iar cele mai multe candidate de pe platformă au experiență și în domenii precum Vânzări, Producție/ Logistică, Management, Administrativ, Transport, Turism și Financiar/ Contabilitate.

Domeniile care sunt de obicei atribuite bărbaților, precum IT-ul, devin și ele din ce în ce mai interesante pentru femei. Potrivit Eurostat, România este printre țările fruntașe în privința procentului de femei în rândul IT-iștilor, ocupând locul al treilea în UE, cu 26,2% dintre specialiștii IT&C femei.

„La nivel european, există o dezbatere complexă despre împărțirea domeniilor profesionale în funcție de gen. Așa cum vedem și pe BestJobs, femeile au tendința naturală de a alege joburi stabile, flexibile și aproape de domiciliu sau remote, pentru că acest pachet le permite să se ocupe de responsabilitățile casnice sau parentale de care se simt răspunzătoare într-o mai mare măsură. În contrast, bărbații își permit mai ușor să petreacă ore peste program la birou și să lupte pentru promovare, chiar și cu prețul implicării mai reduse în activitățile gospodărești sau cu copiii. Aceste tipare de comportament duc la segregarea profesională și chiar dacă în prezent nu există limite referitor la ce poate realiza o femeie din punct de vedere profesional, lupta pentru avansarea în carieră este în continuare inegală. La toate aceste scenarii, se adaugă și abilitățile înnăscute care le pregătesc mai mult pe femei pentru joburi în educație, asistență medicală sau comunicare, și pe bărbați pentru domenii tehnice și mai competitive”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Nu în ultimul rând, creșterea este constantă în ceea ce privește egalitatea de gen în pozițiile de conducere. Mai exact, în 2012, proporția femeilor care dețineau roluri de management în companiile listate la bursă era de 30,5%, arată datele Institutului European pentru Egalitate de Gen, iar în 2021, România ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană în privința prezenței feminine în pozițiile executive (34%). Cu toate acestea, femeile se confruntă în continuare cu inegalități la nivelul societății, generate de concediul de maternitate și de responsabilitățile casnice care ajung cel mai adesea în grija lor. Pentru toate #JoburileDeFemeie pe care le au pe lângă jobul de zi cu zi, BestJobs a lansat un manifest prin care aplaudă toate femeile pentru rolurile lor din fiecare zi, atât cele oficiale cât și cele neoficiale.

Femeile aplică într-o mai mare măsură pentru învățământul superior

La nivelul învățământului preuniversitar, ponderea este una echilibrată între femei și bărbați, arată datele INS. Pe măsură ce nivelul educațional crește, balanța se schimbă. Astfel, în anul universitar 2021-2022, 54,8% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 57,7% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi din învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale de cercetare avansată, sunt persoane de sex feminin.