Săptămâna de lucru de patru zile revine în atenția jucătorilor de pe piața muncii, întrucât cel mai mare experiment internațional în acest sens s-a încheiat de curând și a avut rezultate pozitive. În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu 4 zile lucrate în loc de 5, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv. Deși ar revoluționa complet dinamica pe piața muncii din România, în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, arată un sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.

După anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților. Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a 4 zile lucrătoare, în loc de 5, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate.

Deși 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi, potrivit sondajului BestJobs, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.

În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viață mai echilibrat.

„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Reducerea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv și asupra modului de lucru. În prezent, rezultatele sondajului BestJobs arată că 4 din 10 angajați lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate remote și 28% doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulți (37%) lucrează o singură zi de la birou și 4 de acasă. Alți 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână și 14% lucrează o singură zi de acasă.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.

Săptămâna trecută, leul a avut o evoluție apreciativă, influențată de creșterea ofertei de valută dar și de nivelul apetitului pentru risc existentă pe piețele internaționale.

Lunea aceasta, piețele europene nu au fost afectate încă de prăbușirea Silicon Valley Bank, cea de a 16-a bancă ca mărime din SUA, care are o mare expunere pe piața criptomonedelor și în domeniul biotehnologiei, ceea ce a asigurat stabilitate leului.

Euro a început perioada cu o medie de 4,9209 și a încheiat-o la 4,9155 lei, când transferurile s-au efectuat într-un culoar îngust cuprins între 4,912 și 4,918 lei.

Piața nu a fost influențată de anunțul făcut de INS, referitor la creșterea inflației anuale (februarie/februarie) la 15,5%, față de 15,1% în ianuarie.

În ciuda creșterii prețurilor din februarie, dobânzile interbancare și-au continuat evoluția descendentă.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,91 la 6,90%, minim care nu a mai fost atins din iulie trecut.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,26 la 7,23%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat, la rândul său, de la 7,62 la 7,61%.

De la începutul anului, Finanțele au acoperit prin împrumuturi 90% din deficitul bugetar de 4,4% din PIB planificat pentru 2023 și 38% din necesarul brut de finanțare.

Situația gravă în care se află banca americană Silicon Valley Bank, care se confruntă cu mari pierderi provocate de creșterea dobânzilor, evoluție ce a început să afecteze și alte instituții financiare din Statele Unite, a pus presiune pe dolar.

Euro a scăzut la jumătatea săptămânii trecute la 1,0525 dolari, minimul acestui an, după ce președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că instituția este pregătită să accelereze, dacă este cazul, creșterea dobânzii de politică monetară. Luni, cererea de monedă americană s-a redus semnificativ iar cea unică s-a apreciat la 1,062 – 1,0737 dolari. În piața locală, media dolarului a urcat de la 4,6149 la 4,6627 lei și a încheiat intervalul la 4,6053 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9476 la 5,0341 lei, maxim care nu mai fost atins din octombrie trecut, iar media lirei sterline a fluctuat între 5,5180 și 5,5594 lei.

Investitorii și-au majorat expunerea pe metalul galben, considerat drept un refugiu în perioadele de criză, astfel că acesta a urcat la 1.873 – 1.908 dolari/uncie, după ce a scăzut săptămâna trecută aproape de 1.800 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut la începutul acestei săptămâni la 278,7021 lei.

Vinerea trecută, bitcoin a atins un minim de 19.609 dolari iar ether a alunecat la 1.375 dolari, în timp ce piața monedelor digitale a pierdut 70 de miliarde de dolari din capitalizarea sa, urmare a lanțului de falimente care zguduie companiile din domeniul. O altă cauză a acestei evoluții este proiectul de buget al administrației Biden, care intenționează să elimine scutirile de taxe pentru investitorii în criptomonede și majorarea taxei impusă „minerilor” de bitcoin.

Căderea monedei americane a mărit expunerile pe criptomonede la începutul acestei săptămâni. Bitcoin a urcat la 21.925 – 22.664 dolari iar ether la 1.572 – 1.628 dolari.

Analiza cuprinde perioada 6 – 13 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 15,5% în februarie 2023, de la 15,1% în ianuarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35%, cele nealimentare cu 12,73%, iar serviciile cu 10,38%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii.

Preţurile de consum în luna februarie 2023, comparativ cu luna ianuarie 2023, au crescut cu 0,98%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,85%, al celor nealimentare cu 0,45% şi serviciilor cu 0,70%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) este 14,9%.

În februarie faţă de ianuarie, cel mai mult s-au scumpit legumele şi conservele de legume, cu 6,35%, fructele proaspete, cu 4,88%, cartofii, cu 4,61%, peştele proaspăt, cu 2,78%, brânza, cu 2,26%. Creşteri de preţuri au mai înregistrat ouăle, cu 1,33%, zahărul - 1,23%, laptele - 1,01%, carnea de pasăre - 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie - 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.

Ieftiniri în grupa produselor alimentare s-au înregistrat la ulei comestibil, în februarie faţă de ianuarie, cu 1,83%.

La categoria servicii, cea mai mare scumpire, cu 3,55%, în februarie raportat la luna precedentă, s-a consemnat la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte. Chiriile au crescut cu 1,1%, îngrijirile medicale cu 1,58%, restaurante, cafenele, cantine, cu 1,57%, iar igienă şi cosmetică +1,46%.

Ieftiniri au avut loc la biletele de avion, cu 12,28%, la energia electrică - 1,33%, dar şi termică - 1,06%.

Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.

Sursa www.agerpres.ro

Cu aproape 70.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum, piața muncii este una favorabilă candidaților, în timp ce angajatorii continuă să se confrunte cu deficit de candidați. Dacă în ceea ce privește numărul de locuri de muncă situația este comparativă cu aceeași perioadă a anului trecut, din punctul de vedere al numărului de aplicări se observă o ușoară creștere, de la 2,08 milioane de aplicări din ianuarie până în martie 2022 până la 2,1 milioane în același interval din 2023.

„Pentru foarte multe categorii de candidați rămâne relativ ușor să își schimbe locul de muncă, dar, mai important, este faptul că reușesc să facă acest lucru în condițiile pe care ei le stabilesc. Iar aici mă refer la salariu, beneficii, program și așa mai departe. Se află în poziția în care nu trebuie să facă foarte multe concesii. Vedem, de exemplu, multe județe și domenii în care media salarială a crescut cu cel puțin 10% față de anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii din acest început de an au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei (comparativ cu 4.500 de lei în 2022); Cluj, cu 4.800 de lei (versus 4.100 de lei în 2022), Timiș (4.700 de lei vs. 4.000 în 2022) sau Sibiu, care, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei, este județul care a înregistrat cele mai mari creșteri față de anul trecut, când media salarială pe județ era de 3.500 de lei. În Brașov, Iași și Ilfov vorbim despre salarii medii nete de 4.000 de lei, cu aproximativ 15% mai mult decât la finalul lui 2022.

Apar schimbări în clasamentul județelor în care se câștigă cel mai puțin și, dacă, acum câteva luni primele locuri erau ocupate de Gorj, Vaslui, Bacău, Mehedinți și Ialomița, la începutul acestui an regăsim județe precum Vrancea, Vâlcea, Galați, Suceava și, din nou, Vaslui. Pentru aceste județe, mediile salariale raportate de Salario variază între 3.000 și 3.400 de lei net, pe lună.

„Din perspectiva domeniilor, lucrurile sunt mult mai stabile, însă doar în sensul succesiunii lor în ierarhie pentru că, altfel, și aici vorbim despre creșteri salariale față de anul trecut. Cu alte cuvinte, IT-ul continuă să fie cel mai bine plătit domeniu din România, cu câștiguri medii nete de 7.020 de lei pe lună (versus 6.000 de lei în 2022)”, completează Bogdan Badea.

Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din banking câștigă, în medie, 5.500 de lei lunar (vs 4.300 în 2022), iar cei din telecomunicații și automatizări 5.000 de lei (în creștere de la 4.200 de lei). Pragul de 4.500 de lei a mai fost depășit, la acest început de an, de angajații din auto / echipamente și petrol / gaze (4.800 de lei), e-commerce (4.700 de lei), marketing (4.500 de lei) sau asigurări (4.500 de lei).

„Vedem, de asemenea, o medie salarială de 5.000 de lei pentru joburile remote. Deși numărul lor în platformă este în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, candidații mențin un interes crescut pentru acestea și aplică în consecință, motiv pentru care ele se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru acei angajatori care au dificultăți în a găsi suficienți candidați în piață”, explică Bogdan Badea. Pentru joburile din afara țării, media salarială netă este, potrivit datelor Salario, de 10.000 de lei, pe lună.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 28.000 de locuri de muncă. Peste 550.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. Salariile acoperă peste 800 de poziții diferite, pentru 62 de domenii de activitate, atât din sectorul privat, cât și de la stat.