De la 1 ianuarie, cota TVA în HORECA se majorează la 9%. Impozitul pe veniturile din dividende creşte de la 5% la 8%

De la 1 ianuarie, cota TVA în HORECA se majorează la 9%. Impozitul pe veniturile din dividende creşte de la 5% la 8%

Anul 2023 aduce românilor o creştere a salariului minim, a punctului de pensie şi a salariului brut în sectorul bugetar. De asemenea, tot din acest an intră în vigoare şi o serie de modificări în domeniul fiscal privind majorarea cotei TVA în sectorul HORECA şi pentru băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr.

În 2023 se majorează impozitul pe veniturile din dividende, dar se va reduce plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi, în timp ce cota de impozitare de 3% va fi eliminată. De la 1 ianuarie a fost suspendată măsura de compensare cu 50 de bani a preţului la carburant, însă Guvernul este pregătit să o aplice din nou în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată creşte la 3.000 lei

Nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a crescut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, cu 200 de lei deductibili, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate la începutul lunii decembrie.

Această modificare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o creştere de 17,6%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei, iar în valoare netă salariul este de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, iar creşterea pe net de 22,2%.

Tariful orar va fi de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună.

Totodată, salariul minim în sectorul construcţii se majorează de la 3.000 de lei la 4.000 de lei.

Valoarea punctului de pensie se majorează la 1.785 lei

Valoarea punctului de pensie s-a majorat, de la 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, de la 1.586, urmând ca începând cu anul 2024, valoarea să crească cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

Prin bugetul pe 2023, indemnizaţia socială pentru pensionari este stabilită la 1.125 lei şi este prevăzută acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcţie de veniturile lunare realizate, astfel: în cuantum de 1.000 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei inclusiv; în cuantum de 800 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei şi 2.000 lei inclusiv; în cuantum de 600 lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei şi 3.000 lei inclusiv.

Cuantumul brut al salariilor de bază în sectorul bugetar se majorează cu 10%

Salariul brut în sectorul bugetar se majorează cu 10% începând cu 1 ianuarie, iar nivelul indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţine la valoarea din decembrie 2022.

La începutul lunii decembrie, Guvernul a adoptat o Ordonanţă care prevede mai multe măsuri fiscal bugetare.

De asemenea, în anul 2023 va fi menţinut cuantumul indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022, iar compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar va fi făcută numai cu timp liber corespunzător.

Alte elemente amintite de şeful de la Finanţe din actele normative aprobate vizează menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda anuală brută sau salariul brut la nivelul lunii decembrie 2022 şi neacordarea în anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea 165/2018 şi nici a premiilor, prevăzută de Legea-cadru numărul 153/2017.

Potrivit ministrului de Finanţe, prin excepţie, în anul 2023, se pot acorda premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive, internaţionale şi naţionale oficiale, pentru elevi, studenţi şi cercetători şi profesori care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursuri internaţionale şi naţionale şi pentru profesorii care i-au pregătit.

Pe partea de ore suplimentare, ministrul a precizat că sunt o serie de excepţii legate de personalul în domeniul militar, poliţişti, ordine şi siguranţă naţională, având în vedere situaţia de conflict de la graniţa României, în sensul în care aceste ore suplimentare vor putea fi plătite.

Plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va reduce la o cifră de afaceri de 500.000 euro

Plafonul de încadrare în categoria microîntreprinderi se va reduce de la o cifră de afaceri de un milion de euro la 500.000 euro din 2023, cota de impozitare de 3% va fi eliminată şi a fost introdusă condiţia pentru microîntreprinderi de a avea cel puţin 1 salariat.

Alte modificări în domeniul fiscal vizează majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activităţile de cazare hotelieră şi servicii de restaurant şi catering, şi de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice ce conţin adaos de zahăr. Totodată, va fi aplicată o cotă redusă de TVA de 5% pentru achiziţia unei singure locuinţe a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei.

Tot de anul viitor, impozitul pe veniturile din dividende creşte de la 5% la 8%.

IT-iştii din sectorul public vor beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca şi cei din mediul privat

IT-iştii din sectorul public vor beneficia de aceleaşi facilităţi fiscale ca şi cei din mediul privat, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în ceea ce priveşte scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor. Prevederile Ordinului comun iniţiat de MF, MMSS, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi Ministerul Educaţiei se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii intrării în vigoare a ordinului.

Funcţiile pentru care se va aplica scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic, programator ajutor, analist ajutor, inginer de dezvoltare a produselor software.

Sursa www.agerpres.ro

MF | Nivelul accizelor la combustibili a scăzut începând cu 1 ianuarie 2023

MF | Nivelul accizelor la combustibili a scăzut începând cu 1 ianuarie 2023

Nivelul accizelor la combustibili a scăzut începând cu 1 ianuarie 2023 cu până la 143 lei pe 1.000 litri, potrivit Ministerului Finanţelor. Astfel, accizele pentru benzină cu plumb se reduc de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri (scădere de 143,17 lei/1.000 litri), cele la benzină fără plumb scad de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri (116,42 lei/1.000 litri), iar cele la motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri (scădere de 101,85 lei/1.000 litri).

În contextul economic actual, prin Ordonanța Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.716 din 15.07.2022, a fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb și motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, iar în situația în care nivelul accizelor pentru aceste produse, este mai mic decât nivelul minim prevăzut de Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă, respectiv, benzină fără plumb 1.776,30 lei/1000 l, benzină cu plumb 2083,07 lei/1000 l, motorină 1.632,81 lei/1000 l.

Ca urmare a acestei măsuri, în anul 2023, nivelul accizelor pentru aceste produse scade față de cel aplicat în anul 2022, după cum urmează:

Benzină cu plumb de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.083,07 lei/1.000 litri => scădere de 143,17 lei/1.000 litri;

Benzină fără plumb de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 1.776,30 lei/1.000 litri => scădere de 116,42 lei/1.000 litri;

Motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.632,81 lei/1.000 litri => scădere de 101,85 lei/1.000 litri.

În situația în care nu ar fi fost instituită măsura privind exceptarea temporară de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru benzina fără plumb, benzina cu plumb și motorină în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023 inclusiv, nivelul accizelor pentru aceste produse ar fi crescut față de nivelul accizelor aplicabil în anul 2022, după cum urmează:

Benzină cu plumb de la 2.226,24 lei/1.000 litri la 2.488,08 lei/1.000 litri => creștere de 261,84 lei/1.000 litri;

Benzină fără plumb de la 1.892,72 lei/1.000 litri la 2.115,34 lei/1.000 litri => creștere de 222,62 lei/1.000 litri;

Motorină de la 1.734,66 lei/1.000 litri la 1.938,69 lei/1.000 litri => creștere de 204,03 lei/1.000 litri.

Având în vedere că actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse ar fi condus la o creștere semnificativă a prețurilor carburanților și ar fi accelerat și agravat situația socio-economică întrucât prețul carburanților se reflectă în prețul tuturor produselor și serviciilor de pe piață, s-a stabilit nivelul accizelor aplicabil în anul 2023 pentru aceste produse la nivelurile minime de impozitare prevăzute de Directiva 2003/96/CE.

Călărași | Situaţia principalilor indicatori socio–economici, în luna octombrie 2022

Călărași | Situaţia principalilor indicatori socio–economici, în luna octombrie 2022

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna octombrie 2022 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna octombrie 2022 cu 20,6% faţă de luna precedentă şi scăderea cu 9,6% faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 1,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17,8% comparativ cu luna octombrie 2021;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,3% puncte procentuale şi respectiv cu 1,5 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2021;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 11,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3,1 puncte procentuale faţă de luna octombrie 2021;

- scăderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 35 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorțurilor şi al deceselor sub 1 an comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna octombrie 2021, a crescut numǎrul născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2022 a înregistrat o creştere de 20,6% comparativ cu luna precedentă. În luna octombrie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna octombrie 2022 a scăzut cu 9,6 % faţă de producţia industrială realizată în luna octombrie 2021.

S-au înregistrat creşteri în: fabricarea produselor textile, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna octombrie 2022, a fost de 5616 lei, mai mare cu 1,5% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 13,0% comparativ cu luna octombrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5565 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5631 lei în industrie şi construcţii şi de 5618 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna octombrie 2022, a fost de 3550 lei, mai mare cu 1,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 17,8% comparativ cu luna octombrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4028 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3752 lei în industrie şi construcţii şi de 3351 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna octombrie 2022 a fost de 6461 lei, iar cel net de 4008 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 0,1%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,8% pentru luna octombrie 2022 faţă de luna precedentă, de 216,5% faţă de octombrie 1990 şi de 98,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii octombrie 2022, a fost de 47363 persoane, mai mare cu 64 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1215 persoane faţă de luna octombrie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,7 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,8 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii octombrie 2022, era de 3425 persoane, în creştere cu 195 persoane faţă de luna precedentă (+6,0%).  

Comparativ cu luna octombrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 504 persoane (+17,3%).

La sfârşitul lunii octombrie 2022, femeile reprezentau 49,8% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 532 persoane (15,5% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,09% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii octombrie 2022 era de 2890 persoane, reprezentând 84,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (79,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,7%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,4% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna   octombrie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 5,2% (4,8% în luna septembrie 2022 şi 3,2% în luna octombrie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna octombrie 2022 a fost de 4,2% (4,1% în luna septembrie 2022 şi 3,3% în luna octombrie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii octombrie 2022 existau 929 de locuri de muncǎ vacante, din care 426 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 503 erau pentru muncitori (54,1%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al numărului deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna octombrie 2021, a crescut numărul născuţilor-vii şi al căsătoriilor şi a scăzut numărul deceselor generale, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna octombrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 208, mai mic cu 39 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 18 faţă de luna octombrie 2021.

Mortalitatea generală. În luna octombrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 324, mai mic cu 46 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 493 faţă de luna octombrie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna octombrie 2022 nu s-au înregistrat decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mic cu 3 faţă de luna precedentǎ, respectiv faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -116 persoane în luna octombrie 2022 (-123 persoane în luna septembrie 2022 şi -627 persoane în luna octombrie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna octombrie 2022, s-au înregistrat 186 căsătorii, mai puţine cu 40 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 40 faţă de luna octombrie 2021.

Divorţialitatea. În luna octombrie 2022 s-au înregistrat 14 divorţuri, mai puține cu 14 faţǎ de luna precedentǎ,respectiv cu 6 faţă de octombrie 2021.

În luna august 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 33,9 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,5 milioane euro, înregistrând un sold negativ de -7,6 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-59,0%) şi respectiv de (-21,1%) faţă de luna august 2021, importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-6,7%) şi o creştere de (+70,7%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VIII.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (26,2%), metale comune şi articole din acestea (43,1%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,0%), materii textile şi articole din acestea (3,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,0%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,0%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VIII.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (42,4%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,6%), materii textile şi articole din acestea (3,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,4%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,5%), mijloace de transport (3,4%), produse vegetale (7,4%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (8,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,1%).

În luna octombrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi indicele de utilizare netă a locurilor de cazare .

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 970, mai mic cu 40,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,9% comparativ cu luna octombrie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 86,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna octombrie 2022, a fost de 1686, mai mic cu 47,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19,7% comparativ cu luna octombrie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna octombrie 2022, a fost de 12,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 11,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 3,1 puncte procentuale comparativ cu luna octombrie 2021.

În luna octombrie 2022, s-au eliberat 30 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 35 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 3 faţă de luna octombrie 2021.

Rata inflaţiei a fost în luna octombrie 2022 de 1,28% faţă de luna precedentă şi de 15,32% faţă de luna octombrie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.10.2022 a fost de 1,4%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,7%).

În luna octombrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+2,29%), mărfurilor nealimentare (+0,80%) şi tarifele serviciilor (+0,70%).

Euro s-a întors la cursul de la începutul anului

Euro s-a întors la cursul de la începutul anului

După două ședințe în care a pierdut aproape 1% față de euro, odată cu reducerea ofertei de valută simultan cu majorarea ordinelor de cumpărare din partea importatorilor, leul a avut o zi mai liniștită.

Cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9463 la 4,9458 lei, valoare aproape identică cu cea înregistrată în prima ședință din 2022 care a fost de 4,9463 lei. Tranzacțiile de joi din piața valutară se realizau în culoarul 4,942 – 4,948 lei. Reamintim că minimul acestui an a fost de 4,8215 lei care a fost atins în 5 septembrie, zi în care BCE a calculat luni o medie de 4,8198 lei.

Dealerii bancari așteaptă ședința de politică monetară a BNR din 10 ianuarie pentru a afla dacă dobânda de referință va suferi modificări și cât de mare va fi creșterea ei, după ce inflația a atins un nivel record în noiembrie. Reamintim că la începutul acestui an, indicele ROBOR la trei luni se situa la 3,02%, iar cel la șase luni la 3,14%, pentru ca în prezent aceștia să se afle la maxime al ultimilor 13 ani.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 7,60%, cel mai scăzut nivel începând cu 26 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,84 la 7,83%, minim al ultimelor cinci luni. După două săptămâni de stagnare la 8,10%, indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut la 8,09.

Cursul monedei americane a stagnat joi la 4,6501 lei, ceea ce confirmă stabilitatea perechii euro/dolar în culoarul 1,0609 – 1,0658 dolari din ultima parte a acestui an. Moneda unică a pierdut teren față de prima ședință din ianuarie când tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1335 – 1,1381 dolari.

Evoluția se datora diferențialului dintre politica monetară a Rezervei Federale, care intra într-un ciclu continuu de majorare a dobânzilor, și cea practicată de BCE, care a operat prima creștere abia în septembrie.

Cursul monedei elvețiene a crescut la 5,0249 lei, față de maximul istoric de 5,2155 lei atins în 28 septembrie. Media lirei sterline a scăzut la 5,5954 lei, comparativ cu recordul istoric de 6,0112 lei înregistrat în 7 martie.

Volatilitatea metalului galben s-a redus la 1.805 – 1.811 dolari, astfel că prețul gramului de aur a fost stabilit la 269,7918 lei față de 255,7583 lei, la începutul acestui an.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia marginal la 402,54 forinți/euro iar a celei poloneze se deprecia la 4,6969 zloți/euro.

Lipsa investitorilor din piața criptomonedelor a stabilizat bitcoin la 16.483 – 16.635 dolari, față de începutul anului când unii vedeau cotațiile urcând spre 100.000 dolari. Ether fluctua joi între 1.186 și 1.202 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Euro este mai scump cu 2 bani

Euro este mai scump cu 2 bani

Creșterea cererii locale de valută din partea importatorilor, care încearcă astfel să o obțină la costuri cât mai bune, dar și revenirea aversiunii față de risc, investitorii fiind prudenți înainte de începutul lui 2023, au provocat aprecierea euro în ultimele două ședințe cu aproape 1%.

Cursul euro a crescut miercuri de la 4,9278 la 4,9463 lei, nivel care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie. Piața locală s-a deschis la 4,924 lei iar presiunea pe cumpărare a ridicat cotațiile până la 4,95 lei.

Rămâne de văzut dacă BNR va accepta ca media euro să atingă pragul de 4,95 lei, maximul de 4,9495 lei fiind atins în septembrie 2021.

Acesta ar urma să fie depășit anul viitor, principalul motiv fiind adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent care s-a ridicat în primele zece luni ale acestui an la 23 miliarde euro, mai mult cu 8 miliarde euro comparativ cu perioada similară din 2021.

Ultimul sondaj CFA România anticipează pentru luna mai un curs mediu de 5,0279 lei/euro, iar valoarea medie a cursului anticipat pentru noiembrie 2023 este de 5,1021 lei/euro.

Piața monetară a fost calmă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,61 la 7,60%, cel mai scăzut nivel începând cu 26 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,84%, minim al ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,10%.

Perechea euro/dolar era stabilă iar cotațiile fluctuau în culoarul 1,0625 – 1,0655, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,6221 la 4,6501 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,0082 lei iar cel al lirei sterline la 5,6065 lei.

Aprecierea monedei americane și menținerea metalului galben peste pragul de 1.800 dolari au provocat majorarea prețului gramului de aur la 269,5130 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,6938 zloți/euro iar a celei maghiare la 402,95 forinți/euro.

Lipsa investitorilor din piață se reflectă prin stabilitate în cazul criptomonedelor. Bitcoin fluctua în culoarul 16.564 – 16.740 dolari, după tentativa de marți de a reveni peste rezistența de la 17.000 dolari. Ether se tranzacționa între 1.189 și 1.214 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.