Efectul refuzului intrării României în spaţiul Schengen: Austriecii cu profiturile, românii cu pierderile

Efectul refuzului intrării României în spaţiul Schengen: Austriecii cu profiturile, românii cu pierderile

Veto-ul austriecilor, din neagra zi de 8 decembrie a.c., la adresa ţării noastre nu numai că a mâhnit şi contrariat cetăţenii din România şi din celelalte ţări membre UE (sunt sigur şi foarte mulţi austrieci), dar a pus în oglindă efectele respectivului vot pentru români şi austrieci. Dacă în cazul Austriei, aceasta a beneficiat şi beneficiază de miliardele de euro pe care firmele austriece le repatriază anual din România în folosul - direct sau indirect - al austriecilor-acţionari sau cetăţeni de rând, în cazul României efectul este contrar., susține, într-un comunicat de presă, dr. Mihai Ionescu, preşedintele executiv al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), Co-Preşedintele Consiliului de Export al României

"Pe de o parte, cetăţeanul român este văduvit de partea din avuţia naţională care se transferă în Austria, iar pe de altă parte, efectul se măsoară prin deficitele balanţei comerciale pe care ţara le acumulează an de an (anul acesta de peste 33 miliarde euro) datorită şi dificultăţilor pe care le întâmpină firmele româneşti în derularea operaţiunilor de export-import. Pentru că barierele fizice şi mentale pe care le generează neintrarea în spaţiul Schengen se comensurează şi în banii pierduţi. Iar dacă luăm în calcul numai deficitul balanţei comerciale ajungrm la peste 1.500 euro/cetăţean/an, datorie pe care fiecare român o lasă moştenire generaţiilor viitoare.

Orice minut, orice oră sau zi de întârziere a camioanelor în vămi, ca şi a persoanelor (turişti sau oameni de afaceri) măresc costurile produselor şi serviciilor pe care România le-ar putea oferi străinătăţii. Şi cum în afaceri orice ban/cent contează, costurile suplimentare rezultate din neapartenenţa la spaţiul Schengen conduc la scăderea competitivităţii economice a României în relaţiile internaţionale.

Nu întâmplător toate celelalte ţări care au pornit odată cu noi pe calea economiei de piaţă în 1989 - şi care sunt de ani buni în spaţiul Schengen - au balanţe comerciale pozitive (numesc aici Polonia, Cehia, Ungaria), în timp ce la noi deficitele se accentuază an de an.

Desigur, nu apartenenţa la spaţiul Schengen rezolvă singur şi de la sine povara datoriei externe a României. Dar o contribuţie nu lipsită de importanţă are orice zi de amânare a intrării meritate a României în această zonă, merit demonstrat concret de parametrii măsurabili consfinţiţi de autorităţile europene.

Altfel spus, în urma veto-ului absurd din 8 decembrie, austiecii au rămas cu profiturile, iar românii cu paguba. O nemeritată abatere de la principiile care guvernează marea familie a UE, principii în care românii şi-au pus mari speranţe că nu vor mai fi trataţi drept concetăţeni de mâna a doua.", se mai arată în comunicatul de presă.

AJFP Călărași a colectat, în primele 11 luni ale anului, venituri bugetare de 1077,12 milioane lei

AJFP Călărași a colectat, în primele 11 luni ale anului, venituri bugetare de 1077,12 milioane lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie - noiembrie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1077,12 milioane lei , mai mult cu 59,72 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2021 .

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 426,15 milioane lei, mai mult cu 34,79 milioane lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 446,60 milioane lei, mai mult cu 20,98 milioane lei față de suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 15,03 milioane lei,mai mult cu 1,19 milioane lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 189,34 milioane lei,mai mult cu 2,75 milioane lei decât în perioada ianuarie-noiembrie 2021.

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 75,68 milioane lei, mai mult cu 23,08 milioane lei față de aceași perioadă a anului trecut.

Leul nu s-a lăsat influențat de spațiul Schengen

Leul nu s-a lăsat influențat de spațiul Schengen

Leul a avut, din nou, o evoluție stabilă față de euro, semn că piața locală nu era interesată de modul în care va fi rezolvată intrarea României în spațiul Schengen.

Mult mai important este modul în care economia românească va reuși să evite intrarea în recesiune, așa cum dau semnale statele din zona euro, unde creșterea PIB a fost în trimestrul al treilea de 2,3% comparativ cu perioada similară din 2021, față de 1,9% în Statele Unite.

Conform INS, PIB-ul României a crescut în primele nouă luni ale anului cu 5% faţă de perioada similară din 2021, pe serie brută, având astfel una dintre cele mai mari creşteri anuale din Uniunea Europeană

Cursul euro a urcat ușor, de la 4,9186 la 4,9192 lei, într-o ședință în care transferurile s-au realizat în culoarul 4,912 – 4,923 lei, valori similare cu cele din ultimele zile.

Dobânzile interbancare și-au temperat scăderea și se mențineau în jurul valorilor care s-au tranzacționat în data de 27 iulie.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut joi de la 7,72 la 7,71%, sub valoarea de 7,75% a dobânzii (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile de la BNR. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,93%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,20%.

Cu o săptămână înainte de luarea unor decizii de politică monetară în Statele Unite și zona euro, euro stagna în jurul pragului de 1,05 dolari și fluctua între 1,0490 și 1,0531 dolari. Cursul monedei americane a urcat marginal de la 4,6835 la 4,6852 lei.

Moneda elvețiană stagna la 0,99 franci/euro iar media ei a coborât de la 4,9766 la 4,9737 lei, în timp ce cursul lirei sterline s-a depreciat la 5,6952 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 268,5155 lei, în condițiile în care metalul galben a crescut la 1.782 – 1.786 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare se deprecia la 414,49 forinți/euro iar a celei poloneze a urcat marginal la 4,6976 zloți/euro.

Bitcoin se deprecia la 16.767 – 16.886 dolari iar ether stagna la 1.224 – 1.244 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Cursul euro rămâne sub pragul de 4,92 lei

Cursul euro rămâne sub pragul de 4,92 lei

Reducerea ofertei de valută din partea celor care au fost interesați să cumpere titluri de stat românești, a provocat deprecierea leului față de principalele valute.

După scăderea de marți la 4,9126 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, media monedei unice a urcat la 4,9186 lei. Minimul din piața locală de 4,911 lei a fost atins în cursul dimineții după care cotațiile au urcat la 4,921 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, apropiindu-se de valorile înregistrate în data de 27 iulie. Acest efect poate fi pus pe seama controlului efectuat de Consiliul Concurenței la începutul lunii trecute la cele 10 bănci ale căror cotații fac parte din „coșului” folosit de BNR la calculul indicilor ROBOR.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la jumătatea săptămânii la 7,72%, sub valoarea de 7,75% a dobânzii (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile de la BNR. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la 7,93%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,20%.

Perechea euro/dolar se tranzacționa în culoarul 1,0443 – 1,0506, iar media monedei americane a urcat de la 4,6804 la 4,6835 lei. Piețele sunt prudente înainte de ședințele de politică monetară ale Rezervei Federale, ale Băncii Centrale Europene și Băncii Angliei care se vor desfășura săptămâna viitoare.

Pentru a se proteja înainte de deciziile marilor bănci centrale, investitorii și-au majorat plasamentele în francul elvețian, considerat drept o „valoare refugiu” ceea ce a făcut ca media acestuia să crească de la 4,9667 la 4,9766 lei.

Cursul lirei sterline a cunoscut, de asemenea, o ușoară majorare la 5,7021 lei.

Metalul galben fluctua între 1.770 și 1.776 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut marginal la 267,0437 lei.

Monedele din regiune se apreciau la 410,55 forinți/euro, respectiv la 4,6968 zloți/euro.

Bitcoin încerca să se mențină în jurul pragului de rezistență de la 17.000 de dolari și se tranzacționa în culoarul 16.735 – 17.130 dolari. Ether fluctua între 1.222 și 1.275 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

eJobs | Harta salariilor: topul județelor și domeniilor cu cele mai mari salarii în 2022

eJobs | Harta salariilor: topul județelor și domeniilor cu cele mai mari salarii în 2022

Cu peste 400.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro și creșteri salariale în aproape toate domeniile de activitate, 2022 a fost un an în care balanța de pe piața muncii a fost înclinată în favoarea candidaților și angajaților. Au fost cu 14,1% mai multe joburi noi față de 2021 și cu 5,5% mai multe decât în 2019, anteriorul an comparabil, în termeni de dinamică și context, cu 2022.

„A fost anul în care candidații și angajații au putut face un slalom foarte avantajos lor printre ofertele din piață și așteptările pe care le au de la angajatori. Chiar și în contextul proximității față de o zonă de război și al creșterii inflației, în 2022, schimbarea jobului sau obținerea unei majorări salariale au reprezentat obiective destul de ușor de atins pentru o categorie extinsă de candidați, atât din punctul de vedere al nivelului de experiență avut, cât și al distribuției geografice”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii în 2022 au fost București, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei; Cluj, cu 4.100 de lei, Timiș (4.000 de lei), Sibiu, Brașov, Iași și Ilfov - fiecare cu câte 3.500 de lei net. Aproape identic arată și topul județelor care au angajat cel mai mult anul acesta. Pe primul loc se află Capitala, urmată de Cluj și Timiș, următoarele două locuri fiind disputate de Iași și Ilfov. Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.000 de lei sunt Bihor (3.500 de lei), Constanța (3.200 de lei) și Dolj (3.200 de lei).

De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Gorj, Vaslui, Mehedinți, Bacău sau Ialomița, unde mediile salariale oscilează între 2.700 și 3.000 de lei net. „Sigur că aceste valori sunt corelate cu un număr semnificativ mai mic de joburi disponibile în aceste județe, de companii care au sediul sau sucursale aici, dar și de distribuția candidaților pe nivele de experiență. Vorbim despre zone din care vin mulți candidați care se califică în special pentru joburi entry level”, completează Bogdan Badea. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

Cel mai bine plătiți în 2022 au fost angajații din IT, care, cu un salariu mediu net de 6.000 de lei pe lună, domină detașat ierarhia. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 5.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din banking câștigă, în medie, 4.300 de lei lunar, iar cei din telecomunicații și construcții 4.200 de lei. Salarii medii de 4.000 de lei au mai fost înregistrate în inginerie, auto / echipamente, medicină, e-commerce, audit / consultanță ori asigurări.

„În ceea ce privește câștigurile salariale, piața muncii a avut dintotdeauna un paradox care e puțin probabil să se schimbe într-un viitor apropiat. Mai exact, domeniile care au angajat cel mai mult nu au fost întotdeauna și cele în care s-a câștigat cel mai bine. Asta pentru că acolo unde vedem volume foarte mari în recrutare, vorbim și de o pondere mare a angajaților pe poziții entry level. De aceea, vom regăsi domenii precum retailul, serviciile, industria alimentară sau turismul în topul celor mai mari angajatori din România, la distanță considerabilă de următoarele clasate, însă undeva în a doua parte a ierarhiei atunci când facem o evaluare în funcție de salarii”, explică Bogdan Badea.

Astfel, după cum arată datele Salario, pentru retail a fost înregistrat un salariu mediu de 3.200 de lei anul acesta, pentru industria alimentară și turism de 3.000 de lei, iar pentru call center de 2.800 de lei.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă. Peste 480.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Free Joomla templates by Ltheme
ARENAMEDIA.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care arenamedia.ro prelucreaza datele cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de confidențialitate.