eJobs | Cele mai căutate profiluri de candidați în 2022

eJobs | Cele mai căutate profiluri de candidați în 2022

420.000 de joburi noi au fost postate anul acesta pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Numărul marchează un record istoric al ultimilor 20 de ani, dar și revenirea unor domenii care în 2020 și 2021 au avut parte de o încetinire a ritmului în care și-au desfășurat activitatea: turism, horeca, organizare de evenimente sau industria alimentară.

„A fost un an în care aproape oricine și-a putut găsi job cu ușurință, chiar și pe segmentul de vârstă 45+, acolo unde știm că recrutarea se face mai greu și unde inclusiv candidații sunt mai reticenți și mai temători cu privire la ideea de a-și schimba locul de muncă. Este adevărat, însă, că pentru anumite categorii a fost mult mai ușor să se angajeze pentru că piața a abundat în oferte care li s-au adresat. Ne referim aici în special la cei entry level, cu maximum doi ani de experiență, la specialiști, la vorbitorii de engleză și germană, dar și la cei care dețin competențe digitale sau au experiență în vânzări. Bineînțeles, de cele mai multe ori, un cumul de două sau mai multe din toate aceste criterii s-au regăsit în același anunț de job”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Aproximativ jumătate din numărul total de joburi noi de anul acesta au vizat candidații entry level, la scurtă distanță de aceștia fiind plasați cei care au un nivel mediu de experiență, respectiv 2-5 ani. Urmează candidații fără experiență, specialiștii cu senioritate de cel puțin 5 ani în domeniul lor de activitate și managerii. De altfel, și în ceea ce privește eforturile pentru găsirea unui job se observă un avânt spectaculos al tinerilor, care se apropie vertiginos de liderii istorici ai aplicărilor, respectiv categoria de vârstă 25-35 de ani. În 2022, candidații cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au avut 2,9 milioane de aplicări pentru joburile postate pe eJobs.ro, iar cei din segmentul 25-35 de ani au înregistrat 3,9 milioane de aplicări. În total, anul acesta a fost depășit pragul de 10 milioane de aplicări.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială înregistrată anul acesta pentru candidații entry level a fost de 3.000 de lei net, la nivelul întregii țări. O medie lunară de 4.000 de lei a fost raportată pentru cei cu 2-5 ani de experiență și 5.200 de lei pentru specialiștii cu senioritate mai mare de 5 ani.

Departamentele pentru care s-au căutat cele mai multe profiluri au fost vânzările, client service / call-center si administrativ logistică. „Toate acestea sunt strâns legate de domeniile care au recrutat cel mai mult în 2022, respectiv retail, servicii, industria alimentară, turism, call-center / BPO și transport / logistică. Discuțiile pe care le avem acum, la final de an, cu angajatorii ne arată că și anul viitor va fi o cerere considerabilă pentru aceste segmente de activitate”, mai spune Bogdan Badea.

Dacă nivelul studiilor nu mai este neapărat un criteriu care poate condiționa angajarea, recrutorii sunt, însă, foarte atenți la abilități precum limbile străine vorbite sau competențele digitale pe care le dețin candidații. Astfel, peste 170.000 dintre joburile postate în platformă menționau limba engleză în rândul cerințelor și 23.000 aveau trecută limba germană. „Ne aflăm într-un punct de maturitate a pieței în care, da, angajatorii sunt dispuși să primească în companie candidați care poate nu au facultatea absolvită sau au pregătire într-un alt domeniu de activitate, dar care dețin acel set de abilități necesare jobului, atât din zona de hard skills, de cunoștințe tehnice, cât și din zona de soft skills, care țin mai degrabă de atitudine și de comportament. Limbile străine sau cunoștințele digitale fac parte din acest set de cerințe tehnice importante pentru companii”, adaugă Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 23.000 de locuri de muncă.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

A cincea zi consecutivă de scădere a euro

A cincea zi consecutivă de scădere a euro

Tendința de apreciere a leului față de euro s-a menținut și marțea aceasta. Evoluția a fost identică cu cea a altor monede din regiune, consecință a menținerii unui apetit mai ridicat pentru risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9176 la 4,9140 lei, nou minim al ultimelor două săptămâni, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,908 – 4,917 lei, după ce cotațiile au scăzut luni seară pe piețele internaționale până la 4,896 lei.

La scăderea euro a contribuit și majorarea ofertei de valută din partea străinilor care au cumpărat titluri de stat la licitațiile organizate luni de Finanțe. Acestea au redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2026 și au atras 531,5 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,56%, în scădere de la 7,99%, nivel înregistrat în mai. A fost redeschisă și o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2032. Finanțele s-au împrumutat cu 837,4 milioane lei, la un cost mediu anual de 8,32%, în creștere cu 26 puncte bază față de noiembrie.

Scăderea indicilor ROBOR s-a oprit după ce s-a anunțat majorarea inflației locale și creșterea dobânzilor de politică monetară de către marile bănci centrale.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.

Creșterea indicelui care măsoară optimismul exportatorilor germani calculat de Institutul Ifo și decizia Băncii Japoniei de a modifica politica sa monetară și de a începe o normalizare a dobânzii de referință au menținut perechea euro/dolar la 1,0579 – 1,0651 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,6333 la 4,6193 lei.

Euro s-a apropiat de pragul de 1,07 dolari după ce BCE a majorat dobânda de politică monetară la 2,50%, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani iar președinta instituției, Christine Lagarde, a subliniat că acesta nu este finalul ciclului de majorări și că vor urma cel puțin încă două majorări de 50 de puncte de bază în februarie și martie anul viitor.

Media monedei elvețiene a urcat la 4,9866 lei iar a celei britanice a scăzut la 5,6199 lei.

Cererea de metal galben a crescut în ultimele zile ca o măsură de protecție luată înainte de finalul anului iar uncia a urcat la 1.788 – 1.809 dolari iar cel al prețul gramului de aur stabilit de BNR la 268,2601 lei.

Media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6804 zloți/euro iar a celei maghiare la 403,16 forinți/euro. Forintul s-a întărit după ce Comisia Europeană și guvernul de la Budapesta au ajuns la un acord privind deblocarea fondurilor europene.

Bitcoin fluctua între 16.404 și 16.860 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.164 – 1.217 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

ROBOR-ul nu mai scade

ROBOR-ul nu mai scade

Ciclul de scădere a indicilor ROBOR dă semne de încetinire în ultimele zile. Acesta a fost declanșat la începutul lui noiembrie de Consiliul Concurenței care a anunțat un control la cele zece bănci care alcătuiesc „coșul” utilizat de BNR pentru a stabili zilnic indicii ROBID/ROBOR.

Stagnarea se datorează pe de o parte majorării constante a inflației din România, care a urcat în noiembrie cu 16,76% față de perioada similară din 2021, cel mai ridicat nivel începând cu martie 2003, iar BNR va fi nevoită, probabil, să decidă o nouă majorare a ratei de referință, cu 0,25 – 0,50%, la ședința din 10 ianuarie. Pe de altă parte, dealerii sunt influențați de deciziile marilor bănci centrale, care se află într-un ciclu de înăsprire a politicilor lor monetare, după mai mulți ani în care dobânzile au fost de 0% sau s-au plasat în teritoriu negativ. Impactul acestor politici a creat o stare de îngrijorare în ceea ce privește creșterea economică din întreaga lume care ar putea provoca intrarea în recesiune.

Acești factori au făcut ca indicii ROBOR la o săptămână să crească lunea aceasta de la 5,97 la 5,98% iar cel la o lună la 6,64%, în timp ce băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă a facilității de creditare (rata lombard) de 7,75%/an.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%, valoare care rămâne maximul ultimilor aproape 13 ani. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.

Raportul euro/leu a avut o evoluție mai agitată, provocată de nivelul apetitului pentru risc, influențat la rândul său de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale.

Cursul monedei unice a crescut marțea trecută la 4,9314 lei pentru ca la sfârșitul perioadei să coboare la 4,9176 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat între 4,91 și 4,92 lei, pentru ca după închidere să scadă până la 4,9070 lei.

Presiunea pe cursul euro/leu se va menține, în condițiile în care, conform BNR, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.

Un raport BCR apreciază că „deficitul de cont curent se va adânci la 9,1% din PIB în acest an de la 7,0% în 2021, ceea ce pune presiune de depreciere asupra leului”.

Săptămâna trecută a fost una a deciziilor de politică monetară. Rezerva Federală a majorat rata de referință cu 50 de puncte de bază la 4,25 – 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2007. La rândul ei, BCE a ridicat dobânda de la 2 la 2,50% iar președinta BCE Christine Lagarde a declarat că „este de așteptat să creștem ratele dobânzilor cu un ritm de 0,50 puncte de bază pentru o perioadă de timp”. Un pas asemănător, de 0,50%, a utilizat și Banca Angliei care a ridicat dobânda cheie la 3,5%.

Pe acest fond, după o creștere la aproape 1,07 dolari, euro fluctua la finalul perioadei între 1,0582 și 1,0658 dolari. Cursul monedei americane a fluctuat între 4,6225 și 4,6821 lei, și a închis perioada la 4,6333 lei.

Prețul gramului de aur a avut o evoluție descendentă și a scăzut vineri la 264,9576 lei, pentru ca la finalul perioadei să urce la 267,5428 lei. Evoluția a fost influențată de creșterea metalului galben în jurul pragului de 1.800 dolari/uncie.

Analiza cuprinde perioada 12 – 19 decembrie

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Euro a pierdut jumătate de ban

Euro a pierdut jumătate de ban

Monedele din regiune, inclusiv leul, au profitat joi de menținerea apetitului pentru risc și s-au apreciat față de euro. Evoluția a fost stimulată de decizia Rezervei Federale americane de a majora dobânda de politică monetară cu doar jumătate de punct procentual, la 4,25 – 4,50%.

Cursul euro a scăzut de la 4,9248 la 4,9206 lei, în timp ce tranzacțiile din piața locală se efectuau în culoarul 4,919 – 4,926 lei.

Anunțul făcut marți de INS, conform căreia prețurile au crescut în noiembrie cu 16,76% față de luna similară din 2021, a încetinit, după o lună și jumătate, ritmul de scădere a indicilor ROBOR, care se mențin încă la maxime ai ultimilor aproape 13 ani.

Un raport BCR vede „un platou al inflaţiei în jur de 16% în lunile următoare şi o scădere mai clară din martie anul viitor, cu o estimare de 8,7% pentru decembrie 2023. Inflaţia de bază ridicată, în jur de 15% în lunile următoare şi peste rata totală a inflaţiei pe tot orizontul de prognoză, conduce la creşterea probabilităţii unei noi majorări a dobânzii de politică monetară a BNR la şedinţa Consiliului de administraţie din luna ianuarie”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat joi la 7,63% iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, 7,86%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,12 la 8,10%.

Euro fluctua între 1,0606 și 1,0684 dolari, iar cursul monedei americane a fost stabilit la 4,6338 lei, după ce Rezerva Federală a semnalat noi creșteri pe termen scurt, pentru ancorarea așteptărilor cu privire la evoluția prețurilor de consum pe termen mediu. În opinia analiștilor, Fed va majora la ședințele comitetului său de politică monetară din februarie și martie viitor dobânda cu pași de un sfert procentual până la 4,50%, nivel care a mai fost atins în 2007.

Evoluția monedei unice a fost susținută și de creșterea indicatorului ZEW, care măsoară încrederea investitorilor din Germania,la -23,6 puncte, cel mai ridicat nivel din februarie, când Rusia a atacat Ucraina.

Media francului elvețian a scăzut la 4,9847 lei. Cea a lirei sterline a coborât la 5,7160 lei și s-ar putea adânci vineri, investitorii de pe piețele internaționale fiind nemulțumiți de faptul că Banca Angliei a majorat cu doar jumătate de procent dobânda de referință din Regat.

Prețul gramului de aur a scăzut semnificativ la 264,9217 lei, după ce reducerea cererii de metal galben a împins uncia până la 1.775 dolari.

Bitcoin, care a pierdut anul acesta circa 60%, a crescut miercuri seară, după decizia Fed, la aproape 18.400 dolari dar a scăzut joi la 17.465 – 17.853 dolari. După ce a atins un vârf de 1.350 dolari, ether a scăzut la 1.272 – 1.311 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Euro s-a întors la 4,92 lei

Euro s-a întors la 4,92 lei

Revenirea apetitului pentru risc în marile piețe financiare, după ce Departamentul american al Muncii a anunțat că inflația de luna trecută a scăzut la 7,1% an/an, comparativ cu 7,7% în octombrie.

Încetinirea ritmului de creștere a prețurilor din Statele Unite ar putea permite Rezervei Federale să majoreze, la ședința sa de politică monetară, care se va încheia miercuri, dobânda cheie cu doar jumătate de punct procentual, după patru majorări succesive de câte 75 de puncte de bază. Această evoluție a fost amintită luna trecută în fața Congresului de președintele Fed, Jerome Powell, care a afirmat că reducerea pasului de creștere ar putea începe „chiar din luna decembrie”.

O astfel de măsură va reduce cererea de dolari și se va reflecta, pe de o parte, în scăderea prețurilor la materii prime dar va înmulți plasamentele în active considerate mai riscante, pe de altă parte.

Cursul euro a scăzut de la 4,9314 la 4,9248 lei. În cursul dimineții, înainte de deschiderea pieței românești, a fost atins un minim de 4,918 lei, iar tranzacțiile locale se efectuau în culoarul 4,923 – 4,931 lei.

Dușul rece „îndurat” de băncile comerciale după declarația din august a guvernatorului BNR că „s-a sărit calul” în privința dobânzilor și scurtcircuitul de la începutul lui noiembrie, provocat de controlul realizat de Consiliul Concurenței la cele 10 instituții financiare care participă la „coșul ROBOR”, a determinat o scădere constantă a indicilor.

Cu toate acestea indicii ROBOR se situează la maxime ai ultimilor aproape 13 ani.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la jumătatea acestei săptămâni de la 7,64 la 7,63% față de 8,20% la sfârșitul lui octombrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,87 la 7,86%, comparativ cu 8,31% la începutul lunii trecute, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,12% față de 8,44% în urmă cu o lună și jumătate.

Euro a crescut miercuri la 1,0619 – 1,0672 dolari, valori comparabile cu cele din prima decadă a lunii iunie. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,6821 la 4,6225 lei.

Media monedei elvețiene a coborât la 4,9864 lei iar a celei britanice la 5,7268 lei.

Prețul gramului de aur a coborât marginal la 268,5695 lei, evoluție datorată deprecierii monedei americane care a înmulțit plasamentele în metalul galben, care a urcat la 1.807 – 1.812 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 408,41 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6886 zloți/euro.

Deprecierea monedei americane a ridicat cotațiile bitcoin la 17.739 – 17.902 dolari, în timp ce ether fluctua între 1.316 și 1.333 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziţie de dl Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme