Piața muncii evoluează tot mai mult de la o lună la alta. Pe fondul contextului economic în continuare incert, candidații caută să își asigure un venit cât mai avantajos și sigur, și au înregistrat în această toamnă cele mai multe aplicări din acest an. Astfel, candidații au înregistrat aproximativ 2 milioane de aplicări din septembrie până acum, cele mai active fiind femeile (55%), dar și cei de 35-44 de ani (24%), urmați îndeaproape de cei cu vârsta între 45-54 de ani (23%). Categoriile de nivel începător și mediu au fost, de asemenea, cele mai dinamice.

În încercarea de a găsi un job mai bun, activitatea candidaților a fost neîntreruptă în acest an, și chiar a crescut din septembrie, înregistrând un vârf în octombrie și în noiembrie. Cele mai multe aplicări au mers către joburile din Vânzări, IT/ Telecom, Financiar/ Contabilitate, Inginerie și Management.

În comparație cu lunile de vară, joburile remote au înregistrat cu 21% mai multe aplicări din septembrie până acum, ca semn că interesul pentru acest mod de lucru rămâne la fel de ridicat. Cele mai multe aplicări pentru joburi remote au fost înregistrate în IT/ Telecom, Vânzări și BPO (pentru poziții de call-center sau suport clienți). Județele cu cele mai multe oferte rămân București/Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Iași.

Totodată, pe măsură ce sfârșitul de an se apropie și companiile își evaluează bugetul rămas, un număr și mai mare de poziții au fost deschise, media lunară depășind cu 25% volumul de joburi din toamna anului trecut. În plus, angajatorii au efectuat cu 10% mai multe contactări decât în cele mai active luni ale acestui an.

Aproape o treime dintre joburile disponibile afișează intervalul salarial pentru candidații interesați. Pentru celelalte oportunități, BestJobs oferă estimări salariale cu scopul de a informa candidații despre potențialul pieței și de a stimula aplicările.

„În această toamnă, accelerată de pragmatismul candidaților, piața muncii a fost mai dinamică decât oricând. Pentru a-și asigura venituri mai convenabile în aceste vremuri delicate din punct de vedere financiar, aceștia au devenit mai activi, având acum și mai multe informații despre piață datorită estimărilor salariale pe care le pot regăsi la anunțurile de joburi de pe BestJobs. În același timp, și recrutorii răspund prompt nevoilor candidaților, oferind într-o măsură mai mare date salariale și flexibilitate în modul de lucru, atrăgând astfel candidați mai relevanți pentru echipele lor”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Joburile entry-level au atras cele mai multe aplicări în ultima lună

Joburile care au înregistrat cele mai multe aplicări în noiembrie au făcut parte din categoria entry-level, cele mai multe dintre ele remote. Cele mai multe CV-uri (peste 3.000) au mers în noiembrie către rolul de Junior Recruiter (remote), ce oferă un salariu de 540-660 euro/lună, conform intervalului salarial afișat de angajator, în timp ce Operator data entry, cu oferta afișată de 410 euro/lună, a atras 2.700 de CV-uri. Alte 2.300 de aplicări au mers către rolul de Consultant Vânzări, pentru care salariul net estimat este de 620-860 euro/lună și alte 1.700 de aplicări pentru Recepționist, cu un salariu estimat la 580-730 euro/lună.

Cei mai atractivi angajatori în luna noiembrie au fost Profi care a atras în total peste 7.000 de CV-uri, Lidl Discount, cu aproape 5.000 de CV-uri și LPP Fashion și Unity Consulting, cu aproximativ 4.000 de aplicări fiecare.

Ultimele ședințe din noiembrie au fost unele agitate pentru raportul leu/euro însă indicii ROBOR au continuat să se apropie de dobânda pentru facilitatea de depozit (rata lombard) practicată de BNR și care se situează la 7,75%.

Anul acesta moneda națională s-a apreciat față de cea unică cu 0,6%, cea cehă s-a întărit cu 2,2%, în timp ce zlotul polonez a pierdut 2,2% iar forintul maghiar 9,7%. Scăderea monedei maghiare se datorează problemelor cu care se confruntă guvernul de la Budapeste cu Comisia Europeană, care a blocat livrarea unei părți din fondurile europene.

Euro a început săptămâna trecută cu un vârf de 4,9417 lei și a încheiat-o la 4,9250 lei, pe fondul creșterii ofertei comerciale de valută. Lunea aceasta, cotațiile au atins în Asia un minim de 4,901 lei, iar transferurile din piața locală s-au realizat între 4,919 și 4,928 lei, ceea ce a făcut ca media să urce ușor la 4,9266 lei.

Leul și BNR se vor afla sub presiune și următoarele luni, în condițiile menținerii inflației la valori din două cifre, evoluție provocată de creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina. Astfel, managerii care au participat la ancheta conjuncturală din luna noiembrie realizată de INS, estimează creşterea accentuată a preţurilor în comerţ, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023.

Indicii ROBOR au continuat să se apropie de pragul de 7,75% al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, în cazul în care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 7,85 la 7,82%, minim care nu a mai fost atins din data de 27 iulie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,04 la 8,02%, minim începând cu 28 iulie, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,27 la 8,26%.

La începutul acestei săptămâni, euro s-a apreciat față de moneda americană, la 1,0341 – 1,0497 dolari, valori maxime ale ultimelor cinci luni. Ea a profitat de intenția BCE de a majora și anul viitor dobânda sa de referință pentru a face față inflației dar și de situația încordată din China, unde s-au înmulțit protestele împotriva politicii zero Covid.

Cursul dolarului american a scăzut de la 4,8287 lei, la începutul ei, la 4,7043 lei, la sfârșitul ei, minim care nu a mai fost atins de la finalul lui iunie.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 0,978 la aproape 0,99 franci/euro ceea ce a făcut ca media ei să coboare în intervalul amintit de la 5,0346 la 4,9892 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,6838 la 5,0256 lei, cel de la începutul acestei săptămâni fiind stabilit la 5,6863 lei.

Deprecierea monedei americane a majorat cererea de metal galben care a urcat la 1.749 – 1.763 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să crească marginal la finele perioadei la 266,5349 lei.

Neîncrederea continuă să submineze piața criptomonedelor, care nu a mai profitat, ca de obicei, de deprecierea dolarului.

Bitcoin s-a depreciat luni la 16.052 – 16.475 dolari, după scăderea de săptămâna trecută până la 15.500 dolari, iar ether, care a atins un minim de aproape 1.070 dolari, fluctua în culoarul 1.158 – 1.196 dolari.

Analiza cuprinde perioada 21 – 28 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2022 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2022 cu 12,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 6,1% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,2% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 16,3% comparativ cu luna septembrie 2021;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,1% puncte procentuale şi creşterea cu 1,0 punct procentual faţă de luna septembrie 2021;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 5,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 1,1 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2021;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 5 comparativ cu luna precedentă şi respectiv faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- scăderea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi creşterea numărului deceselor sub 1 an comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna septembrie 2021, a crescut numǎrul născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2022 a înregistrat o scădere de 12,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna septembrie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,5% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2022 a scăzut cu 6,1% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2021.

S-au înregistrat creşteri în: industria alimentară, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi produselor chimice, fabricarea articolelor de îmbrǎcǎminte, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna septembrie 2022, a fost de 5531 lei, mai mare cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,5% comparativ cu luna septembrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5543 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5258 lei în industrie şi construcţii şi de 5664 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna septembrie 2022, a fost de 3503 lei, mai mare cu 2,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 16,3% comparativ cu luna septembrie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4008 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3532 lei în industrie şi construcţii şi de 3394 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna septembrie 2022 a fost de 6457 lei, iar cel net de 4003 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în creştere cu 1,8%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 100,5% pentru luna septembrie 2022 faţă de luna precedentă, de 219,0% faţă de octombrie 1990 şi de 98,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii septembrie 2022, a fost de 47299 persoane, mai mare cu 77 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1276 persoane faţă de luna septembrie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,8 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii septembrie 2022, era de 3230 persoane, în scădere cu 98 persoane faţă de luna precedentă (-2,9%).  

Comparativ cu luna septembrie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 200 persoane (+6,6%).

La sfârşitul lunii septembrie 2022, femeile reprezentau 48,6% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 398 persoane (12,3% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 99 persoane (3,1% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii septembrie 2022 era de 2733 persoane, reprezentând 84,6% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (85,1%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,4%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,5% în luna august 2022 şi 3,4% în luna   septembrie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna septembrie 2022 a fost de 4,8% (5,3% în luna august 2022 şi 3,6% în luna septembrie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna septembrie 2022 a fost de 4,1% (4,0% în luna august 2022 şi 3,1% în luna septembrie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii septembrie 2022 existau 896 de locuri de muncǎ vacante, din care 439 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 457 erau pentru muncitori (51,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna septembrie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de scăderea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi de creşterea numărului deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna septembrie 2021, a crescut numărul născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale.

Natalitatea. În luna septembrie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 247, mai mic cu 42 faţă de luna precedentă şi mai mare cu 38 faţă de luna septembrie 2021.

Mortalitatea generală. În luna septembrie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 370, mai mic cu 33 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 141 faţă de luna septembrie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna septembrie 2022 s-au înregistrat 3 decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a fost mai mare cu 2 faţă de luna precedentǎ, respectiv faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent cu 1.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -123 persoane în luna septembrie 2022 (-114 persoane în luna august 2022 şi -302 persoane în luna septembrie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna septembrie 2022, s-au înregistrat 226 căsătorii, mai puţine cu 51 faţă de luna precedentă şi mai multe cu 18 faţă de luna septembrie 2021.

Divorţialitatea. În luna septembrie 2022 s-au înregistrat 28 divorţuri, mai puţine cu 9 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 3 faţă de septembrie 2021.

În luna iulie 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 82,7 milioane euro şi al importurilor CIF de 44,2 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 38,5 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+140,8%) şi respectiv de (+76,3) faţă de luna iulie 2021, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+2,1%) şi o scădere de (-7,2%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VII.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (27,8%), metale comune şi articole din acestea (42,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (17,3), materii textile şi articole din acestea (3,3%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,9%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.VII.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (41,7%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (12,0%), materii textile şi articole din acestea (4,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,6%), mijloace de transport (3,3%), produse vegetale (6,6%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (9,3%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,4%).

În luna septembrie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent,           a crescut numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare şi a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2022, a fost de 1640, mai mic cu 21,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 11,0% comparativ cu luna septembrie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 91,3% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2022, a fost de 3180, mai mic cu 21,9% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 4,9% comparativ cu luna septembrie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,6% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna septembrie 2022, a fost de 24,5% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 5,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie 2021.

În luna septembrie 2022, s-au eliberat 65 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 5 faţă de luna precedentă şi respectiv faţă de luna septembrie 2021.

Rata inflaţiei a fost în luna septembrie 2022 de 1,33% faţă de luna precedentă şi de 15,88% faţă de luna septembrie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.09.2022 a fost de 1,4%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna septembrie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+1,72%), mărfurilor nealimentare (+1,28%) şi tarifele serviciilor (+0,72%).

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,88% pe an, de la 7,89% pe an, miercuri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 8,08% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul consemnat miercuri, respectiv 8,28% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Sursa www.agerpres.ro