C.A. al BNR a decis, în principalul eveniment al finalului de an al pieței financiare locale, să majoreze dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6,75%/an.

Decizia vine în contextul în care, conform comunicatului de presă al băncii centrale, „rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024”. Se semnalizează astfel că la ședința din ianuarie viitor ar putea urma o nouă majorare a dobânzii cheie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, în condițiile în care banca centrală „va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”.

Reamintim că ținta de inflație este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual.

Piața valutară nu a reacționat la aflarea deciziei BNR, vârful atins de euro fiind de 4,899 lei după o deschidere a 4,888 lei. Cursul mediu al monedei unice a crescut de la 4,8871 la 4,8912 lei.

În așteptarea deciziei de politică monetară a BNR dobânzile interbancare au cunoscut ușoară tendință de scădere. La această evoluție contribuie și recentul control realizat de Consiliul Concurenței la băncile ale căror cotații din piața monetară sunt folosite la stabilirea indicilor ROBOR.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,15 la 8,14%. Reamintim că maximul ultimilor aproape 13 ani de 8,21% a fost atins în data de 26 octombrie.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a atins în aceeași zi cu indicele la trei luni un vârf de 8,31%, pentru ca marțea aceasta să stagneze la 8,28%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,44%, nivel stabilit în urmă cu o săptămână, la 8,43%.

Majoritatea analiștilor anticipează stabilizarea dobânzilor interbancare, considerând că majorarea ratei cheie a fost deja încorporată deja în prețuri.

Marțea aceasta se desfășoară în Statele Unite alegerile parțiale de la jumătatea mandatului prezidențial. Posibilitatea ca republicanii să schimbe majoritatea în cele două camere ale parlamentului american va crea un impas legislativ iar planurile economice ale administrației Biden nu se vor putea realiza.

Euro a profitat și s-a apreciat la 0,9973 – 1,0032 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,8959 la 4,8917 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9422 la 4,9445 lei iar cel al lirei sterline de la 5,6006 la 5,6124 lei.

Metalul galben scădea la 1.665 – 1.673 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 262,8262 lei.

În regiune, media monedei poloneze de deprecia la 4,6912 zloți/euro iar a celei maghiare se aprecia la 401,10 forinți/euro.

Bitcoin se deprecia cu peste 4,6% de la 20.672 până la 19.385 dolari. Scăderea ether era mai brutală, de circa 6,2%, cotațiile alunecând de la 1.576 la 1.436 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Menținerea apetitului pentru risc în rândul comercianților de valute, care s-a manifestat pe parcursul lunii trecute a continuat și în primele zile din noiembrie iar leul s-a apreciat față de euro.

Moneda unică a început perioada cu o medie de 4,9141 lei și a încheiat-o la 4,8871 lei. În noaptea de duminică cotațiile au coborât în Asia la un minim de 4,863 lei, iar tranzacțiile din piața locală s-au realizat între 4,884 și 4,891 lei, cu închiderea la 4,887 lei.

În cazul în care se mențin condițiile macroeconomice și geopolitice actuale, este de așteptat ca euro să nu treacă până la sfârșitul anului de 4,95 lei, atâta vreme cât BNR folosește cursul drept drept scut antiinflaționist. În 2023, este posibil să se reducă controlul asupra lichidității din piața monetară ceea ce va reduce intrările de capitaluri interesate de investițiile în titluri de stat în lei ceea ce va afecta valoarea leului.

Piața monetară era „timidă” lunea aceasta, în așteptarea ședinței de politică monetară a BNR care se va desfășura marți și încă sub efectul controlului efectuat de Concurență la sediilor băncilor ale căror cotații din piața monetară sunt folosite la stabilirea indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 8,16 la 8,15%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,28%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,44%, nivel stabilit în urmă cu o săptămână.

Analiștii anticipează o majorare a dobânzii cheie de 0,5 sau 0,75 puncte de bază până la un nivel de maxim 7%, în condițiile în care creșterea anuală a prețurilor se va menține și în 2023 în jurul valorii de 15% sau chiar peste.

Opinia pieței că Rezerva Federală își va tempera înăsprirea politicii sale monetare, după ce piața americană a muncii a dat semne de înrăutățire, și creșterea moralului investitorilor din zona euro, conform datelor publicate de institutul Sentix, au permis euro să se aprecieze lunea aceasta la 0,9909 – 1,0007 dolari, după căderea de joi până la 0,9730 dolari, ca efect al majorării dobânzii cheie de peste Ocean la 3,75 – 4%.

Totuși, o analiză a băncii Goldman Sachs anticipează pentru martie viitor o creștere a ratei la 5%, ceea ce va amplifica interesul pentru plasamentele în dolari.

În aceste condiții, după o creștere la 5,0344 lei, cursul monedei americane a scăzut lunea aceasta la 4,8959 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,9819 la 4,9422 lei, în timp ce media lirei sterline a coborât de la 5,7125 la 5,6006 lei, la finalul perioadei.

Scăderea lirei se datorează avertismentului Băncii Angliei în privința intrării Marii Britanii în recesiune, care ar putea dura doi ani, iar noul premier Rishi Sunak va fi nevoit să anunțe creșteri majore ale taxelor și reduceri de cheltuieli.

Deprecierea dolarului a determinat lunea aceasta scăderea prețului gramului de aur la 264,0616 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.668 și 1.680 dolari.

La sfârșitul săptămânii trecute, creșterea apetitului pentru risc a ridicat cotația bitcoin până aproape de 21.500 dolari dar ea a coborât luni la 20.610 – 21.058 dolari. Ether s-a apropiat de pragul de 1.700 dolari după care a alunecat la 1.613 – 1.638 dolari.

Analiza cuprinde perioada 31 octombrie – 7 noiembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat, în perioada ianuarie - octombrie 2022, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 978,75 milioane lei, mai mult cu 61,40 milioane lei față de aceeași perioadă a anului 2021.

La nivelul AJFP Călărași, situaţia veniturilor colectate pe bugete, se prezintă astfel:

- La bugetul de stat, s-au colectat 384,58 milioane lei, mai mult cu 36,11 milioane lei decât suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au colectat 407,05 milioane lei, mai mult cu 20,53 milioane lei față de suma colectată în aceeași perioadă a anului 2021 ;

- La bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-au colectat 13,71 milioane lei,mai mult cu 1,15 milioane lei decât în aceeași perioadă a anului 2021;

- La bugetul Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate, s-au colectat 173,41 milioane lei,mai mult cu 3,61 milioane lei decât în perioada ianuarie-octombrie 2021.

În această perioadă,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 75,68 milioane lei, mai mult cu 23,08 milioane lei față de aceași perioadă a anului trecut.

Ionica PĂDURARU

Șef administrație                                                  

Majoritatea monedelor de marginea zonei euro au preluat joi tendința de depreciere a celei unice. Leul a făcut excepție și a reușit să se întărească față de euro.

Miercuri seară, la scurt timp după anunțarea deciziei de politică monetară a Fed, cotația euro a atins un minim de 4,8960 lei, însă tranzacțiile de joi se realizau într-un culoar foarte îngust, 4,8990 – 4,903 lei, ceea ce a făcut ca media să scadă de la 4,9113 la 4,9010 lei.

Majorarea de către Rezerva Federală a ratei sale de referință la 3,75 – 4% și afirmația făcută de Jerome Powell că este „foarte prematur” să se încetinească ritmul actual, semn că va urma o a cincea creștere consecutivă a dobânzii-cheie cu 0,75 puncte de bază, a redus semnificativ apetitul pentru risc și a permis dolarului să urce cu circa 1,5% față de un coș de valute de referință.

Cotațiile euro au scăzut la 0,9730 – 0,9839 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,9624 la 5,0344 lei, evoluție care va afecta negativ prețul la materiile prime importate de România și va pune presiune pe inflație.

Creșterea dobânzilor din Statelor Unite nu a influențat evoluția indicilor ROBOR, piața monetară aflându-se încă sub efectul controlului realizat de către Consiliul Concurenței la cele 10 bănci importante ale căror cotații stau la baza calculării indicilor.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit joi de la 8,20 la 8,19%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,31 la 8,30%, valoare identică cu cea de acum o săptămână, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la nivelul stabilit marți de 8,44%.

Media francului elvețian a coborât de la 4,9757 la 4,9653 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut la 5,6649 lei dar ar putea crește vineri, după ce Banca Angliei a decis să majoreze dobânda sa de politică monetară cu 0,75 puncte de bază la 3%, maxim al ultimilor 14 ani, în condițiile în care ea estimează o inflaţie pentru finalul anului de 11%, un maxim al ultimilor 40 de ani, dar și intrarea Regatului Unit în recesiune, care va dura până la jumătatea anului 2024.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea metalului galben la 1.617 – 1.639 dolari/uncie. În piața locală, prețul gramului de aur a coborât la 262,3884 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 409,54 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7101 zloți/euro.

Începând cu 28 octombrie, cotațiile criptomonedelor au fost relativ stabile. Bitcoin fluctua joi între 20.057 și 20.385 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.514 – 1.557 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu