Emoțiile de dinaintea unui interviu de angajare și dorința de a face o primă impresie bună unui potențial angajator îi fac pe candidați să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experiența profesională anterioară și nu numai. Mai mult de jumătate dintre candidați au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, potrivit unui sondaj inițiat de BestJobs cu ocazia zilei de Halloween care a scos la iveală ce „schelete” ascund candidații în dulapul personal când vine vorba despre obținerea unui job nou. Dintre aceștia, aproape 40% nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.

Relațiile cu foștii șefi și colegi sunt uneori bizare, și asta nu doar în preajma zilei de Halloween, iar din acest motiv, 2 din 10 candidați nu își doresc ca viitorul angajator să știe despre situațiile în care fostul șef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

În cazul candidaților, expresia „scheletul din dulap” se referă la un lucru negativ sau jenant care s-a întâmplat în trecutul profesional sau personal și care este ținut secret. 34% dintre respondenți au spus că sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obține jobul respectiv, iar peste 15% ar minți sau ar ascunde informații despre propria persoană în cadrul unui interviu de angajare, dacă ar ști că astfel o să obțină postul vacant. La polul opus, majoritatea, conștienți de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

Deși încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziția respectivă și nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuție lucruri personale.

Candidații încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afișează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel așteptat (37%), că sunt apreciați angajații care stau peste program (aproape 22%) și că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%).

Interviuri care au transformat candidații în stană de piatră

28% dintre respondenții sondajului BestJobs au declarat că cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristețe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe șira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

În ceea ce privește planurile de Halloween, 35% au spus că vor petrece cu familia și cei dragi, în timp ce tot 35% spun că nu vor face nimic deosebit, deoarece la locul lor de muncă este zilnic Halloween. Fiind într-o zi de luni, aproape 16% vor rezolva taskurile pe care le-au amânat vineri. Dacă s-ar face o petrecere de Halloween la birou, 14% s-ar costuma într-un personaj bun, în timp ce peste 10% într-un personaj malefic. 2% plănuiesc să se costumeze în cel mai bun prieten de la muncă și alți 2% vor să ia „forma” șefului lor, deoarece este cel mai scary personaj.

Sondajul a fost efectuat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.386 de utilizatori de internet din România.

Chiar dacă ieșirile de capital străin s-au redus în ultimele săptămâni, ceea ce a asigurat aprecierea monedelor din regiune, leul a avut joi o evoluție descendentă față de euro.

Piața valutară s-a deschis la 4,87 lei. A urmat o creștere constantă a cotațiile, maximul fiind de 4,8930 lei, astfel că media a fost stabilită la 4,8890 lei, față de cea de miercuri de 4,8793 lei, care a reprezentat minimul ultimei luni și jumătate.

Nivelul indicilor ROBOR se menține la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. Cu toate acestea ședința de joi a fost una mai stabilă, dealerii așteptând decizia de politică monetară a BCE. Piețele anticipau o majorare de 75 puncte de bază, urmată de cel puțin încă 50 de puncte de bază în decembrie, cu scopul de a frâna inflația care a atins în septembrie un nivel record de 10%, care depășește de cinci ori ținta de 2% a BCE.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat joi la 8,21%, valoare stabilită în ședința precedentă.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit, la rândul său, la 8,31% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,42 la 8,43%.

Prudența era sentimentul care caracteriza piețele financiare iar euro se tranzacționa în culoarul 1,0011 – 1,0094 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să crească de la 4,8676 la 4,8734 lei.

Pentru perioada următoare se anticipează revenirea euro sub pragul de 1 dolar, din cauza menținerii percepției de risc investițional la valori ridicate, provocate de creșterea inflației la nivel mondial și de tensiunile geopolitice provocate de războiul din Ucraina.

Media francului elvețian a crescut de la 4,9194 la 4,9242 lei iar cea a lirei sterline s-a depreciat ușor la 5,6315 lei.

Metalul galben scădea joi la 1.656 – 1.669 dolari/uncie ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 260,2700 lei.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 407,71 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7504 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat miercuri seară de pragul de 21.000 dolari, care nu a mai fost atins de la jumătatea lunii trecute, și fluctua joi între 20.476 și 20.876 dolar. În schimb, ether creștea la 1.538 – 1.577 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Menținerea pe plan internațional al unui nivel redus a aversiunii față de risc și creșterea ofertei de valută din piața locală, probabil vânzări făcute de Finanțe, care beneficiază de o primă tranșă a acordului PNRR, au permis leului să se aprecieze față de euro, dolar, care a pierdut peste 2%, și francul elvețian, care a scăzut cu circa 1%.

Cursul monedei unice a coborât de la 4,9038 la 4,8793 lei, nivel comparabil cu cel din 8 septembrie. După o deschidere la 4,903 lei cotațiile au scăzut rapid până la 4,864 lei, după care ele au revenit spre 4,88 lei.

În ciuda evoluției pozitive din ultimele zile, presiunea pe cursul euro/leu se va menține, chiar dacă el este folosit de BNR ca una dintre cele mai importante pârghii pentru reducerea inflației. În opinia analiștilor bancari, media euro de la sfârșitul anului va fi cuprinsă între 4,95 și 5 lei.

Indicii ROBOR și-au menținut evoluția ascendentă și se mențin la maxime care au mai fost atinse la începutul lui februarie 2010.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,20 la 8,21%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat, la rândul său, de la 8,30 la 8,31% iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,42%.

Moneda unică a profitat de reducerea prețurilor la energie și de o viitoare majorare a ratei de referință de către BCE și a revenit la paritatea cu dolarul, pentru prima dată de la jumătatea lunii septembrie. Euro se tranzacționa în culoarul 0,9944 – 1,0048 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,9684 la 4,8676 lei.

Cursul monedei elvețiene a coborât la 4,9194 lei, după ce euro a urcat la peste 0,99 franci/euro.

Declarațiile făcute de noul premier britanic Rishi Sunak au liniștit investitorii, după scurtul mandat al guvernului condus de Liz Truss, și perspectiva ca Banca Angliei să majoreze rata de referință cu 1 punct procentual la începutul lunii trecute au apreciat lira sterlină iar cursul ei a crescut la 5,6349 lei.

Metalul galben a crescut la 1.655 – 1.674 dolari/uncie, însă deprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 261,3694 lei.

În regiune, moneda maghiară a continuat să fie ajutată de decizia Băncii Naționale a Ungariei de a introduce operaţiuni zilnice de atragere de depozite de la băncile comerciale la o dobândă de 18% iar media a scăzut la 410,61 forinți/euro. La rândul ei, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,7723 zloți/euro.

Scăderea monedei americane a permis bitcoin să crească la 20.060 – 20.769 dolari iar ether a urcat la 1.458 – 1.553 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Candidații din categoria de vârstă 18-24 de ani au înregistrat aproape 600.000 de aplicări din luna septembrie și până acum, fiind segmentul cu cea mai importantă creștere de anul acesta și cu premise reale de a-i ajunge din urmă pe cei cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, care, în mod tradițional, sunt candidații ce adună cel mai mare număr de aplicări, de la o lună la alta. Cu 318.000 de aplicări, septembrie a marcat vârful anului de până acum pentru candidații aflați la început de carieră.

„Începe să devină tot mai fină diferența dintre cele mai active două categorii de vârstă – 25-35 și 18-24 de ani. Primii au fost dintotdeauna cei mai activi în materie de aplicări, situație absolut firească, explicabilă prin faptul că se află în plin apogeu profesional, au experiență, dar încă sunt într-un punct în care vor să crească, sunt permanent în căutare de opțiuni mai bune pe piața muncii și sunt, totodată, și foarte atrăgători pentru recrutori. Prin urmare, sunt și căutați. În ceea ce-i privește pe cei mai tineri decât ei, vedem de aproximativ doi ani de zile o schimbare profundă de mentalitate și de abordare a ideii de carieră. Sunt mult mai atenți la semnalele pe care le transmite piața și la ce se întâmplă în economie și decid, prin urmare, să nu mai amâne foarte mult momentul primei angajări. De aceea, perspectivele economice nu foarte încurajatoare pentru anul viitor îi fac, iată, să aplice intensiv, mai cu seamă că numărul de joburi entry level a fost, de asemenea, în creștere în 2022”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (septembrie – octombrie), numărul de aplicări aferente acestui segment de vârstă este cu aproape 20% mai mare.

Mai mult de 20.000 de joburi entry level sunt disponibile pe eJobs.ro, iar atenția candidaților tineri se îndreaptă în special către acele domenii care fie au un număr mare de poziții deschise și care permit specializarea la locul de muncă, fie către sectoarele care vin cu promisiunea unui salariu mare încă de la început. Astfel, cele mai căutate industrii sunt retailul, call center / BPO, IT / Telecom, servicii și advertising / marketing / PR. „Cu excepția IT-ului, toate aceste domenii sunt extrem de accesibile indiferent de pregătirea academică a candidaților. De altfel, este bine știut faptul că în România există un nivel foarte scăzut de compatibilitate între studiile urmate și jobul ales. Sunt mulți studenți care se răzgândesc pe parcursul anilor de facultate și decid să facă o formă de reconversie pentru că știu că există programe oferite de companii care le permit să învețe de la zero un job nou fără să aibă și un bagaj teoretic în spate”, explică Bogdan Badea.

Este, totodată, și categoria care manifestă cel mai ridicat interes față de joburile remote și cel mai scăzut față de locurile de muncă din afara țării. Din numărul total de aplicări aferente ultimei luni, 18% sunt pentru joburile ce pot fi făcute exclusiv de acasă și 1,3% pentru cele din străinătate. Cu cât crește vârsta candidaților, cu atât scade apetitul pentru munca remote. Spre exemplu, cei cu vârste cuprinse între 36 și 45 de ani au 10% dintre aplicări direcționate către locurile de muncă de acasă, iar cei din segmentul 45+ au 5,6%.

Lunar, pe eJobs.ro sunt înregistrate peste 1 milion de aplicări, atât pentru joburile din România, cât și pentru cele din străinătate. Dintre acestea, aproximativ 300.000 aparțin tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani. Aproape jumătate vin din București și sunt urmați de cei din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța.