BNR avertizează că inflația va continua să crească

BNR avertizează că inflația va continua să crească

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul ședinței de politică monetară a BNR.

Membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale au decis, după creșterea inflației din august peste așteptări și menținerea tendințelor de majorare, să ridice dobânda de politică monetară de la 5,50 la 6,25%/an, respectiv la 7,25% a facilității de creditare, peste estimările analiștilor care vedeau o majorare de jumătate de punct procentual. De altfel, un raport al BCR anticipa nivelul de 6,25% pentru ultima ședință din acest an, care se va desfășura în noiembrie.

Rata de referință locală rămâne totuși una redusă comparativ cu alte valori din regiune. Astfel, dobânda de politică monetară din Polonia este de 6,75% iar în Ungaria de 13%, începând de săptămâna trecută.

Piața valutară a primit în mod pozitiv decizia, iar cursul euro a scăzut de la 4,9471 la 4,9419 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,934 – 4,944 lei.

Despre evoluția cursului, comunicatul BNR observă că „leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent și de evoluții interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA , moneda națională s-a depreciat ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,93 la 7,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,10 la 8,09% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,23 la 8,22%.

Euro se tranzacționa în culoarul 0,9908 – 0,9995 dolari, după publicarea datelor referitoare la scăderea în august a numărului locurilor de muncă vacante din SUA, semn al deteriorării climatului macroeconomic. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 5,0130 la 4,9805 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,0577 lei iar cel al lirei sterline la 5,6702 lei.

Problemele cu care se confruntă guvernele din Ungaria şi Polonia în relația lor cu Comisia Europeană, care pot opri intrările de fonduri europene au afectat evoluția monedelor. Media celei maghiare a atins la începutul săptămânii un minim istoric față de euro de 422,51 forinți/euro, iar miercuri aceasta a fost stabilită la 422,40 forint/euro. Media monedei poloneze s-a depreciat în 30 septembrie la 4,8698 zloți/euro, dar s-a apreciat miercuri la 4,8128 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 19.974 și 20.363 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.330 – 1.363 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Sondaj eJobs: 45% dintre angajați încearcă, în acest moment, să-și schimbe jobul. 2 din 10 angajați spun că au intrat în burnout

Sondaj eJobs: 45% dintre angajați încearcă, în acest moment, să-și schimbe jobul. 2 din 10 angajați spun că au intrat în burnout

Aproape jumătate dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România mărturisesc că, în acest moment, se află în căutare activă a unui loc de muncă, motiv pentru care aplică în mod constant și merg la interviuri. Tot nemulțumiți de locul lor de muncă sunt alți 22,6%, însă aceștia nu se simt, deocamdată, suficient de motivați pentru a căuta altceva, în timp ce 2,2% deja au găsit alt job și sunt în preaviz de plecare. Doar 3 din 10 respondenți se declară mulțumiți de statutul profesional actual și, prin urmare, nu au în plan nicio schimbare profesională în perioada imediat următoare.

Principalul motiv pentru care doresc să facă un pas într-o nouă direcție este legat de nemulțumirile cu privire la salariu – aspect menționat de 61,4% dintre respondenți. „Următoarele motive ne spun foarte multe despre felul în care au ajuns românii să se raporteze la relația dintre viața lor personală și cea profesională, despre introspecțiile pe care le fac după o perioadă destul de tulbure pentru toată lumea, dar și despre așteptările pe care le au de la ideea de carieră. Astfel, nu neapărat volumul mare de muncă îi deranjează (doar 35% aduc acest argument), ci mai degrabă faptul că munca pe care o fac nu le aduce nicio împlinire profesională (56,9%), că nu întrevăd oportunități de creștere în compania pentru care lucrează (54%) sau că nu se simt apreciați de managerul lor (17,4%). Toate acestea stau la baza unui fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe angajatori – quiet quitting-ul”. Asta pentru că acest fenomen presupune un soi de plafonare, în multe cazuri, ireversibilă, care pornește, în primă fază, de la decizia de a nu face mai mult decât ce este trecut în fișa postului”, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați dacă se simt motivați să performeze și să facă mai mult decât apare în fișa postului, 66,3% au răspuns că da, iar 33,7% că nu. Dintre aceștia din urmă, 59,7% s-ar simți motivați să facă mai mult dacă ar avea un salariu mai bun. 9,5% ar avea nevoie de o motivare intrinsecă și ar fi dispuși să facă mai mult dacă le-ar plăcea într-o măsură mai mare jobul pe care îl au, 7,8% și-ar dori să aibă o relație mai bună cu echipa din care fac parte, iar 4,6% ar depune mai mult efort dacă s-ar înțelege mai bine cu managerul lor. 8,8% cred că doar cei aflați la început de carieră și care trebuie să se remarce sau managerii ar trebui să nu se limiteze doar la cerințele din fișa postului, în timp ce 9,6% nu văd niciun motiv pentru care să facă acest lucru, invocând faptul că viața personală este mult mai importantă decât jobul.

„De cealaltă parte, vedem că principalele declanșatoare ale proactivității sunt, dincolo de salariu, echipa, pasiunea pentru profesie, relația cu managerul direct, faptul că angajații primesc frecvent feedback pozitiv sau certitudinea că, dacă vor performa, vor fi promovați. Dincolo de toate aceste motive, jumătate dintre cei chestionați cred că ideal ar fi ca orice angajat să facă doar munca pentru care este plătit, așa cum apare în fișa postului. Nici mai mult, nici mai puțin. 35,4% nu sunt de acord cu această afirmație, iar 16% oferă următoarele nuanțe: doar cei aflați la început de carieră, cei cu funcție de management sau cei care au în vedere o promovare ar trebui să depășească limitele din fișa postului”, mai spune Raluca Dumitra.

60,3% dintre respondenți se plâng de faptul că angajatorul nu este atent la echilibrul lor și cere angajaților să facă mai mult decât apare în fișa postului, în timp ce 39,7% se simt împăcați cu nivelul de încărcare pe care îl au și spun că, în interiorul companiei, este susținut echilibrul dintre viața personală și cea profesională. 24,3% dintre angajații participanți la sondaj spun că, față de acum un an, depun mai mult efort și lucrează în mod activ mai multe ore pe zi, iar alți 21,8% simt că se află într-o stare de burnout. 19,3% au redus numărul de ore în care muncesc efectiv, iar 34,5% spun că nu s-a schimbat nimic, din acest punct de vedere.

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 1.700 de respondenți, angajați.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna iulie 2022

Situaţia principalilor indicatori socio–economici ai judeţului Călăraşi, în luna iulie 2022

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iulie 2022 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna iulie 2022 cu 25,9% faţă de luna precedentă şi scǎderea cu 19,7% faţă de producţia industrială realizată în luna iulie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 19,2% comparativ cu luna iulie 2021;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna iulie 2021;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 9,6 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 15,5 puncte procentuale faţă de luna iulie 2021;

- scǎderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 9 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 23 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi scǎderea numǎrului divorţurilor şi al deceselor sub 1 an comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna iulie 2021, a scăzut numǎrul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi a crescut numărul divorţurilor. Numǎrul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2022 a înregistrat o creştere de 25,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna iulie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2022, a fost mai micǎ cu 19,7% faţă de producţia industrială realizată în luna iulie 2021. S-au înregistrat scǎderi în: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea de mobilǎ, fabricarea articolelor de îmbrǎcǎminte, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iulie 2022, a fost de 5503 lei, mai mare cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 14,3% comparativ cu luna iulie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5376 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5592 lei în industrie şi construcţii şi de 5482 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie 2022, a fost de 3483 lei, mai mare cu 0,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19,2% comparativ cu luna iulie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3884 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3740 lei în industrie şi construcţii şi de 3276 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iulie 2022 a fost de 6405 lei, iar cel net de 3975 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în scǎdere cu 0,1%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,0% pentru luna iulie 2022 faţă de luna precedentă, de 221,6% faţă de octombrie 1990 şi de 97,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iulie 2022, a fost de 47230 persoane, mai mare cu 76 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1409 persoane faţă de luna iulie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,7 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iulie 2022, era de 3304 persoane, în creştere cu 93 persoane faţă de luna precedentă (+2,9%).

Comparativ cu iulie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 254 persoane (+8,3%).

La sfârşitul lunii iulie 2022, femeile reprezentau 48,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 177 persoane (5,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 132 persoane (4,0% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iulie 2022 era de 2995 persoane, reprezentând 90,6% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (86,3%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,7%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,6% în luna iunie 2022 şi 3,4% în luna iulie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna iulie 2022 a fost de 3,7% (3,6% în luna iunie 2022 şi 3,6% în luna iulie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iulie 2022 a fost de 3,7% (3,5% în luna iunie 2022 şi 3,1% în luna iulie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iulie 2022 existau 901 de locuri de muncǎ vacante, din care 523 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 378 erau pentru muncitori (42,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iulie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, de scăderea numărului divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna iulie 2021, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi a crescut numărul divorţurilor. Numǎrul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Natalitatea. În luna iulie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 211, mai mare cu 2 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 37 faţă de luna iulie 2021.

Mortalitatea generală. În luna iulie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 364, mai mare cu 44 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 6 faţă de luna iulie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna iulie 2022 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a scǎzut cu 1 faţă de luna precedentǎ iar faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent s-a menţinut la acelaşi nivel.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -153 persoane în luna iulie 2022 (-111 persoane în luna iunie 2022 şi -122 persoane în luna iulie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iulie 2022, s-au înregistrat 215 căsătorii, mai multe cu 35 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 8 faţă de luna iulie 2021.

Divorţialitatea. În luna iulie 2022 s-au înregistrat 39 divorţuri, mai puţine cu 17 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 30 faţă de iulie 2021.

În luna mai 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 49,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 30,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 19,4 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+18,1%) şi respectiv de (+88,3%) faţă de luna mai 2021, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+1,6%) şi respectiv de (+18,3%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.V.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (18,2%), metale comune şi articole din acestea (51,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,4%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,8%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.V.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (37,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,3%), materii textile şi articole din acestea (4,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,6%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,6%), mijloace de transport (2,7%), produse vegetale (8,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,0%).

În luna iulie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2022, a fost de 2075, mai mare cu 22,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 44,1% comparativ cu luna iulie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2022, a fost de 3901, mai mare cu 29,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 67,3% comparativ cu luna iulie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iulie 2022, a fost de 32,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 9,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,5 puncte procentuale comparativ cu luna iulie 2021.

În luna iulie 2022, s-au eliberat 44 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 9 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 23 faţă de luna iulie 2021.

Rata inflaţiei, a fost în luna iulie 2022 de 0,89% faţă de luna precedentă şi de 14,96% faţă de luna iulie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.07.2022 a fost de 1,5%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna iulie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,92%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,87%) şi tarifele serviciilor (+0,88%).

BestJobs: Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. Salarii de până la 900 euro pe lună pentru cei fără experiență

BestJobs: Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. Salarii de până la 900 euro pe lună pentru cei fără experiență

Peste 130.000 de studenți absolvă în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile facultăților și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență sau pentru a se întreține pe parcursul anilor de studii. Conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs în rândul tinerilor studenți, aproape 80% dintre respondenți (79,4%) au de gând să se angajeze în timpul studiilor. Dintre aceștia 46% vor să se angajeze în domeniul pe care îl studiază, în timp ce pentru aproape 44% nu contează domeniul, ci doar să își asigure independența financiară.

„Cu un deficit mare de personal și multe locuri de muncă disponibile ― doar pe BestJobs sunt la această oră 39.200 de joburi ― este un moment interesant, cred, ca absolvenții și studenții să poată lua cu adevărat niște decizii în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce doresc să facă”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Top 10 domenii cu cea mai mare pondere de angajări a absolvenților și tinerilor fără experiență sunt la acest moment HoReCa - cu o pondere de peste 30% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 480 de euro, Customer Service - cu o pondere de 26% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 650 euro, Retail - cu o pondere de 18% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 570 euro, Producție&Logistică - cu o pondere de 14% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 565 euro, Marketing&Publicitate - cu o pondere de 7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 600 euro, Auto&Transporturi - cu o pondere de 6,5% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 550 euro, Financiar&Contabilitate - cu o pondere de 5,4% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 750 euro, Inginerie - cu o pondere de 5,1% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 800 euro, Juridic - cu o pondere de 4,7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 850 euro și IT - cu o pondere de 3,53% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 900 euro.

În același timp, deficitul forței de muncă în anumite domenii face angajatorii să se bată pe absolvenții cu specializări precum IT şi inginerie, agricultură, medicină și pharma, robotică şi electrotehnică sau limbi străine (mai ales germană, rusă și limbile mai rare precum cele nordice, mandarină sau arabă).

„O soluție pentru a acoperi deficitul de specialiști mai ales în anumite domenii este învățământul profesional dual, care se poate realiza printr-o relație mai strânsă de colaborare între unitățile de învățământ profesional și agenții economici. În acest sens, angajatorii trebuie să investească în educarea și formarea viitorilor specialiști, care să se angajeze în cadrul companiei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Aproximativ 35.000 de joburi noi și aproape 1 milion de aplicări au fost înregistrate în septembrie pe eJobs.ro

Aproximativ 35.000 de joburi noi și aproape 1 milion de aplicări au fost înregistrate în septembrie pe eJobs.ro

Aproximativ 35.000 de joburi noi au fost postate în luna septembrie pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Dintre acestea, 7.4% sunt locuri de muncă exclusiv remote și 6.8% se adresează candidaților care vor să lucreze în străinătate.

Un element de noutate al ultimei luni este legat de evoluția joburilor, pe domenii. Astfel, în timp ce retailul marchează o temperare a nevoii de candidați noi, sectoare precum serviciile, industria alimentară sau turismul înregistrează un număr mai mare de locuri de muncă scoase pe piață comparativ cu lunile anterioare. Dintre acestea, turismul a crescut cel mai mult, în luna septembrie fiind al patrulea cel mai activ domeniu, din punctul de vedere al angajărilor, după comerț, servicii și industria alimentară. „Această dinamică nu afectează însă poziția de lider a retailului, care, cu aproape 8.000 de joburi noi, rămâne cel mai mare angajator din economie, nu doar din perspectiva volumului, ci și a ratei de penetrare – este domeniul cu cea mai extinsă prezență, din punct de vedere geografic, dar și al adresabilității către toate categoriile de candidați, de la entry level până la top management”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Jumătate din joburile disponibile se adresează candidaților din București, urmând cele postate de angajatorii din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța. 2.400 de locuri de muncă remote au fost postate în luna septembrie și puțin peste 2.200 au intrat în categoria „joburi în străinătate”. Entry level (0 - 2 ani de experiență) și mid – level (2 – 5 ani de experiență) sunt categoriile de candidați care au, în acest moment, cele mai multe oportunități de angajare în piață.

În ceea ce privește aplicările, septembrie este luna în care interesul candidaților pentru joburile remote a atins cel mai ridicat nivel din acest an. 130.000 de aplicări, reprezentând 15% din numărul total, au mers către locurile de muncă remote. Aproape jumătate au fost adunate de angajatorii din call – center / BPO și 40.000 de către cei din IT / Telecom. Advertising / marketing / PR, servicii și financiar – bancar au fost alte trei domenii spre care s-au orientat candidații care își doresc să lucreze de acasă. „Dacă și-a imaginat cineva că vremea remote-ului a trecut și că există o dorință la unison a angajaților și a angajatorilor de a reveni la birou, iată că cifrele arată că tendința este de a menține pentru o perioadă de timp nederminată acest mod de a lucra. Tocmai de aceea, companiile au început să transforme în beneficiu pentru angajați posibilitatea de a lucra de acasă permanent sau un anumit număr de zile pe săptămână. Până la finalul anului, ne așteptăm să crească atât numărul de astfel de joburi, cât și numărul de aplicări atrase”, explică Roxana Drăghici. În acest moment, mai mult de 2.600 de locuri de muncă de acasă sunt disponibile pe eJobs.ro.

La nivel general, domeniile care au suscitat cel mai mult interesul candidaților în luna septembrie au fost retailul, call center / BPO, servicii, IT / telecom și banking.

În acest moment, peste 35.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Free Joomla templates by Ltheme