Semnarea de către președintele Putin a unui decret de mobilizare parţială a rezerviștilor ruși și afirmația acestuia că dispune de armamentul necesar „pentru a răspunde” ameninţărilor occidentale, a provocat amplificarea aversiunii față de risc și creșterea plasamentelor în active considerate drept sigure, precum dolarul american, francul elvețian sau yenul japonez.

Indicele dolarului american față de un coș al al altor principale şase monede, a urcat la 110,87 puncte, un nou maxim al ultimilor 20 de ani.

Euro a fost una dintre cele mai afectate monede și s-a depreciat la 0,9884 – 0,9978 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să atingă un nou maxim de 4,9764 lei.

Vânzările de monedă unică au făcut ca cea elvețiană să se aprecieze până la 0,9534 franci/euro astfel că media ei a urcat de la 5,1035 la 5,1663 lei, care reprezintă un nou record.

Cursul euro a crescut la jumătatea săptămânii de la 4,9313 la 4,9436 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,94 – 4,948 lei.

Este de așteptat ca BNR să apere din nou pragul de 4,95 lei, care reprezintă principalul prag de rezistență începând cu septembrie trecut, când a fost atins maximul de 4,9495 lei.

Pentru a obține acest rezultat, banca centrală va avea la dispoziție și valuta obținută prin emisiunile de euroobligațiuni cu scadența la 4 ani cu o dobândă de 5,1%/an, respectiv la 7 ani cu o dobândă de 6,7%/an. Finanțele au atras de pe piețele externe o sumă de 1,35 miliarde euro, fiind a patra operațiune de acest tip lansată în acest an.

Perspectiva ca inflația să depășească la sfârșitul anului prognoza BNR de 13,9%/an, a avut ca efect o creștere ușoară a dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,91%, valoare stabilită vinerea trecută, la 7,92%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,06 la 8,07% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 8,20%, nivel stabilit la începutul acestei săptămâni, la 8,22%.

Lira sterlină a scăzut până la 1,1304 dolari, minim al ultimilor 37 de ani, dar evoluția față de euro a fost de apreciere astfel că media ei a urcat la 5,6466 lei.

Chiar dacă cererea de metal galben nu s-a majorat semnificativ, uncia fiind cotată în culoarul 1.662 – 1.676 dolari, aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 267,8972 lei.

Monedele din regiune aveau o mișcare asemănătoare cu a leului. Media celei maghiare s-a depreciat la 403,14 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7449 zloți/euro.

Bitcoin scădea la 18.806 – 19.275 dolari iar ether la 1.317 – 1.360 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

După un început de săptămână pozitiv, leul s-a depreciat marți față de principalele monede. Evoluția se datorează creșterii cererii de valută din partea importatorilor și menținerii unui nivel ridicat al aversiunii față de risc pe piețele internaționale.

Cursul monedei unice a crescut de la 4,9226 la 4,9313 lei, evoluție datorată majorării cotațiilor din piață la 4,928 – 4,937 lei.

Factori externi precum intrarea în recesiune a zonei euro, principalul partener economic al exportatorilor români, sau aprecierea dolarului american, moneda în care se realizează tranzacțiile cu materii prime, în special țițeiul, vor pune presiune asupra cursului leului.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,91%, valoare stabilită vinerea trecută.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,6% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,20%, nivel stabilit la începutul săptămânii.

Euro se aprecia ușor la 0,9973 – 1,0051 dolari, măsură de protecție luată de investitori înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se desfășoară marți și miercuri. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,9364 la 4,9303 lei.

Analiștii anticipează o creștere a dobânzii de referință cu 0,75% sau chiar 1%, motiv de majorare a randamentelor obligaţiunilor cu scadența la 10 ani emise de Trezoreria Statelor Unite la cel mai ridicat nivel din 2011, motiv de creștere a cererii de dolari și, implicit, de apreciere a monedei americane.

Moneda elvețiană era stabilă față de cea unică, iar media ei a scăzut de la 5,1062 la 5,1035 dolari. În schimb, cea a lirei sterline a crescut de la 5,6085 la 5,6261 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 264,2017 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.666 și 1.677 dolari/uncie.

Decizia guvernului de la Budapesta de a introduce în Parlamentul maghiar a unor legi care să mulțumească Comisia Europeană, după anunțul că executivul de la Bruxelles dorește să suspende fonduri de miliarde de euro alocate Ungariei din cauza problemelor de corupție, au temperat deprecierea forintului. Media acestuia a scăzut marți la 398,9 unități/euro, față de 405,65 unități/euro curs stabilit joia trecută. În cazul monedei poloneze media s-a depreciat ușor la 4,7165 zloți/euro.

Bitcoin, care a atins luni minimul ultimelor trei luni de 18.276 dolari, fluctua marți în culoarul 19.063 – 19.630 dolari. La rândul său, ether creștea de la 1.281 dolari, minim atins la începutul săptămânii, la 1.342 – 1.383 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Cu peste 10.000 de aplicări de la 1 septembrie și până acum, aceasta se anunță a fi luna cu cei mai mulți candidați care caută să lucreze peste hotare.

Deși primele opțiuni ale acestora rămân de departe locurile de muncă din România și cele care pot fi făcute remote, ofertele din străinătate se reconfigurează într-o zonă de interes din ce în ce mai clară.

„Au fost doi ani în care românii au privit cu reținere ideea de a lucra în altă țară. Fie pentru că, în primă fază, în context pandemic, li s-a părut mai sigur să rămână aici, fie pentru că, ulterior, piața muncii de la noi și-a revenit în mod spectaculos și au avut suficiente opțiuni și în România. Acum, însă, contextul economic incert, inflația, creșterea prețurilor îi fac pe candidați să se uite cu interes crescut către ofertele de muncă din afară”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România (foto).

În funcție de nivelul de experiență, categoriile mid level (2-5 ani de experiență) și entry level (maximum 2 ani de experiență) aplică cel mai mult la joburile postate de angajatorii străini. Urmează cei foarte tineri, fără niciun fel de experiență, în timp ce doar 20% dintre aplicări aparțin specialiștilor cu nivel de senioritate și managerilor. „În ceea ce-i privește pe specialiști, vedem tot mai multe situații în care aplică și se angajează într-o companie de peste hotare, însă lucrează remote și rămân, astfel, în România. IT-iștii, spre exemplu, specialiștii în marketing sau în digital marketing sunt, poate, cel mai frecvent întâlnite astfel de cazuri în ultima perioadă”, explică Bogdan Badea.

Germania este țara aleasă de cei mai mulți (o treime) dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate. Urmează Olanda, Franța, Belgia și Marea Britanie, în timp ce destinațiile care ani la rând au dominat alegerile românilor atunci când venea vorba de emigrare, respectiv Spania și Italia, sunt detronate de țări precum Irlanda, Austria, Danemarca sau Norvegia. Nou intrate în clasament sunt Emiratele Arabe Unite.

Domeniile către care merge cel mai mare număr de aplicări sunt transport / logistică / import - export, retail, producție, turism, industria alimentară, construcții, servicii și agricultură.

Nu există o oglindire fidelă în domeniile pentru care companiile din străinătate caută cei mai mulți candidați, în condițiile în care cele mai multe joburi postate de aceștia pe eJobs.ro sunt în construcții, producție, transport, energie, industria navală și aeronautică, auto, industria alimentară și servicii. „Salariul și condițiile de viață mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie și pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câștige și de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi și în domenii similare”, mai spune Bogdan Badea.

Dincolo de experiența pe care trebuie să o aibă într-un anumit domeniu, angajatorii caută cu precădere absolvenți cu studii superioare și muncitori calificați. În ceea ce privește limbile străine pe care trebuie să le stăpânească, cel mai des menționate în anunțurile de angajare sunt engleza, germana, finlandeza, franceza și spaniola.

32.000 de joburi sunt, în acest moment, active pe eJobs.ro. Dintre acestea, aproape 3.000 se adresează candidaților care vor să lucreze în altă țară decât România.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

Majorarea cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile în care oferta a scăzut semnificativ după vârful din august, dar și menținerea unui nivel ridicat al aversiunii față de risc la nivel internațional, au creat un cadru depreciativ pentru moneda națională.

Cursul euro a crescut de la 4,9047 lei, la începutul perioadei, la 4,9259 lei, pentru ca la sfârșitul ei să fie stabilit la 4,9226 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,921 – 4,934 lei. Luni dimineață, înainte de deschiderea pieței locale cotațiile au atins un minim de 4,901 lei.

Piața monetară a fost stabilă, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a urcat în august la 15,3%, după ce în iulie ea a fost de 15%, respectiv de 15,05% în iunie, conform datelor prezentate de INS.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat perioada la 7,91%, după o scurtă scădere la 7,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 8,06% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 8,22 la 8,20%.

Euro a crescut lunea trecută la 1,0198 dolari, dar a intrat apoi într-un teritoriu negativ, după înmulțirea plasamentelor în moneda americană, evoluția cauzată de creșterea prețurilor din Statele Unite în cursul lunii trecute cu 8,3% față de august 2021.

Piețele se așteaptă ca Rezerva Federală americană să majoreze, la jumătatea acestei săptămâni, dobânda de politică monetară cu 0,75% sau chiar 1%, astfel că euro se tranzacționa lunea aceasta la 0,9967 – 1,0129 dolari.

În piața locală, cursul dolarului american a crescut de la 4,8284 la 4,9376 lei și a început această săptămână la 4,9364 lei.

Moneda elvețiană, care are un statut de „refugiu” în perioadele economice tulburi, s-a apreciat joi până la 0,9531 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să atingă un nou record de 5,1459 lei. Marcările de profit au coborât luni cursul la 5,1062 lei.

Scăderea vânzărilor cu amănuntul din Marea Britanie, semn că economia ar putea intra în recesiune, a provocat deprecierea lirei sterline la un minim al ultimilor 37 de ani față de dolar (1,1351 dolari), respectiv la un minim al ultimelor 19 luni față de euro. Media stabilită de BNR a scăzut la sfârșitul perioadei la 5,6085 lei.

Moneda britanică ar putea recupera din pierderi, analiștii anticipând o decizie de creștere cu 0,75% a ratei de referință de către Banca Angliei la ședința de politică monetară care se va desfășura joi. În prezent, dobânda este de 1,65%.

Aprecierea monedei americane a afectat cotațiile metalului galben, care au alunecat de la 1.730 dolari până la 1.655 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să fie stabilit de BNR luni la 264,0410 lei .

Criptomonedele au avut o evoluție depreciativă. Ea s-a datorat aprecierii dolarului dar și declarațiilor făcute de reprezentanții administrației Biden referitoare la dorința de întări reglementarea sectorului activelor digitale.

La începutul acestei săptămâni, bitcoin se tranzacționa în culoarul 18.310 – 19.510 dolari, după creșterea de marțea trecută la aproape 22.800 dolari. Ether s-a apreciat la începutul săptămânii trecute la aproape 1.800 dolari, dar a scăzut luni la 1.284 – 1.352 dolari.

Analiza cuprinde perioada 12 – 19 septembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu