Toți copiii au nevoie de îndrumare de la părinți pentru a învăța cum să se comporte și adapteze mai bine la viață. Chiar și copiii cu temperamente liniștite au uneori zile în care sunt agresivi, se simt furioși, frustrați sau emoționați. Dar există unii copii și adolescenți care experimentează un model persistent de furie și rebeliune împotriva figurii autorității.

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), atunci când copiii se luptă cu dificultăți de comportament sau emoționale, intervenția în familie se dovedește a fi cele mai de succes forme de terapie. Toate comportamentele și emoțiile există într-un context. Pentru copii, familia și mediul școlar au un impact atât direct, cât și indirect asupra modului în care gândesc, simt și se comportă.

„Terapia pentru părinții care se luptă cu comportamentul copilului este o resursă eficientă care îi ajută să înțeleagă ce anume contribuie la problemele de comportament ale copilului lor. De asemenea, învață strategii care vor ajuta să scoată tot ce este mai bun în potențialul copilului lor. Terapia de familie este o formă de ghidaj care privește problemele psihologice și tratamentul acestora în termeni de interacțiuni între membrii familiei. Familiile sunt văzute ca o unitate integrată, interconectată, în care funcționarea psihologică este influențată de fiecare membru al familiei în mod individual și colectiv, ca un sistem întreg. În terapia de familie, nu există o persoană unic identificată ca având nevoie de ghidaj; accentul se pune pe modelele de relație și comunicarea între membrii familiei. De exemplu, atunci când un copil are o problemă de comportament, este probabil ca un terapeut de familie să perceapă dificultățile copilului în contextul mai larg al sistemului familial, mai degrabă decât deficitele sale individuale. În timpul terapiei de familie, terapeuții evită să dea vina pe orice membru al familiei pentru problemă și, în schimb, ajută familia să interacționeze în moduri noi, diferite, care pot îmbunătăți funcționarea”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul consideră că terapia de familie poate fi benefică în tratarea unui număr de tulburări prezentate de copil/adolescent, precum: anorexie nervoasă, stări depresive, stimă de sine redusă, probleme de socializare și afirmare în public, abuz de droguri și alcool, obezitate, bulimie, anorexie, tulburări somatice de orice tip, diverse traume survenite în urma unor abuzuri - agresivitate (fizică, verbală, emoțională), nedreptate, viol, bullying, divorț părinți, moartea unei ființe dragi ș.a., susținere în perioada unor examene solicitante.

Care sunt cele mai benefice forme de terapie de familie?

Terapia comportamentală bazată pe întreaga familie. “În tratamentul comportamental bazat pe familie, părinții dau un exemplu pozitiv schimbându-și propriul comportament pentru a-și ajuta copiii să-și schimbe comportamentul pe termen lung. O componentă importantă a acestui tip de terapie este formarea părinților în gestionarea copilului și abilitățile de rezolvare a problemelor”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.

Terapia comportamentală bazată pe familie – doar pentru părinți. “Părinții sunt adesea o parte importantă a terapiei pentru copii, iar în terapia de familie, cercetările au arătat că în tratarea copiilor cu probleme de obezitate, cu anumite tipuri de traume sau atunci când copilul este foarte mic (sub 5 ani), poate fi adesea benefic să includem doar părinții în procesul de terapie. Adoptarea acestei abordări implică adesea ca părinții să practice modelarea, identificarea recompenselor, implementarea consecințelor și să fie mai atenți la modul în care comportamentele copiilor sunt întărite. Tratamentul bazat numai pentru părinți s-a dovedit deosebit de eficient atunci când este adăugat la un stil de viață corect și sănătos pentru toți membrii familiei. În prezent, tratamentul comportamental bazat doar pe prezența părinților s-a dovedit a fi bine stabilit numai în cazul copiilor, dar nu și pentru adolescenți”, explică psihologul.

Terapia funcțională de familie. “Terapia funcțională de familie (TFF) este o terapie bazată pe familie care a fost dezvoltată pentru a ajuta tinerii cu probleme de comportament și s-a dovedit eficientă în tratarea tulburărilor legate de consumul de substanțe la adolescenți. Scopul terapiei funcționale de familie este de a motiva adolescenții și familiile lor să reducă negativitatea în familie și să dezvolte abilități în cadrul fiecărui membru al familiei pentru a reduce comportamentele problematice prin utilizarea comunicării, a educației eficiente parentale și a gestionării conflictelor”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Terapia familială multidimensională. “Terapia familială multidimensională (TFMD) este un tratament centrat pe familie care se adresează persoanelor, familiei și factorilor de mediu care influențează o varietate de probleme de comportament la tineri. Acest tratament se bazează pe ideea că problemele de comportament la adolescenți sunt cauzate de mulți factori și tratamentul ar trebui să vină dintr-un loc de respect și compasiune. În TFMD, tinerii învață abilități de adaptare, de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor, iar familia învață modalități de a îmbunătăți funcționarea familiei. Prin cercetări s-a dovedit că TFMD este eficient în mod special în tratarea tulburărilor legate de consumul de substanțe la adolescenți”, explică specialistul.

Terapie multisistemică (TMS). “Terapia multisistemică (TMS) este o intervenție bazată pe dovezi, centrată pe familie, pentru tinerii cu comportamente antisociale semnificative, delincvență și probleme de consum de substanțe. TMS evaluează aceste comportamente în contextul mai larg al sistemelor multiple de influență, incluzând factori socio-ecologici multipli, cum ar fi influențele individuale, familiale, de la egal la egal, școlii și comunității. Într-un cadru rentabil, intervențiile TMS reduc aceste comportamente problematice și îmbunătățesc funcționarea tinerilor și a familiei”, declară psihologul.

Ce este important să știm/să reținem ca părinți?

Psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că, în cursul tratamentului familial cu copiii, ne-am putea întâlni cu orice individ singur, cu un părinte și un copil, un părinte și mai mulți copii, ambii părinți singuri, ambii părinți cu un singur copil sau cu formulări diferite de grupuri de frați (perechi, trei, etc.). Acest lucru oferă terapeutului o serie de opțiuni legate de modalitatea în care pot fi ghidate familiile în mod specific.

“Familia noastră este contextul nostru principal. Mediul de acasă pregătește scena pentru dezvoltarea emoțională, comportamentală, cognitivă și socială a copilului. Deși poate părea că participarea la terapie pentru probleme de comportament sau tulburări emoționale ale copiilor se referă la copii, este important să înțelegem că și părintele are nevoie de sprijin și de conexiune externă. Lucrul cu un terapeut care înțelege provocările creșterii copiilor în lumea de astăzi poate fi extrem de benefic pentru sănătatea și bunăstarea părintelui. La rândul său, bunăstarea părintelui creează un mediu sănătos pentru întreaga familie. Dacă înțelegem că toată lumea contribuie, nu înseamnă că evocăm vina. Terapia de familie este concepută în mod explicit pentru a evita vina, ceea ce este deosebit de important pentru copiii mici care își pot asuma vina, chiar și atunci când nu este intenționat. În schimb, înțelegem provocările cu care se confruntă familiile ca parte a unei dinamici relaționale. Scopul urmărit este să observăm dacă doresc să repare răceala și să se apropie, să ofere spațiu pentru a identifica modul în care s-au separat și să analizeze cum trebuie să se schimbe lucrurile, astfel încât să poată înlătura barierele din calea unei relații mai apropiate. Un alt beneficiu al terapiei de familie este acela că, intervenția terapeutică poate fi redusă ca timp și poate lua multe forme benefice deoarece, acest lucru oferă posibilitatea de a lucra în afara unui cadru restrâns”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Culoarea este oriunde ne uităm și oriunde nu ne uităm. Ne bucurăm de minunile sale în mod conștient și subconștient. Vedem culoarea tot timpul, dar cât de des ne gândim la originile și efectele ei?

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), terapia și vindecarea prin culoare (cunoscută și sub denumirea de cromoterapie sau terapie cu lumină) este un tip de vindecare holistică care utilizează spectrul vizibil de lumină și culoare pentru a influența starea de spirit și sănătatea fizică sau mentală a unei persoane. Fiecare culoare se încadrează într-o anumită frecvență și vibrație, despre care mulți cred că contribuie la proprietăți specifice care pot fi folosite pentru a afecta energia și frecvențele din corpul nostru.

“Baza terapiei prin culoare este faptul că aceste culori diferite evocă răspunsuri diferite de la fiecare individ. Oamenii consideră că anumite culori sunt terapeutice sau stimulatoare. Experții care cred în această teorie consideră culorile ca având un impact pozitiv în mai multe moduri și putând ajuta într-o serie de situații. La un moment dat, toți am experimentat premisa terapiei prin culoare. Pentru unii oameni, a vedea verdele din natură este un stimulent instantaneu al dispoziției sau se simt instantaneu puțin mai bine purtând o rochie galbenă preferată, de exemplu. Practica terapiei prin culoare își găsește loc și în aspectele filozofiei indiene, cele șapte culori principale de pe roata culorilor putând îmbunătății centrii energetici (chakrele) ai corpului nostru și aducându-ne starea de sănătate în echilibrul dorit”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Tipuri de terapie prin culoare

În terapia prin culoare, se crede că diferite culori pot trata diverse afecțiuni. Terapeuții în culoare cred că lipsa unei anumite culori în corpul tău ar putea fi responsabilă pentru starea ta de sănătate și vitalitate.

Iată o listă cu cele mai frecvente culori utilizate în timpul terapiei prin culoare și cum le putem folosi.

Roșu: Roșul este folosit pentru a energiza sau a revigora o persoană care s-ar putea simți obosită sau defavorizată. Cu toate acestea, roșul poate stimula și oameni care ar putea fi deja tensionați, motiv pentru care este folosit cu atenție în terapia culorilor.

Albastru: Cromaterapeuții folosesc albastrul pentru a trata depresia și durerea. Se crede că nuanțele mai închise de albastru au proprietăți sedative și pot fi utile persoanelor care suferă de insomnie sau alte tulburări de somn.

Verde: Verdele este culoarea naturii și, potrivit cromaterapeuților, poate ajuta la ameliorarea stresului și la relaxare.

Galben: Galbenul poate fi folosit pentru a ne îmbunătăți starea de spirit și pentru a ne face să fim fericiți și optimiști.

Portocaliu: Portocaliu, la fel ca și galbenul, poate fi folosit pentru a stimula emoții pozitive. Culoarea caldă strălucitoare este, de asemenea, considerată a fi capabilă să stimuleze apetitul și activitatea mentală.

Beneficiile terapiei prin culoare

Mai mult, specialistul afirmă că unele beneficii rapide pe care le-am putea primi de la terapia prin culoare includ:

Reducerea stresului: Anumite culori precum albastrul și verdele pot avea efecte liniștitoare asupra persoanelor stresate sau anxioase.

Creșterea apetitului: culorile calde și stimulatoare ne pot stimula apetitul atunci când ne luptăm cu dorința de a mânca.

Atenuarea tulburărilor afective sezoniere: Oamenii suferă în principal de tulburări afective sezoniere pe vreme mai rece din cauza lipsei de lumină solară și trebuie să petreacă perioade mai lungi în interior. Culorile calde precum galbenul și portocaliul ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor acestor afecțiuni.

Stimularea energiei: S-a dovedit că culorile precum roșul și galbenul ne sporesc energia și neajută să ne simțim mai motivați.

Pe lângă aceste beneficii, terapia prin culoare poate îmbunătăți gradul de conștientizare și poate ajuta oamenii să înțeleagă necesitatea includerii anumitor culori în viața lor de zi cu zi. De asemenea, poate ajuta la vindecarea naturală a corpului, permițând bunăstarea generală.

Cum putem experimenta simplu terapia prin culoare:

1. Discutia cu un cromoterapeut autorizat., care ne va ajuta să ne dăm seama ce culori ne echilibrează bunăstarea fizică și mentală.
2. Evitarea device-urilor: cercetările arată că lumina albastră din laptopuri, telefoane și televizoare ne poate afecta ritmul circadian, ceea ce ne afectează calitatea somnului. Purtarea ochelarilor anti-albastru sau schimbarea setărilor gadgeturilor la tonuri galbene mai calde va fi de ajutor.
3. Relaxarea în natură: studiile arată că verdeața frunzelor și a ierbii din natură ne relaxează și încarcă cu energie.
4. Alegerea culorilor: atunci când alegem culori pentru orice, de la culoarea pereților din camera până la culoarea hainelor pe care le purtăm, este indicat să alegem culori care stimulante, relaxante sau care trezesc emoții pozitive., în funcție de context.

“Terapia prin culoare este propusă ca metodă pentru echilibrarea emoțională și fizică. Indiferent dacă alegeți să urmați terapia prin culoare sau o altă terapie, cel mai important lucru pe care îl puteți face este să discutați cu un terapeut avizat pentru a vă stabili cursul spre sănătate mintală și fericire”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Inteligența și Emoția, cu cât mai mult ni se predă instituțional că sunt manifestări simultane sau venite împreună, cu atât mai mult omul se îndepărtează de potențialul lor. Dacă acestea ar funcționa împreună și simultan, cum de altfel se poate doar prin unirea lor, atunci acest lucru ar fi posibil, doar prin „voință proprie˝, deliberat, consideră psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Mai mult decât atât, specialistul este de părere că alte manifestări ale uneia sau ale alteia, care sunt mecanisme ușor observabile oriunde de stimul-reacție-impuls, nu le putem încadra și nici nominaliza ca fiind emoție sau gând. Datorită factorilor externi, stimulatori și influențatori de reacții în om, acesta devine un aparat de răspunsuri la ce au făcut sau construit alții, fie cu sau fără interes. Putem observa acest lucru mai întâi la doi oameni care au o discuție aprinsă: niciunul dintre ei, nu crează spațiu voit pentru a uni mintea cu inima, ci fiecare este stimulat, având o reacție rapidă sau impuls instant, nebazat pe unirea minții cu a inimii, care nu duce decât să ajungă cel puțin unul din ei, la starea nedorită și inutilă de: suferință, incapacitate sau neîncredere de sine.

“Gândurile și emoțiile sunt determinări proprii, în folosul, contribuția, gestionarea și proiectarea interiorului spre exterior. Până la o astfel de manifestare multă mămăligă e de mâncat. Una dintre atitudinile uitate, dar recuperate datorită nevoii de adaptare la o viteză socială accelerată, este inteligența emoțională. Adică nevoia intrinsecă de a pune inima și mintea să lucreze simultan, în mod deliberat. Conexiunea dintre inimă și minte spre decizii se numește „inteligență emoțională˝. Cei care o dezvoltă, devin lideri, antreprenori, conducători, organizatori, creativi, artiști, oameni cheie care țin hățurile unui segment social. Cei care nu o dezvoltă, urmează sub-ordonat ce fac aceștia. Inteligența emoțională se învață prin experiență de gestiune cu lucrurile inconfortabile, grele, dureri, apăsări, perioade de încercare”, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și

România și de peste 10 ani organizează cursuri și traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

Un medicament inovator pe bază de imunoterapie este acum disponibil pentru tratamentul pacientelor care suferă de o formă agresivă de cancer de sân – cancerul de sân triplu negativ. Tratamentul, dezvoltat de compania Roche, se adresează pacientelor cu cancer de sân triplu negativ metastatic ale căror tumori prezintă o expresie a PD-L1 pozitivă şi este disponibil gratuit pacientelor prin Programul Naţional de Oncologie.

Cancerul de sân triplu negativ reprezintă aproximativ 15% din toate cazurile de cancer de sân şi este mai întâlnit în rândul femeilor cu vârsta de până în 50 de ani. La pacientele care suferă de forma metastatică, boala progresează rapid, iar șansele de supraviețuire sunt mai mici la cinci ani de la diagnostic decât la alte subtipuri de cancer de sân.

Numele acestui tip de cancer provine de la faptul că la examenul histopatologic al tumorilor lipsesc trei tipuri de receptori, care altfel sunt identificați în majoritatea cazurilor de cancer de sân; este vorba de receptorii pentru estrogen, progesteron şi factorul uman de creştere epidermală (HER-2). Din cauza acestor caracteristici, cancerul de sân triplu negativ nu răspunde la tratamentele pe bază de hormoni sau la terapiile care ţintesc receptorii HER-2.

„Tratamentul cancerului de sân triplu negativ reprezintă o mare nevoie neacoperită în arsenalul terapeutic al oncologiei. Până în prezent, tratamentul specific pentru acest tip de cancer de sân era limitat la intervenţia chirurgicală şi/sau chimioterapie/radioterapie. Introducerea acestor tratamente noi pe bază de imunoterapie pot influenţa pozitiv rezultatele tratamentului şi creşte supravieţuirea pe termen lung a pacientelor, precum şi calitatea vieţii acestora.”, a declarat prof. dr. Şerban Negru, medic primar oncolog, preşedintele Asociaţiei OncoHelp.

Imunoterapia funcționează prin întărirea sistemului imunitar care poate astfel să combată eficient cancerul. Aceste tratamente aduc soluții terapeutice pentru pacienți cu tipuri de cancer cu o rată a supraviețuirii redusă sau fără alternativă terapeutică.

„Ne bucurăm că pacientele care suferă de această formă agresivă de cancer pot beneficia de acum înainte de un tratament specific bazat pe imunoterapie. Am văzut cu speranţă că noul Plan Naţional de Combatere a Cancerului are printre obiective accelerarea introducerii terapiilor inovatoare. Sperăm ca acest obiectiv să rămână prioritar, pentru a oferi în sfârşit pacienţilor din România tratamente la standarde similare cu alte ţări dezvoltate”, a completat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei, cu peste 2 milioane de cazuri noi în fiecare an. În anul 2020, în România, au fost peste 12.000 cazuri noi diagnosticate de cancer de sân și aproape 4.000 decese ca urmare a acestei afecțiuni. În acelaşi timp, rata de supraviețuire la 5 ani a pacientelor cu cancer de sân este de aproximativ 75% în România față de 83% în Uniunea Europeană.

Despre cancerul de sân triplu negativ

· Are şanse mai mari de a metastaza şi recidiva în urma tratamentelor folosite până acum.

· Este considerat o formă mai agresivă şi cu o speranţă de viaţă redusă, în principal din cauza lipsei tratamentelor ţintite pentru acest tip de cancer.

· Apare mai des la femei cu vârsta de până în 50 de ani. Alte subtipuri de cancer de sân sunt mai întâlnite la persoane de peste 60 de ani.

***

Despre Roche

Roche este unul din pionerii globali ai industriei farmaceutice și de diagnostic, ce inovează continuu cu scopul de a îmbunătăți viața oamenilor. Sinergia dintre diviziile de Farmaceutice şi Diagnostic au transformat Roche în lider global al medicinii personalizate, o strategie care își propune să ofere tratamentul potrivit pentru pacientul potrivit, în cele mai bune condiții posibile.    

Roche este cea mai mare companie de biotehnologie la nivel mondial, ce oferă medicamente diferențiate clinic în domeniul oncologiei, imunologiei, bolilor infecţioase, oftalmologiei și afecțiunilor sistemului nervos central. Roche este, de asemenea, lider mondial în diagnosticul in vitro şi în diagnosticul histologic al cancerului, precum şi pionier în managementul diabetului. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche. De asemenea, Roche este acţionarul majoritar al companiei Chugai Pharmaceutical din Japonia.

Prezent pe piața românească încă din perioada interbelica, Roche își redeschide reprezentanța locală în anul 1992. În anul 2005, grupul Roche ia decizia să înființeze societatea comercială S.C. Roche România SRL, urmând ca activitatea reprezentanței din București să fie preluată de compania locală nou înființată.

Roche oferă produse și servicii care acoperă întreg spectrul îngrijirilor de sănătate, pornind de la prevenție, tratament și până la monitorizarea post-tratament, în arii terapeutice majore unde există nevoi medicale neacoperite încă. Prin intermediul Roche România, ambele divizii ale Grupului Roche - divizia de farmaceutice și divizia de diagnostice - sunt prezente pe piața din țara noastră, oferind produse și servicii de înaltă specializare. Pentru orice informații suplimentare, vă rugăm să accesați www.roche.ro

Departamentul de Comunicare al Roche România: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., 0728292664

Dansul există din timpuri străvechi. Multe culturi, filozofii și religii au îmbrățișat dansul, deoarece are componente fizice, mentale, emoționale și spirituale în ritualurile zilnice. Asistăm la dans ritmic în diverse culturi aborigene, artă contemporană (Hollywoodul american), practici spirituale precum sufismul (derviși învârtitori), Bollywood indian, dansuri sacre europene, multe dansuri asiatice precum Dunhuang, Barong, Rangda, Bharatanatyam, Joget, Tinikling, Khon, Apsara și mulți altele.

În opinia cunoscutului psiholog Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), dansul este o formă de artă unică și este, de asemenea, o formă de mișcare distinctă și naturală folosită pentru a stimula creierul și corpul simultan, contribuind la longevitate la multe niveluri, cum ar fi fizic, mental, emoțional, social și spiritual.

„Dansul oferă multe beneficii pentru sănătate și contribuie la longevitate. Tonusul muscular, forța, flexibilitatea și agilitatea cuplate cu rezistența osoasă care reduc riscul de osteoporoză sunt esențiale sănătății fizice. ”Fitnessul aerobic” contribuie la sănătatea cardiovasculară și pulmonară. Conștientizarea spațială, echilibrul hormonal, stimularea neurotransmițătorilor și creșterea încrederii în sine pot aduce beneficii la nivel mental și psiho-emoțional. Interacțiunile semnificative cu ceilalți pot fi benefice la nivel social, emoțional și spiritual. Dansul ne permite să ne exprimăm emoțiile într-un mod sănătos.Nu este niciodată târziu să dansăm. Putem culege multe dintre beneficiile dansului la orice vârstă”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru

Diferite tipuri de dans și beneficiile lor

1. Bollywood: acest stil de dans este interpretat pe muzică formală și populară indiană și, de asemenea, folosește mișcări din stilurile de dans din Orientul Mijlociu. Dansul Bollywood este energic și implică un grup de dansatori. Implică mișcări destul de riguroase, care pe lângă faptul că sunt solicitante pentru sistemul cardiovascular, ajută articulațiile să rămână sănătoase.
2. Zumba: este o formă de dans de mare intensitate, axată pe fitness, care consolidează mișcările de aerobic și de dans. Zumba se face de obicei pe muzica latino, dar folosește și alte tipuri de muzică modernă, cum ar fi hip-hop. Poate reduce riscurile pentru sănătate, ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, vă poate întări inima și vă poate stimula starea de spirit.
3. Belly Dance: este un tip de dans popular tradițional care a avut originea pentru prima dată în Orientul Mijlociu. Dansul din buric este o formă ideală de dans pentru început, din cauza tuturor părților importante ale corpului care sunt folosite: șolduri, stomac, mușchi, trunchi și brațe. Dintr-o perspectivă kinestezică, se concentrează în mod special pe mișcările complicate ale trunchiului și se învârte în jurul izolării mușchilor trunchiului.
4. Tap: este o formă de dans clasic care are origini din dansurile tribale africane și dansurile populare irlandeze. Dansul Tap are multe beneficii importante, cum ar fi îmbunătățirea memoriei musculare, coordonarea fină a mușchilor și concentrarea.
5. Hip-Hop: Este o formă liberă și brută de dans și autoexprimare care folosește întregul corp și postura. Stilurile de mișcări implică blocare, pop și rupere și este o formă fantastică de cardio!
6. Piloxing: Este un nou stil de dans care combină boxul și pilatesul. Îmbunătățește arderea grăsimilor și sculptarea corpului.
7. BodyJam: Dans pur și simplu (indiferent de stil) – este combinația supremă de dans și muzică. Este un antrenament pentru întregul corp care îți va face inima să bată și îți va arde caloriile. Este conceput astfel încât să îți ofere distracție în timp ce depui efort fizic.

Dansul ca mecanism de adaptare și echilibrare

Mai mult decât atât, specialistul este de părere că dansul reprezintă un mecanism eficient de a face față stresului și poate duce la o mai mare conștientizare a corpului și a auto-expresiei influențate de diferite părți ale vieții și care induce transformări ce schimbă viața.

“Dansul a fost perceput ca metodă ce îmbunătățește sănătatea și bunăstarea, având un impact asupra expresiei și percepției sexualității și a fluxului. Dansul oferă o modalitate naturală de a construi relații sociale, mai ales pentru cei care trăiesc singuri și se confruntă cu lipsa interacțiunii sociale. Dansul poate fi folosit ca intervenție de a face față stresului și poate ajuta la contracararea depresiei și a singurătății, reducând în același timp stigmatizarea și opiniile critice externe asupra corpului în societatea actuală. Dansul întărește sănătatea fizică și mentală, ajutând la prevenirea căderilor, la îmbunătățirea posturii și a flexibilității, la ridicarea dispoziției și la ameliorarea anxietății. Este, de asemenea, o activitate distractivă care acutizează mintea, crește puterea și forța fizică și poate reduce durerea și rigiditatea. Dansul crește ritmul cardiac și tonifiază mușchii. Exercițiile fizice pot ajuta la simptomele depresiei și anxietății prin eliberarea anumitor substanțe chimice în creier. De asemenea, oferă o modalitate de a scăpa de gândurile și grijile negative repetitive”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.

Terapia prin joc și artă este un tip de terapie similară consilierii. Este o formă de psihoterapie care folosește jocul și artele creative ca metodă de exprimare. Sesiunea are loc într-un mediu sigur și limitat, în care copilul (sau adultul) își va rezolva propriile conflicte și provocări alături de terapeut. Terapeutul poate obține o perspectivă asupra lumii copilului sau tânărului observând temele lor de joc și semnificația simbolică a jocului copilului prin metaforă.

În opinia cunoscutului psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), jocul este distractiv, plăcut și ne ridică spiritul, dar face mult mai mult, cum ar fi: îndepărtează stresul și plictiseala și ne conectează cu oamenii în moduri pozitive. În plus, reglează emoțiile, inspiră gândirea creativă și explorarea și ne stimulează ego-ul. Jocul este terapeutic. De aceea, acest tip de cadru poate fi folosit și în terapia copilului – se numește Terapie prin Joc și Artă.

Ce este terapia prin artă și joc?

Copiii – în special cei mici – nu au întotdeauna capacitatea de a exprima ceea ce îi deranjează. Poate că le lipsesc abilitățile verbale de a-și descrie sentimentele sau nu știu exact ce simt. Sau pur și simplu se simt nesiguri vorbind despre emoțiile lor cele mai adânc înrădăcinate.

“Oricare ar fi cazul, terapia prin joc și artă pot depăși aceste obstacole, deoarece se bazează pe modul natural în care copiii învață și se exprimă – jucându-se și fiind creativi. Oferă o distanță emoțională sigură față de problemele lor și poate ajuta să scoată la suprafață sentimentele suprimate. Acest lucru permite terapeutului și părinților să obțină înțelegere în lumea interioară a copilului. În timpul sesiunilor de terapie prin joc și artă, un terapeut și un copil lucrează împreună într-o cameră de joacă. Fiecare jucărie și material de artă din cameră este ales în mod special pentru a simboliza potențial diferite părți ale experienței interioare a copilului. Pot exista lucruri precum o cutie de nisip mică, păpuși, jucării de pluș, îmbrăcăminte, jucării de construcție, jocuri de interior și markere. Toate aceste articole încurajează copilul să exploreze sentimentele, problemele și relațiile într-un cadru relaxat și imaginativ”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Rolul unui părinte în timpul sesiunilor de terapie prin artă și joc

Mai mult decât atât, specialistul afirmă că relația părinte-copil reprezintă relația primară, iar un părinte este primul profesor al copilului. Onorăm această relație importantă și lucrăm pentru a rezolva conflictele din interior prin repararea sau îmbunătățirea conexiunii dintre un părinte și un copil.

“În situații de stres și conflict, nu este neobișnuit ca tiparele de comunicare să fi devenit tensionate între părinți și copii atunci când pot fi anticipate așteptări continue pentru conflicte sau comportament problematic. Sprijinim părinții să aibă instrumentele pentru a-și susține copiii și nevoile familiei lor. În unele cazuri, lucrăm cu întreaga familie pentru a îmbunătăți conexiunea și sprijinul sănătos al familiei. Prima sesiune pentru copii sau tineri este o sesiune numai pentru părinți și le permite părinților să discute despre dezvoltarea copilului lor și preocupările curente aduse la terapie. Ambii părinți sunt încurajați să participe, deoarece ambii părinți au propria lor perspectivă și rutine cu copilul lor. Fiecare părinte este important în înțelegerea de către terapeut a copilului dumneavoastră”, declară specialistul.

Ședințele durează în mod normal între 30-50 de minute. Implicarea activă a părintelui este crucială pentru obținerea celor mai pozitive efecte ale tratamentului. De asemenea, percepția și înțelegerea pe care părinții le obțin despre structura interioară unică a copilului lor, gama lor de abilități de adaptare și nivelul de dezvoltare specific îi pot ajuta să se individualizeze și să-și maximizeze sprijinul.

Cum poate arta și terapia prin joc să vă ajute copilul?

“Copiii arată prin comportamentul lor că se confruntă cu anumite probleme. În plus, atunci când un copil încearcă să-și rezolve propriile probleme, dar nu poate face acest lucru, poate începe să se afișeze un comportament nervos, izbucniri de furie sau să devină anxios și retras. Confruntându-și problemele în terapia prin joc și artă, ei pot învăța să facă față emoțiilor dificile și să găsească soluții viabile. Prin urmare, ei pot repeta, stăpâni și adapta aceste strategii pentru utilizare pe tot parcursul vieții”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Acest tip de abordare poate ajuta copilul să:

se vindece în urma experiențelor stresante și traumatice din trecut – terapia ajută la înțelegerea evenimentelor; îmbunătățește adaptarea și adaptarea la situația lor actuală; dezvoltă soluții noi și creative la problemele lor;

experimenteze și să își exprime sentimentele – terapia sprijină dezvoltarea unei perspective adaptative la o anumită situație; reglează intensitatea emoțiilor; crește respectul și acceptarea față de ei înșiși;

învețe noi abilități sociale și relaționale – terapia dezvoltă empatia și respectul pentru sentimentele și gândurile celorlalți prin jocul de rol;

dezvolte bune abilități de luare a deciziilor (simțul intern de autocontrol) – terapia încurajează asumarea responsabilității pentru acțiunile lor; observă consecințele; dezvoltă strategii de succes pentru a lua decizii mai bune

Terapia prin și joc artă este eficientă pentru copiii cu o mare varietate de probleme emoționale, sociale, comportamentale și de învățare. Acestea includ probleme legate de experiențe atât de dificile și traumatizante, cum ar fi divorțul părinților, moartea unei persoane iubite, violența domestică, abuzul fizic și sexual, bolile cronice sau dezastrele naturale. În plus, ajută la gestionarea furiei, dizabilități fizice și de învățare și o varietate de afecțiuni de sănătate mintală - cum ar fi anxietatea, depresia, ADHD sau autismul.

“Acest tip de terapie este benefic și pentru tineri, mai ales că ședința este nedirectivă și este alegerea clientului să se exprime în modul ales, de exemplu, autoexprimarea verbală. Nu există nicio judecată din partea terapeutului, astfel încât copilul sau tânărul să poată lucra prin procesul într-un mod în care să se simtă confortabil la orice vârstă, indiferent dacă este tânăr sau mai în vârstă. Numeroși părinți au raportat că, după ce copilul lor a participat la sesiuni de terapie prin joc și artă, au observat că copilul lor demonstrează mai puțină anxietate, izbucniri de furie, o concentrare mai mare, o vorbire de sine pozitivă, obiceiuri îmbunătățite de somn și relații cu colegii și membrii familiei. Rezultatele variază și sunt unice pentru fiecare situație; cu toate acestea, aceste rezultate reflectă reglarea emoțională și abilitățile inter-relaționale care pot fi obținute prin artă, joc, modalități expresive și terapie cognitiv-comportamentală cu copii și tineri”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga, formator acreditat CNFPA. De peste 13 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.