Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna iunie 2025 a fost de 7475 lei, cu 1,6% mai mic decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 4462 lei, mai mic cu 1,7% comparativ cu luna precedentă (4537 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (3958 lei), în industrie şi construcţii (4230 lei), iar cele mai mari în servicii (4813 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna iunie 2025, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-38). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii iunie 2025 a fost de 49937 persoane, înregistrând o scădere de 0,1% faţă de luna precedentă şi o creştere cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5023 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17017 persoane în industrie şi construcţii şi de 27897 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) lansează ediția cu numărul 47 a programului „Litoralul pentru Toți”, desfășurat în perioada 1–30 septembrie 2025.

Programul „Litoralul pentru Toți”, unic în România și susținut exclusiv de mediul privat, fără bani de la buget, se desfășoară neîntrerupt de peste 20 de ani și este recunoscut ca o inițiativă patronală stabilă și credibilă. După un sezon cu taxe crescute și campanii negative, acest program rămâne una dintre puținele soluții concrete prin care turiștii sunt readuși la mare, iar sezonul turistic se prelungește până la finalul lunii septembrie. Inițiatorul programului este Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Un context dificil pentru turismul românesc

Politica de acordare a voucherelor de vacanță a fost modificată la începutul acestui an, în defavoarea turiștilor și a operatorilor din turism. Începând cu 1 august 2025, TVA-ul pentru cazare a crescut de la 9% la 11%. În același timp, o campanie de denigrare desfășurată online și în mass-media la adresa litoralului românesc a pus o presiune suplimentară asupra destinației, afectând direct opțiunea de cumpărare a turiștilor. În acest climat economic și social instabil, programul „Litoralul pentru Toți” nu este doar o ofertă de vacanțe ieftine, ci un mecanism de reziliență și solidaritate pentru întreaga populație, menit să:

- ofere turiștilor pachete de vacanță la prețuri accesibile

- compenseze scăderea cererii generate de noile măsuri fiscale și de reducerea stimulentelor;

- asigure ocuparea capacităților disponibile în luna septembrie;

- mențină unitățile deschise și personalul activ;

- atragă clienți noi, care pot reveni și în sezoanele viitoare.

Noutăți ale ediției 2025

Această ediție aduce o extindere vizibilă a programului în aproape toate stațiunile, în special în cele din sudul litoralului, precum Mangalia, Jupiter, Saturn și Vama Veche, unde a fost mărit numărul de locuri alocate. Spre deosebire de vârful sezonului, când prețurile sunt mai ridicate și plajele sunt aglomerate, luna septembrie aduce tarife reduse cu până la 60%, o atmosferă mult mai relaxată și servicii la aceleași standarde de calitate. Tot mai multe hoteluri pun la dispoziție pachete diversificate, de la cazare simplă la all inclusive, transformând extrasezonul într-o opțiune reală și atractivă pentru orice categorie de turiști.

Tarife

Din analiza ofertelor pentru perioada 1–30 septembrie 2025 reiese clar accesibilitatea programului. Astfel, tarifele pentru o persoană pe noapte, defalcate pe stațiuni, sunt următoarele:

Eforie Nord, incepand de la 53 lei (fără masă) hotel de 2* și 214 lei (all inclusive) hotel de 3*;

Eforie Sud începând de la 81,5 lei (fără masă) hotel de 3* și 336,5 lei (all inclusive) hotel de 3*;

Jupiter: începând de la 70 lei (cu mic dejun) hotel de 3* și 276 lei (all inclusive) hotel de 3*;

Venus începând de la 70 lei (fără masă) hotel de 3*;

Saturn începând de la 94,5 lei (fără masă) hotel de 2* și 214 lei (all inclusive) hotel de 3*;

Mangalia începând de la 101 lei (fără masă hotel de 3*;

Mamaia începând de la 69,5 lei (fără masă) hotel de 2* și 332 lei (all inclusive) hotel de 3*;

Costinești începând de la 88 lei (fără masă) hotel de 3*;

Vama Veche începând de la 79 lei (fără masă) hotel de 3*.

Tarifele pot crește în funcție de serviciile de masă și clasificarea hotelului ales. Până în prezent 62 de unitâți de cazare au lansat oferte pentru programul “Litoralul pentru toți”, care pun la dispoziția turiștilor aproximativ 3500 de locuri de cazare pe noapte.

Rezervările se pot face direct la hoteluri sau prin agențiile partenere, iar plata se poate face inclusiv cu vouchere de vacanță. Lista unităților participante va fi publicată pe site-ul oficial FPTR: www.fptr.ro.

Aproximativ 400 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment, pe eJobs.ro, pentru sectorul de educație și învățământ, cei mai mulți angajatori căutând, în această perioadă, candidați pentru pozițiile de educator, învățător, profesor de limbi străine sau asistent medical. Grădinițele, școlile private, business-urile de tip before & after school care funcționează în special în orașele mari din țară generează anual peste 7.000 de locuri de muncă și 300.000 de aplicări. De la începutul verii și până acum, au fost postate 3.500 de poziții pentru acest domeniu și au fost înregistrate aproape 60.000 de aplicări.

„Într-un context cu multă incertitudine și multe nemulțumiri în sectorul public de învățământ, zona privată începe să se contureze tot mai mult ca o opțiune, cu toate că numărul de joburi disponibile în acest sector nu este nici pe departe comparabil cu cel din domenii precum retail, call center / BPO ori industria alimentară, iar locurile de muncă scoase în piață se adresează în special candidaților din orașele mari și medii, învățământul privat, atât cel preșcolar, cât și cel școlar fiind foarte timid dezvoltat sau chiar inexistent în urbanul mic sau în mediul rural”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Astfel, un educator care lucrează într-o grădiniță privată din București câștigă între 4.000 și 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 și 4.000 de lei. Un asistent medical pentru o grădiniță privată câștigă, în medie, 4.000 de lei net în fiecare lună, în timp ce un psiholog poate avea un salariu de 4.000 de lei. Un director de grădiniță privată are un salariu de aproximativ 10.000 de lei pe lună, iar cei care conduc școli sau licee pot ajunge sau chiar depăși 15.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcție de experiența pe care o au candidații și de certificările profesionale obținute. Cele mai mari salarii sunt în București, în orașele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

În cazul școlilor private, pragurile salariale diferă în funcție de ciclul de învățământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, dacă salariul unui învățător debutant este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puțin 5 ani de experiență depășește 5.000 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câștigă între 5.000 și 8.000 de lei, în funcție de vechime, dar și de specializarea pe care o are.

În sistemul de învățământ de stat, salariul de bază al unui învățător este de aproximativ 3.900 de lei net, iar cel al unui profesor debutant între 3.500 și 4.200 de lei. Cu cât crește vechimea și gradul didactic în care sunt încadrați, cresc și plafoanele salariale, astfel încât un profesor cu vechime de peste 25 de ani și grad 1 ajunge la un salariu de bază cuprins între 6.800 și 7.500 de lei net. La aceste salarii se pot adăuga diferite sporuri, precum indemnizația de dirigenție, gradația de merit, sporul de doctorat sau sporul pentru predare în zone izolate, dar și beneficii extrasalariale precum tichetele de vacanță.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 22.000 de joburi, iar 400 sunt pentru segmentul de educație. Județele cu cele mai multe locuri de muncă în sistemul privat de educație sunt București, Ilfov, Cluj, Timiș și Brașov.

Evolutia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna mai 2025, s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna mai 2025 cu 14,7% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 24,1% comparativ cu luna mai 2024;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 2,4% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1,4% comparativ cu luna mai 2024;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2025 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi creşterea cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna mai 2024;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cu 5,1 puncte procentuale, respectiv cu 7,1 puncte procentuale faţă de luna mai 2024;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 2 comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 6 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi scăderea numǎrului deceselor generale şi menţinerea la acelaşi nivel al deceselor sub 1 an comparativ cu luna precedentǎ.

Comparativ cu luna mai 2024 a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna mai 2025 a înregistrat o creştere de 14,7% comparativ cu luna precedentă.

În luna mai 2025, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,9% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna mai 2025 a crescut cu 24,1% faţă de valoarea producţiei industriale realizate în luna mai 2024.

În perioada 01.01.-31.05.2025, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 2,2%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: fabricarea băuturilor, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii, fabricarea echipamentelor electrice.

Câstigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna mai 2025, a fost de 7599 lei, mai mare cu 2,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 5,5% comparativ cu luna mai 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6380 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 7371 lei în industrie şi construcţii şi de 8216 lei în servicii.

Câstigul salarial mediu nominal net în luna mai 2025, a fost de 4537 lei, mai mare cu 2,4% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 1,4% comparativ cu luna mai 2024. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3821 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4405 lei în industrie şi construcţii şi de 4898 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna mai 2025 a fost de 9187 lei, iar cel net de 5508 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 2,5%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 97,1% pentru luna mai 2025 faţă de luna precedentă, de 254,6 % faţă de octombrie 1990 şi de 102,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii mai 2025, a fost de 49975 persoane, mai mic cu 7 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 680 persoane faţă de luna mai 2024.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 17,0 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,9 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii mai 2025, era de 4295 persoane, în scădere cu 117 persoane faţă de luna precedentă (-2,7%).  

Comparativ cu luna mai 2024, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 168 persoane (+4,1%).

La sfârşitul lunii mai 2025, femeile reprezentau 48,7% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 385 persoane (8,9% din total someri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 3 persoane (0,1% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numarul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii mai 2025 era de 3907 persoane, reprezentând 91,0% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (92,8%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii mai 2025, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,6%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,8% în luna aprilie 2025 şi 5,4% în luna mai 2024).

Pentru femei, rata şomajului în luna mai 2025 a fost de 5,9% (6,1% în luna aprilie 2025 şi 5,5% în luna mai 2024).

Pentru bărbaţi, rata   şomajului în luna mai 2025 a fost de 5,4% (5,5% în luna aprilie 2025 şi 5,3% în luna mai 2024).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii mai 2025 existau 144 de locuri de muncǎ vacante, din care 138 se regăseau în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 121 erau pentru muncitori (84,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna mai 2025 a fost caracterizată de creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor şi de scăderea numărului deceselor generale şi de menţinerea la acelaşi nivel al numărului deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna mai 2024, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, al divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Natalitatea. În luna mai 2025, numărul născuţilor-vii a fost de 154, mai mare cu 5 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 20 comparativ cu luna mai 2024.

Mortalitatea generală. În luna mai 2025, numărul deceselor înregistrate a fost de 292, mai mic cu 44 faţă de luna precedentă,   respectiv cu 52 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna mai 2025 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, menţinându-se la acelaşi nivel cu luna anterioară, mai puţin cu 1 faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -138 persoane în luna mai 2025 (-187 persoane în luna aprilie 2025 şi -170 persoane în luna mai 2024).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna mai 2025, s-au înregistrat 129 căsătorii, mai mult cu 71 faţă de luna precedentă şi cu 3 mai puţine faţă de luna mai 2024.

Divorţialitatea. În luna mai 2025 s-au înregistrat 19 divorţuri, mai mult cu 3 faţă de luna anterioară şi cu 13 mai puţine faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.

În luna aprilie 2025, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 30,0 milioane euro şi al importurilor CIF de 29,3 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +0,7 milioane euro.

Exporturile FOB au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de(-20,1%), respectiv de (-29,0%) faţă de luna aprilie 2024.

Importurile CIF au înregistrat o scădere faţă de luna precedentă de (-16,0%), respectiv de (-31,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.IV.2025, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (15,9%), metale comune şi articole din acestea (38,6%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (27,0%), materii textile şi articole din acestea (2,1%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (5,3%), mijloace de transport (1,2%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,9%).

În perioada 1.I-30.IV.2025, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (6,7%), metale comune şi articole din acestea (44,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (9,1%), materii textile şi articole din acestea (1,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,3%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,1%), mijloace de transport (2,8%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (14,8%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,2%).

În luna mai 2025 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numǎrului de înnoptări şi a indicelui de cazare în structurile de primire turistică faţă de luna precedentă cât şi faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2025, a fost de 2157, mai mare cu 7,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 76,1% comparativ cu luna mai 2024.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 96,4% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna mai 2025, a fost de 3525, mai mare cu 18,0% comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 37,4% comparativ cu luna mai 2024.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 95,0% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna mai 2025, a fost de 26,3% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 5,1 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, respectiv cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu luna mai 2024.

În luna mai 2025, s-au eliberat 40 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, cu 2 mai multe faţă de luna precedentă, respectiv cu 6 comparativ cu luna mai 2024.

Rata inflaţiei, a fost în luna mai 2025 de 0,46% faţă de luna precedentă şi de 5,45% faţă de luna mai 2024.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.05.2025 a fost de 0,5%, menţinându-se la acelaşi nivel faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,5%).

În luna mai 2025 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,89%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,08%) şi tarifele serviciilor (+0,62%).

La sfârşitul lunii iulie 2025, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,19%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp. Numărul total de şomeri la finele lunii iulie 2025 a fost de 254.464 de persoane.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 51.402 au fost şomeri indemnizaţi şi 203.062 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 869 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 1.449 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii iulie se prezintă astfel: 66.758 de şomeri provin din mediul urban şi 187.706 de şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 31 iulie 2025 era de 119.236 de persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 135.228 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (63.579), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (61.938), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.077).

Referitor la structura şomajului după nivelul de educație, şomerii fără studii și cei cu nivel de educație primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (31,39%). Şomerii cu nivel de educație gimnazial reprezintă 34,17% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,45 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii iulie 2025 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) lansează o campanie națională de informare prin care își propune să ajute cetățenii să își cunoască și să își exercite drepturile în relația cu operatorii economici, în special în domeniul HORECA (restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri etc).

În perioada 1 iulie - 17 august 2025, inspectorii antifraudă fiscală au desfășurat verificări în diverse locații din țară, pe baza datelor din sistemul Ro-e-Case de marcat electronice. Scopul a fost acela de a vedea dacă unitățile de alimentație publică respectă obligația legală de a emite bonuri fiscale pentru serviciile plătite în numerar.

Rezultatele acțiunilor antifraudă arată că, în anumite cazuri, clienții au primit doar note de plată sau înștiințări, fără bon fiscal. Această practică contravine legii și afectează corecta colectare a veniturilor bugetare.

Ce drepturi au clienții în HORECA?

- La plata în numerar, clienții trebuie să solicite și să primească bonul fiscal, acesta fiind documentul obligatoriu care atestă tranzacția. În situația plăților prin card, clientul are dreptul să solicite emiterea și înmânarea bonului fiscal.

- La plata cu cardul de credit sau debit, operatorii economici nu au obligația legală de a emite și înmâna bonul fiscal, însă acesta poate fi tipărit și oferit la cererea expresă a clientului.

- În cazul în care comercianții refuză emiterea și înmânarea bonului fiscal, cu excepția situației defectării aparatelor de marcat electronice fiscale când se emit chitanțe potrivit legii, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziționat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

ANAF îi încurajează pe cetățeni să se implice activ în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Prezența bonului fiscal este dovada plății serviciului și garanția că tranzacția a fost înregistrată si fiscalizată corect.

Pentru a facilita semnalarea cazurilor în care dreptul la bon fiscal nu este respectat, ANAF pune la dispoziție o linie de contact. Orice situație de acest tip poate fi semnalată la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., inclusiv prin transmiterea unei fotografii/scanări lizibile a documentului înmânat pentru plata serviciilor/bunurilor achiziționate, achitate cu numerar, fără emiterea și înmânarea bonului fiscal.

Pentru ca sesizările să poată fi analizate și soluționate cât mai eficient, ANAF îi invită pe cetățeni să transmită detalii relevante privind situația constatată, precum denumirea și adresa unității de alimentație publică, data și ora vizitei, precum și o scurtă descriere a evenimentului.