Cotațiile unciei de aur cresc mai repede decât se anticipa. Marți, metalul galben a depășit pragul de 3.790 dolari/uncie, creșterea din ultimele 30 de zile fiind de circa 11%. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la maximul istoric de 516,2887 lei, atins luni, la 522,9390 lei.

O analiză a băncii americane Goldman Sachs anticipează atingerea pragului de 5.000 dolari/uncie, în cazul în care reducerii expunerilor pe titluri de stat americane, ca o reacție la posibilitatea ca Rezerva Federală americană să-și piardă o parte din independență, sub presiunea constantă a președintelui Trump.

Cotațiile din piața valutară au urcat marți la 5,075 – 5,079 lei, iar cursul euro a crescut de la 5,0753 la 5,0774 lei, în contrast cu aprecierea altor monede din regiune la 4,2552 zloți/euro, respectiv 389,15 forinți/euro.

Piața monetară a fost stabilă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Trezoreria a redeschis la începutul acestei săptămâni o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2031, prin care și-a propus să se împrumute cu minimum 400 milioane lei. Ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde lei, ceea să atragă peste 533 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,40%

Conform unui raport publicat de BCR Erste, la sfârșitul lunii mai, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a crescut la 43,5% iar cea a fondurilor de pensii private la 25,7%. În schimb, deținările nerezidenților s-au redus la 6,5 miliarde lei, la 19% din datoria publică, după ce în primele luni din 2024 ponderea era de circa 25%. Principalul motiv al ieșirilor a fost incertitudinea politică adusă de alegerile prezidențiale, la care s-a adăugat decizia BNR de a steriliza leii din piață pentru a apăra cursul de schimb.

Dolarul a înregistrat o uşoară apreciere la începutul săptămânii. Tendința s-a inversat marți, când euro a urcat la 1,1786 – 1,1820 dolari, în așteptarea discursurilor oficialilor Rezervei Federale americane, după ce a fost reluat procesul de normalizare a politicii monetare. În piața locală, cursul monedei americane s-a depreciat de la 4,3117 la 4,3012 lei.

Media francului elvețian s-a întărit la 5,4318 lei iar cea a lirei sterline s-a depreciat la 5,8090 lei.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 111.619 – 113.354 dolari iar ether, care rămâne cea mai tranzacționată criptomonede, se mișca între 4.122 și 4.226 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de lider de proiect, a organizat în data 16 septembrie a.c., prima întâlnire a stakeholderilor proiectului “Skills4Life – Sprijinirea integrării socio-economice a tinerilor care părăsesc sistemele de protecție a copilului prin dezvoltarea competențelor și capacităților lor, prin politici de tranziție mai incluzive în regiunea Dunării”, finanțat prin Apelul 2 al Programului pentru Regiunea Dunării.

Evenimentul s-a desfășurat la Universitatea Valahia din Târgoviște și a reunit peste 35 de reprezentanți ai autorităților publice locale, mediului universitar, ONG-urilor și mediului de afaceri. Au participat partenerii români ai proiectului – Asociația Oamenilor de Afaceri Argeș și Advanced Technology Systems – alături de reprezentanți a numeroase instituții din Regiunea Sud-Muntenia și București, printre care: AJOFM Călărași, AJPIS Argeş, Inspectoratului Școlar Județean Argeș, The Social Incubator, Concordia, DGASPC Argeș, DGASPC Ialomița și DGASPC Giurgiu.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate obiectivele și rezultatele proiectului, activitățile desfășurate până în prezent precum și platforma digitală de instruire dedicată tinerilor, ce va pune la dispoziție resurse educaționale și cursuri pentru dezvoltarea competențelor necesare integrării profesionale și sociale.

Totodată, au avut loc discuții privind situația actuală a tinerilor din regiune, precum și prezentări de bune practici oferite de asociațiile The Social Incubator și Concordia, cu exemple concrete de sprijin pentru integrarea socio-profesională a tinerilor.

Această primă reuniune a consolidat parteneriatele și a creat premisele pentru o colaborare solidă, menită să sprijine tinerii – în special pe cei care părăsesc sistemul de protecție a copilului – în construirea unui viitor mai bun.

Proiectul Skills4Life își propune să contribuie la îmbunătățirea politicilor de tranziție dedicate tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, prin dezvoltarea unui program educațional adaptat nevoilor acestora. Programul va include formarea unor competențe esențiale pentru integrarea pe piața muncii, precum și participarea la activități de mentorat și sprijin personalizat.

Proiectul este implementat de un consorțiu format din 12 parteneri din România, Cehia, Austria, Ucraina, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și al cărui Coordonator este Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Perioada de implementare a proiectului este 01 aprilie 2025 – 31 martie 2028.

Mai multe detalii despre proiect puteți afla accesând site-ul ADR Sud-Muntenia: https://www.adrmuntenia.ro/proiectul-skills4life/static/2064.

Administrația Fondului pentru Mediu anunță lansarea sesiunii de înscriere în cadrul Programului Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice începând cu data de 30 septembrie 2025, ora 10:00. Sesiunea va rămâne deschisă până la data de 25 noiembrie 2025, ora 23:59 sau până la epuizarea bugetului alocat.

Suma alocată sesiunii de înscriere este 200.000.000 lei, din care:

80.000.000 lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid;

120.000.000 lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen.

Programul Rabla Auto 2025 oferă persoanelor fizice posibilitatea de a accesa finanțare nerambursabilă pentru casarea autovehiculelor vechi, poluante, și achiziționarea de autovehicule noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic. Programul oferă o procedură simplificată și acces rapid la finanțare, solicitanții înscriindu-se direct în aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, www.afm.ro.

“Chiar și într-un context bugetar mai restrâns în acest an, angajamentul nostru pentru un mediu mai curat rămâne neschimbat. Continuăm să încurajăm populația să renunțe la autovehiculele vechi, poluante, și să opteze pentru soluții de mobilitate mai prietenoase cu mediul, contribuind astfel la îmbunătățirea calității aerului și la tranziția către un transport sustenabil.”, a declarat Florin Bănică, Președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice este următoarea:

18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;

15.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice;

12.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;

10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Pentru detalii privind înscrierea în program și documentele necesare, vă rugăm să consultați site-ul oficial al Administrației Fondului pentru Mediu: https://www.afm.ro/rabla_auto_pf_ghid_finantare.php.

Menținerea unei cereri comerciale mai ridicate de valută a avut ca efect deprecierea leului față de euro, în contrast cu evoluția pozitivă a altor monede din regiune care au profitat de nivelul mai ridicat al apetitului pentru risc.

Cursul monedei unice a urcat de la 5,0670 la 5,0695 lei, valoare apropiată de media de vinerea trecută, în condițiile în care cotațiile la care s-au realizat tranzacții au crescut la 5,068 – 5,072 lei.

După scăderile marginale de miercuri ale dobânzilor interbancare, piața a revenit la starea de apatie, în ciuda nivelului ridicat al lichidității.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Evoluția este una normală, având în vedere că rata de referință a BNR se menține din august 2024 la 6,5%, în timp ce inflația a explodat în august la 9,9%, cea mai mare rată anuală din Uniunea Europeană, unde valoarea medie a fost de 2,4%.

Reamintim că la prezentarea ultimului Raport asupra inflației, guvernatorul BNR anticipa un astfel de vârf în septembrie, după eliminarea plafonării la preţurile energetice cât și majorarea TVA şi a accizelor. Raportul prognoza o inflație de 8,8% la sfârșitul anului.

Seceta din bugetul statului a impus Trezoreriei să se împrumute joi cu 824 milioane la o dobândă medie anuală de 6,69%. Scadența titlurilor este în martie 2026, în timp ce valoarea programată a emisiunii a fost de 400 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 1,6 miliarde lei.

Decizia de miercuri a Rezervei Federale americane de a reduce dobânda de politică monetară cu 25 puncte de bază, la 4 – 4,25%, prima astfel de măsură din decembrie trecut, a fost deja luată în calcul de piață, astfel că euro s-a retras la 1,1780 – 1,1849 dolari, față de maximul ultimilor patru ani de 1,1879 dolari, atins marți. Evoluția a ridicat cursul monedei americane de la 4,2778 la 4,2820 lei.

Anunțarea de către premierul Keir Starmer a unor investiții americane în Regatul Unit, în valoare de 150 miliarde dolari, a îmbunătățit opinia investitorilor față de lira sterlină care s-a întărit față de euro și al cărei curs a urcat de la 5,8389 la 5,8441 lei. Media francului elvețian a coborât marginal la 5,4347 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 504,5467 lei la 505,3604 lei, sub maximul istoric de 509,4008 lei, atins marți. Evoluția se datorează faptului că metalul galben se menține sub pragul de 3.700 dolari/uncie atins marți. Tranzacțiile de joi se realizau în culoarul 3.634 – 3.673 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2564 zloți/euro, respectiv 388,62 forinți/euro.

Ieftinirea creditelor a majorat plasamentele în criptomonede. Bitcoin a urcat la 116.173 – 117.943 dolari, iar ether la 4.556 – 4.645 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Comparativ cu începutul acestui an, leul are cea mai slabă performanță dintre celelalte valute de la marginea zonei euro, cu o depreciere de circa 2%.

La această evoluție au contribuit mai mulți factori: politici (criza a început odată cu anularea turului al doilea al prezidențialelor din 2024 și s-a accentuat după ce primul tur al noilor alegeri a fost câștigat de un candidat care a provocat ieșiri ale fondurilor străine), bugetari (uriașele deficite în special de cont curent care pune o mare presiune pe cursul de schimb), dar și cei economici, îm primul rând explozia inflației, cu 9,9% în august, care se așteaptă să treacă de 10% la sfârșitul acestei luni.

Revenind la monedele din regiune, decizia băncii centrale de la Budapesta de a permite aprecierea forintului, în efortul său de reducere a inflației, i-a adus acestuia un avans de peste 5%. Coroana cehă s-a apreciat cu 3,7% iar zlotul polonez a câștigat doar 0,3%, în condițiile creșterii deficitului bugetar al țării.

La începutul săptămânii trecute, cursul euro a atins un minim de 5,0632 lei, însă a crescut lunea aceasta de la 5,0719 la 5,0753 lei, în timp ce cotațiile din piața locală au urcat la 5,074 – 5,077 lei.

Sondajul efectuat luna trecută în rândul membrilor analiștii CFA România anticipează pentru orizontul de șase luni o valoare medie a cursului euro de 5,1024 lei, respectiv una de 5,1522 lei pentru orizontul de 12 luni. Comisia Națională de Prognoză estimează pentru acest an un curs de schimb mediu de 5,04 lei.

În ultimele ședințe, dobânzile interbancare s-au stabilizat, chiar dacă nivelul lichidității este unul mare. Băncile preferă să-și plaseze excedentul de lei la BNR, unde primesc o dobândă de 5,5% pentru facilitatea de depozit, în detrimentul creditării economiei locale.

De la începutul săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, stagnează la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Marțea trecută, euro a urcat la 1,1879 dolari, maximul ultimilor patru ani. Au urmat câteva zile de retragere pentru euro, după ce Fed a redus dobânda cu 25 puncte de bază, la culoarul 4 – 4,25%, prima astfel de măsură din decembrie trecut.

Lunea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1726 – 1,1781 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,3138 la 4,3117 lei.

Cursul francului elvețian a început săptămâna la 5,4267 lei, iar cel al lirei sterline a coborât modest la 5,8203 lei.

La începutul acestei săptămâni, metalul galben s-a apropiat de pragul de 3.730 dolari/uncie, după ce a urcat marțea trecută, în premieră, la 3.700,20 dolari/uncie, în timp prețul futures pentru finalul anului a urcat la 3.751,20 dolari/uncie. Aprecierea s-a reflectat în saltul făcut de prețul gramului de aur la un nou maxim istoric de 516,2887 lei, față de cel precedent de 509,4008 lei.

Majorarea cotațiilor aurului este provocată de relaxarea politicii monetare a Rezervei Federale americane și de incertitudinea macroeconomică care manifestă la nivel global, la care se adaugă dorința investitorilor de a cumpăra active considerate drept sigure.

În schimb, bitcoin a coborât la 112.219 – 115.443 dolari iar ether până aproape de 4.100 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Miercurea aceasta, urma să se încheie ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Deciziile luate vor avea un efect major asupra mediului economic mondial. Piața anticipa o reducere cu sfert de punct procentual a dobânzilor, care se situează din decembrie trecut la 4,25 – 4,50%, măsură care a contribuit la deprecierea semnificativă a dolarului american.

Euro a atins marți seară un maxim al ultimilor patru ani de 1,1879 dolari și se tranzacționa miercuri în culoarul 1,1833 – 1,1873 dolari, ceea ce a depreciat media monedei americane de la 4,2848 la 4,2778 lei, față de 4,3397 lei, în urmă cu o săptămână.

La nivel regional se observa o tendință de depreciere a monedelor, excepție făcând cea maghiară. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că investitorii și-au luat măsuri de protecție.

Cursul monedei unice a urcat de la 5,0634 la 5,0670 lei, față de 5,0733 lei, la jumătatea săptămânii trecute, respectiv 5,0632 lei, lunea aceasta, minim al ultimei circa o lună. Cotațiile de miercuri au crescut de la 5,061 lei, în cursul dimineții, la 5,069 lei, în partea a doua a ședinței.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înregistrat o scădere marginală de la 6,55 la 6,54% și se apropie tot mai mult de pragul de 6,50% al dobânzii de politică monetară a BNR.

Scăderea indicilor ROBOR ar trebui să fie mai amplă, după ce acestea au cunoscut o creștere consistentă după anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Atunci, BNR a sterilizat lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat indicii la valori comparabile cu cele din urmă cu trei ani.

Treptat lichiditatea a revenit la normal, iar băncile au plasat în iulie depozite la BNR în valoare medie zilnică de circa 9 miliarde lei, care au urcat în august de la 15 miliarde lei, pentru care primesc o dobândă de 5,5%, în detrimentul creditării economiei. Băncile invocă faptul numărul redus de firme locale bancabile iar cele multinaționale preferă împrumuturile externe.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,85%.

Majorarea plasamentelor la nivel internațional în moneda elvețiană au apropiat-o pe aceasta de pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a urcat de la 5,4177 la 5,4387 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute. În schimb, cursul lirei sterline a scăzut la 5,8389 lei, față de 5,8651 lei, miercurea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 509,4008 lei la 504,5467 lei, evoluție la care au contribuit deprecierea monedei americane cât și cea a metalului galben care a coborât la 3.662 – 3.696 dolari/uncie, față de recordul atins marți de 3.700,20 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze se deprecia la 4,2559 zloți/euro, iar a celei maghiare s-a întărit la 389,83 forinți/euro.

Volatilitatea bitcoin este minimă, iar cotațiile stagnează în ultimele zile în jurul pragului de 116.000 dolari, după scăderea de miercurea trecută la 110.000 dolari. Ether fluctua între 4.469 și 4.555 dolari, după ce a alunecat săptămâna trecută la circa 4.250 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu