Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, vineri, la 6,52% pe an, de la 6,54% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,67% pe an, de la 6,68%, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 6,85%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță deschiderea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Sesiunea este deschisă în perioada 25 septembrie, ora 9.00 – 12 octombrie 2025, ora 16.00, fără posibilitatea de prelungire. Sesiunea va avea o alocare financiară care se ridică la un total de 8,8 milioane de euro (8.771.987 euro), fonduri nerambursabile disponibile pentru cererile depuse în această sesiune a submăsurii 17.1, cu posibilitatea suplimentării acesteia în funcție de interesul manifestat de fermieri, dar în limita sumelor realocate din PNDR.

Fermierii care au fost declarați eligibili pentru finanțare, conform condițiilor precizate în Ghidul solicitantului, pot beneficia de sprijin nerambursabil reprezentând 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite de aceștia. Sprijinul este aplicabil anului agricol 2024 – 2025 și se acordă atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru sectorul zootehnic, acoperind polițele de asigurare care vizează riscurile menționate în legislația în vigoare.

Precizăm că procedura de implementare aferentă acestei sesiuni prezintă o serie de actualizări, menite să simplifice accesarea sprijinului și să răspundă mai rapid nevoilor fermierilor.

Astfel, cererea de finanțare îndeplinește acum și rolul de cerere de plată, doar dacă respectiva cerere de finanțare a fost declarată eligibilă. De asemenea, la depunerea cererii de finanțare, fermierul va prezenta și dovada plății integrale a valorii totale a primei de asigurare.

Totodată, începând cu această sesiune, se va utiliza exclusiv semnătura electronică pe toate documentele depuse de fermieri la dosarul cererii de finanțare.

Pentru completarea și depunerea cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție întregul pachet procedural ce conține Ghidul solicitantului și anexele aferente, publicat pe site-ul AFIR, Ghid și anexe – submăsura 17.1.

Cererile de finanțare se vor depune on-line accesând modulul de depunere disponibil prin intermediul paginii de internet www.afir.ro la adresa https://online.afir.info/account/login.

Finanțarea cererilor eligibile prin submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” este asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cu fonduri disponibile prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă cofinanțarea de la Bugetul Național al României.

Decizia Curții Constituţionale a României de a amâna pentru data de 8 octombrie decizia privind legea care vizează pensiile de serviciu, nu a afectat performanța monedei naționale.

Aprecierea modestă a cursului monedei unice se datorează, în special, revenirii aversiunii față de risc, ceea ce a afectat valutelor de la marginea zonei euro.

Media monedei europene a urcat de la 5,0774 la 4,0784 lei. În piață, cotațiile au crescut în prima parte a ședinței la 5,08 lei, dar au alunecat în doua parte până la 5,074 lei.

Valoarea dobânzilor interbancare s-a stabilizat de circa două săptămâni, în condițiile în care indicii ROBOR s-au apropiat de pragul de 6,5%, echivalentul ratei de referință a BNR. De altfel, băncile comerciale preferă să „cazeze” excedentul de lichiditate în depozite la BNR pentru care primesc o dobândă pentru facilitatea de depozit de 5,5%, refuzând astfel să crediteze economia prin reducerea dobânzilor, ceea ce a redus în atenție împrumuturile în moneda națională și le-a majorat pe cele în valută, unde dobânda este mai mică.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Deteriorarea neașteptată a indicelui climatului de afaceri din Germania, măsurat de institutul Ifo, de la 88,9 puncte în august la 87,7 puncte luna aceasta și tonul prudent adoptat de președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, în privința procesului de normalizare a politicii monetare din Statele Unite, au provocat deprecierea euro de la 1,1820 dolari, maxim atins marți seară, la 1,1747 dolari, în partea a doua zilei de miercuri.În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3012 la 4,3162 lei, față de 4,2778 lei la jumătatea săptămânii trecute.

Tendința s-ar putea modifica în următoarele săptămâni, atâta vreme cât piețele financiare anticipează încă două reduceri ale ratei dobânzii din SUA până la sfârșitul acestui an.

Cursul francului elvețian a urcat miercurea aceasta de la 5,4318 lei la 5,4352 lei aproape valoarea de 5,4387 lei, la jumătatea săptămânii trecute.

Media lirei sterline a crescut la jumătatea acestei săptămâni de la 5,8090 la 5,8165 lei, față de 5,8389 lei, miercurea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la maximul istoric de 522,9390 lei la 522,8926 lei, consecință a deprecierii metalului galben la 3.762 – 3.778 dolari/uncie, după ce în ședința precedentă a înregistrat recordul de 3.790 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au întărit marți, dar tendința s-a inversat la jumătatea acestei săptămâni. Media celei poloneze s-a depreciat la 4,2676 zloți/euro iar a celei maghiare la 390,28 forinți/euro.

Aprecierea monedei americane a afectat performanța criptomonedelor. Bitcoin a scăzut de la 118.000 dolari, în urmă cu o săptămână, la 111.303 – 113.196 dolari. La rândul său, ether, care este cea mai tranzacționată monedă digitală, a coborât de circa 4.650 dolari, miercurea trecută, la 4.088 – 4.197 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Moneda națională a avut o evoluție apreciativă față de cea unică, după șase ședințe consecutive de pierderi.

Cursul euro a scăzut de la 5,0784 la 5,0754 lei, într-o ședință în care a crescut oferta comercială din partea companiilor care își achită taxele și impozitele lunare la bugetul de stat. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,073 – 5,079 lei.

Evoluția este de apreciat în condițiile în care datele economice fundamentale publicate joi nu sunt unele îmbucurătoare. Astfel, premierul Bolojan a anunțat că ținta de deficit din acest an este una de 8,4% și ar putea scădea spre 6% în 2026, în condițiile în care statul are de achitat în 2025 dobânzi în valoare totală de 51 de miliarde de lei, la împrumuturile realizate până acum.

Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a redus prognoza de creștere a economiei româneşti la 0,9% în acest an, faţă de estimarea din mai de 1,6%. Valoarea este mai optimistă decât cea anticipată Comisia Națională de Prognoză care în ultimul său raport a prognozat o creștere de 0,6%, față de 0,8% în 2024.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68%, iar cel la 12 luni la 6,85%.

Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) se situează până la sfârșitul acestei luni la 5,55%, pentru ca în ultimul trimestru să urce la 6,07%.

Volatilitatea perechii euro/dolar era minimă, 1,1731 – 1,1754 dolari, față de un maxim de un maxim de 1,1820 dolari, atins miercuri.

Calmul se datora faptului că investitorii așteptau ziua de vineri, când va fi publicat indicele prețurilor cheltuielilor de consum personale (PCE) din Statele Unite, principalul indicator al inflației urmărit de Rezerva Federală americană. Joi, urmau să fie anunțate datele privind PIB-ul SUA pentru trimestrul al doilea și cererile săptămânale de șomaj.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3162 la 4,3210 lei.

Media francului elvețian a scăzut modest de la 5,4352 la 5,4306 lei, după ce Banca Națională a Elveției a menținut dobânda de politică monetară la 0% și a anunțat că este pregătită să intervină pe piața valutară, însă a exclus revenirea la un curs de schimb minim.

Cursul lirei sterline a scăzut modest de la 5,8165 la 5,8121 lei, evoluție la care au contribuit îngrijorările investitorilor privind situația finanțelor publice britanice.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 522,8926 lei la 522,2141 lei, foarte aproape de maximul istoric de 522,9390 lei, atins marți. În piețele specializate, metalul galben fluctua între 3.728,80 și 3.762,30 dolari, sub recordul de 3.790 dolari/uncie, atins tot marțea aceasta.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2619 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat marginal la 390,75 forinți/euro.

Prețul criptomonedelor era stabil. Bitcoin fluctua între 111.225 și 113.553 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 3.950 – 4.161 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În Ședința de Guvern din 25 septembrie 2025 a fost aprobată extinderea aplicării măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru anumite produse agroalimentare până la 31 martie 2026.

Prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 se menține accesul tuturor românilor - în special al celor cu venituri reduse - la produsele alimentare de bază, protejând consumatorului final și sprijinind echitatea sociale. Măsura contribuie atât la stabilizarea prețurilor și creșterea puterii de cumpărare, cât și la stimularea vânzărilor și promovarea incluziunii sociale.

Această decizie îi vizează pe toți actorii din lanțul agroalimentar - procesatori, distribuitori și comercianți - dar, în mod special, îi protejează pe cei mai vulnerabili dintre consumatori, în acord cu principiile Pilonului european privind drepturile sociale.

Reamintim etapele aplicării măsurii:

- Iulie 2023: prin OUG nr. 67/2023 a fost introdusă plafonarea adaosurilor comerciale pentru o perioadă de 90 de zile;

- Ulterior, termenul a fost prelungit succesiv prin mai multe ordonanțe de urgență, ultima dintre ele (OUG nr. 34/2025) fiind valabilă până la 30 septembrie 2025.

Prin actul aprobat astăzi se prelungește termenul până la 31 martie 2026.

Măsura s-a dovedit benefică, aceasta a contribuit la scăderea semnificativă a prețurilor pentru produsele vizate și, implicit, la creșterea puterii de cumpărare a populației, precum și la reducerea indicilor prețurilor de consum.

Ministerul Agriculturii rămâne ferm angajat în protejarea intereselor cetățenilor și în asigurarea accesului echitabil la alimente de bază, de calitate.

Informații suplimentare

Lista de produse agricole și alimentare

1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități

2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT

3. Brânză telemea de vacă vrac

4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame

5. Făină albă de grâu '000' până la 1 kg

6. Mălai până la 1 kg

7. Ouă de găină calibrul M

8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 l

9. Carne proaspătă pui*

* Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi de pui, varianta standard.

10. Carne proaspătă porc**

** Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc.

11. Legume proaspete vrac***

*** Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei capia, usturoi.

12. Fructe proaspete vrac****

**** Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere golden, prune, pere, struguri de masă.

13. Cartofi proaspeți albi vrac

14. Zahăr alb tos până la 1 kg

15. Smântână - 12% grăsime

16. Unt până la 250 grame

17. Magiun până la 350 grame

Primele 9 luni ale anului au adus aproape 200.000 de joburi noi în piață, postate de angajatorii din România, în proporție de aproape 93%, dar și de angajatorii din străinătate, ale căror oferte au însumat 7,2% din total. Iulie a fost luna cu cele mai multe locuri de muncă disponibile – aproximativ 25.000 – în timp ce media pentru restul anului a fost de 20.000 de poziții pe lună.

„Sunt în continuare oportunități pentru cei care vor să se angajeze, cu toate că timpul mediu de angajare a crescut ușor față de anul trecut, iar angajatorii au ridicat nivelul de așteptări pe care le au de la candidați. De aceea, este mai ușor pentru specialiști să se angajeze sau pentru cei care au măcar un nivel minimal de experiență decât pentru cei foarte tineri care nu au mai lucrat niciodată și față de care există atât o temere legată de durata de acomodare cu jobul și de învățare, cât și de faptul că, în general, au fost asociați cu o rată mare de fluctuație. Astfel, chiar și pentru joburile entry level, angajatorii preferă în acest moment candidați care să mai fi avut măcar un loc de muncă înainte”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cu aproape 50.000 de locuri noi de muncă, retailul rămâne domeniul care domină piața joburilor din România, în condițiile în care jucătorii din acest sector și-au păstrat planurile de expansiune indiferent de schimbările economice și fiscale de anul acesta. 27.000 de joburi au venit din partea angajatorilor din servicii, la fel de multe din call center / BPO și 22.000 din industria alimentară. Alte domenii care au avut peste 15.000 de poziții deschise din ianuarie și până acum sunt transport / logistică, producție, turism, construcții și financiar / bancar. Cei mai căutați au fost candidații eligibili pentru joburile entry level (cu cel mult doi ani de experiență) și cei din segmentul mid - level (2 – 5 ani de experiență).

„Nu doar candidații caută stabilitate, ci și angajatorii – mai mult de 80% dintre joburile de anul acesta sunt full time, aproximativ 10% part-time și restul proiecte sezoniere sau internship-uri. În aceeași logică, vedem din ce în ce mai puține opțiuni remote, procentul acestor joburi ajungând la aproape 4% din total. Este cel mai scăzut nivel al ultimilor ani”, punctează Roxana Drăghici. Domeniile care continuă să angajeze remote sunt call – center / BPO, IT / telecom, retail, advertising / marketing / PR, asigurări și educație / training.

În ceea ce privește distribuția geografică a joburilor, Capitala își menține poziția de lider, însă locul al doilea este ocupat anul acesta de Iași, care a depășit Clujul (aflat în primele 9 luni pe locul al treilea) din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă postate de angajatori. Urmează Brașov, Ilfov și Timiș, iar clasamentul se încheie cu Argeș, Mureș și Arad, acestea fiind județele în care s-au făcut cele mai puține angajări, respectiv între 13.000 și 15.000 de poziții pentru fiecare în parte. Alte 15.000 de locuri de muncă au fost postate de angajatorii din străinătate care au căutat candidați pentru sectoare precum transport / logistică, industria alimentară, retail, turism, servicii sau producție.

Celor 200.000 de joburi din primele trei trimestre ale anului le-au corespuns 8 milioane de aplicări, cei mai activi fiind candidații entry-level, urmați de mid level și de cei fără experiență. Seniorii cu o vechime mai mare de 5 ani, dar și managerii rămân cei mai stabili angajați ai acestui an, fiind cei care au aplicat cel mai puțin. Tot în privința aplicărilor, se remarcă dorința în continuare crescută a candidaților de a putea lucra de acasă – din cele 8 milioane de aplicări înregistrate, 1,1 au fost pentru joburile remote

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile peste 24.000 de joburi. Alte 6.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

***