Finalul lunilor de vacanță de vară coincide pentru mulți tineri și cu momentul în care se pregătesc să intre pe piața muncii, fie că este vorba despre prima angajare sau despre o schimbare de angajator sau chiar de domeniu. În acest context, prima săptămână din luna septembrie a adus aproximativ 30.000 de aplicări zilnice din partea candidaților care au între 18 și 24 de ani. Numărul reprezintă aproape o treime din totalul aplicărilor și plasează această categorie la un nivel aproape similar cu cel înregistrat de candidații din segmentul 25 – 35 de ani, cei care aplică în general cel mai mult, indiferent de sezonalitate.

„Datele ne arată că acești tineri au început să prospecteze piața încă din luna august, să aplice și să se pregătească pentru interviuri din timp, astfel încât în momentul revenirii din vacanța de vară să aibă deja semnat un contract de angajare sau să fie foarte aproape de acest pas. Deja în ultima lună vedem 320.000 de aplicări ale candidaților foarte tineri, care au maximum 24 de ani, majoritatea absolvenți de liceu, studenți sau proaspăt absolvenți de studii superioare”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cei mai mulți se orientează către domeniile care scot în piață joburi preponderent entry level: retail, call – center / BPO, servicii, financiar – bancar, turism și IT / telecom. Aleg, de asemenea, orașele mari, precum București, Cluj – Napoca, Iași, Timișoara și Brașov, nu doar pentru că aici au și cele mai multe opțiuni de angajare, dar și pentru că mediile salariale nete pentru pozițiile entry level sunt cele mai mari din țară. Conform datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net, la nivel național pentru joburile entry-level este de 3.800 de lei. În București, însă, media crește la 4.200 de lei, iar în Cluj Napoca, Timișoara și Iași la 3.900 de lei.

Tinerii sunt, totodată, atrași și de ofertele de muncă remote, dar destul de puțin, în schimb, de cele pentru străinătate. Din acest punct de vedere, 14,7% din numărul total de aplicări sunt pentru joburile remote, 1,1% pentru străinătate și 84,2% pentru pozițiile care presupun prezența zilnică la birou.

„Statisticile oficiale confirmă faptul că, în ceea ce priveşte vârsta, tinerii cuprinşi între 16 şi 24 de ani rămân cea mai vulnerabilă categorie pe piaţa muncii, cu o rată a şomajului de 23,5%, în perioada aprilie – iunie 2025. Concret, asta înseamnă că aproape unul din patru tineri activi pe piaţa muncii nu a avut un loc de muncă în această perioadă. Faptul că mai mult de jumătate din numărul total de joburi disponibile se adresează celor care se află în segmentul entry level arată, totuși, că sunt oportunități deschise în piață pentru ei, chiar dacă, în acest moment, competiția pentru un job a crescut, alături de timpul mediu de angajare”, spune Roxana Drăghici.

În ceea ce privește locurile de muncă, în ultima lună angajatorii au postat 25.000 de joburi pe ejobs.ro. Dintre acestea, mai mult de 15.000 sunt poziții entry level.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 23.000 de joburi. Alte 8.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, evoluție la care contribuie nivelul bun al lichidității. La jumătatea lunii mai, indicii ROBOR au atins maxime ale ultimilor doi ani și jumătate, efect al ieșirilor din piața valutară a fondurilor străine, care au ridicat media euro la maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stopa tendința BNR a ales să facă leul mai scump și a absorbit lichiditatea din piață.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut marginal de la 6,57%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai, la 6,58%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,72%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,89%.

Se observă apropierea treptată a ROBOR 3M de valoarea ratei de politică monetară, care a fost menținută de BNR la 6,5% de la începutul lui august 2024. De altfel, în minuta ședinței BNR de luna trecută se arată că „principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la valori minime ale anului curent”.

Luna aceasta, Trezoreria încearcă să profite de tendința de scădere a dobânzilor.Ea și-a propus să se împrumute din piața locală cu aproape 7 miliarde de lei, prin emisiuni de titluri de stat sau obligațiuni și prin sesiuni suplimentare.

Leul a profitat în august de revenirea în concediu a românilor care muncesc în străinătate, implicit de creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb. La sfârșitul lunii trecute, comparativ cu finalul lui iulie, media euro s-a depreciat cu mai puțin de jumătate ban, dolarul a pierdut circa 9,5 bani, francul elvețian a scăzut cu 3 bani iar lira sterlină cu aproape 2,5 bani.

Săptămâna trecută, majorarea cererii de valută din partea importatorilor a ridicat cursul euro, de la 5,0539 lei, lunea trecută, la 5,0722 lei, în ședința de vineri. Tendința de apreciere a euro s-a temperat în prima zi de septembrie iar cursul a urcat marginal la 5,0722 lei, iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 5,071 – 5,075 lei.

În luna mai, BNR a vândut circa 8 miliarde de euro pentru a apăra cursul leului. În următoarele luni, banca centrală a început să-și refacă rezerva valutară, care s-a majorat la finalul lui august la 65,1 miliarde euro, în creştere cu 1,96 miliarde euro faţă de sfârșitul lui iulie.

Perspectiva începerii luna aceasta a procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale a micșorat cererea de monedă americană. Euro s-a apreciat lunea aceasta la 1,1687 – 1,1736 dolari, față de 1,1574 – 1,1651 dolari, miercurea trecută, astfel că media monedei americane a alunecat la 4,3271 lei.

Media francului elvețian a scăzut la început de septembrie la 5,4141 lei, iar cea a lirei sterline a urcat la 5,8564 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 476,0494 lei la 482,6091 lei, majorare datorată aprecierii metalului galben la 3.435 – 3.490 dolari, foarte aproape de maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie. Creșterea față de începutul lui septembrie 2024 este de 972,30 dolari.

Bitcoin s-a retras la început de lună până la 107.274 dolar iar ether la 4.362 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât, marți, la 6,56% pe an, de la 6,58% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,71% pe an, de la 6,72% pe an luni, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,88%, de la 6,89% pe an.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

În data de 8 mai, la câteva zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, zi în care euro a atins maximul de 5,1222 lei, prețul gramului de aur a urcat la recordul de 487,0692 lei. Acesta a devenit istorie marțea aceasta, când gramul a urcat la 487,9002 lei, impulsionat de evoluție metalului galben în piețele specializate.

Prețul futures al unciei de aur a depășit pragul de 3.500 dolari în 8 august (3.534 dolari). Acum, el a fost depășit și piața spot unde a fost atins un maxim de 3.508,50 dolari, mai mult cu 32% față de începutul anului, în timp ce creșterea față de aceeași perioadă a lui 2024 este de peste 982 dolari. Precedentul record de 3.499,70 dolari/uncie a fost stabilit în 22 aprilie.

Creșterea cererii de metal prețios a fost stimulată de așteptările tot mai mari privind o reducere a ratei dobânzii de către Rezerva Federală americană în această lună, cât și de incertitunile legate de independența Fed, după seria de atacuri la adresa ei din partea președintelui Trump.

Tendința de depreciere a monedei naționale a continuat marți, când cursul a sărit de 5,0725 la 5,0781 lei, mai mult cu circa 2,5 bani față de începutul săptămânii trecute, când media a scăzut la minimul ultimelor două luni de 5,0539.

Cotațiile din piață au urcat de la 5,071 lei, în prima parte a ședinței, la 5,081 lei, semn al creșterii cererii comerciale și a revenirii aversiunii față de risc pe piețele internaționale, unde dolarul se aprecia.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,58 la 6,56%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai.

Trezoreria s-a împrumutat luni cu circa 397 milioane lei pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,48%, printr-o emisiune de titluri de stat care a avut o valoare programată de 500 milioane lei și scadența în iulie 2031. La a doua licitație de titluri de stat cu scadența în aprilie 2027, statul a atras peste 648 milioane lei la randament mediu anual de 7,26%, față de o valoare programată de 400 milioane lei.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,72 la 6,71%, cea mai scăzută valoare din 7 mai, iar cel la 12 luni de la 6,89 la 6,88%.

În așteptarea raportului asupra pieței muncii din Statele Unite în august, euro a scăzut până la 1,1624 dolari astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3171 la 4,3638 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,4204 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,8480 lei.

Media monedelor din regiune se deprecia față de euro la 4,2651 zloți, respectiv 396,48 forinți.

După scăderea de luni la 107.274 dolari, bitcoin a urcat la 108.458 – 110.690 dolari. Ether a scăzut marți până la 4.274 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Recordul de 487,9002 lei atins marți de prețul gramului de aur a rezistat doar o zi. Metalul galben a urcat miercurea aceasta la 494,9452 lei iar uncia a atins un nou maxim istoric de 3.549,80 dolari, creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut fiind de 1.053 dolari.

Evoluția este pusă pe seama faptului că investitorii au reacţionat la creşterea randamentelor obligațiunilor emise de Trezoreria americană, care a avut efect la nivel global, în condițiile în care majoritatea analiștilor anticipează o scădere din partea Rezervei Federale a dobânzii de politică monetară, care se află de la sfârșitul anului trecut la 4,25 - 4,50%.

Pe de altă parte, administrația de la Casa Albă a anunțat că va solicita Curții Supreme o hotărâre de urgență privind tarifele la importurile în Statele Unite, după ce o curte de apel a declarat ilegale majoritatea taxelor impuse de preşedintele Donald Trump.

Analiștii anticipează că prețul la vedere al aurului va fluctua între 3.600 și 3.900 dolari pe termen scurt și mediu. În opinia lor, există posibilitatea testării pragul de 4.000 dolari în 2026, dacă se vor menține incertitudinile economice și geopolitice, iar cererea băncilor centrale nu se va tempera.

În ședința precedentă culoarul de tranzacționare al euro a fost de peste un ban, dar miercuri acesta s-a restrâns la 5,076 – 5,08 lei. Media monedei unice s-a retras marginal de la 5,0781 la 5,0779 lei. În schimb, monedele din regiune s-au întărit mai consistent la 4,2589 zloți/euro, respectiv 394,34 forinți/euro.

După o pauză de circa două săptămâni, de la începutul lui septembrie se manifestă un proces de scădere a dobânzilor interbancare, în condițiile în care lichiditatea din piața monetară a devenit excesivă.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,56 la 6,55%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,71 la 6,69%, cea mai scăzută valoare începând cu 7 mai, iar cel la 12 luni de la 6,88 la 6,86%.

În așteptarea publicării miercuri a datelor privind piața muncii din Statele Unite și a minutei ultimei ședințe a Fed (Beige Book), euro s-a retras la 1,1609 – 1,1665 dolari, după creșterea de luni până la 1,1736 dolari.

Scăderea euro din piețele internaționale nu a fost surprinsă de cea locală, unde cursul dolarului a scăzut de la 4,3638 la 4,3548 lei, față de 4,3681 lei la jumătatea săptămânii trecute.

Creșterea la cel mai ridicat nivel din 1998 a randamentului obligaţiunilor pe 30 de ani emise de Marea Britanie, pe fondul îngrijorărilor legate de finanţele publice ale ţării, ceea ce ar putea provoca o remaniere guvernamentală înainte de prezentarea noului buget, a afectat performanța lirei sterline a cărei medie a coborât la 5,84 lei, față de 5,8714 lei, în urmă cu o săptămână. Volatilitatea francului elvețian a fost minimă iar media a fost stabilită la jumătatea acestei săptămâni la 5,4211 lei.

Bitcoin fluctua între 110.575 și 111.753 dolari, după scăderea de lunea aceasta la circa 107.000 dolari. Ether se mișca în culoarul 4.284 – 4.385 dolari, după ce s-a apropiat la începutul acestei săptămâni de 4.200 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Fondului pentru Mediu informează că, în luna septembrie, va fi lansată sesiunea pentru persoane fizice din cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice, unul dintre cele mai așteptate programe de stimulare a înnoirii parcului auto național și de sprijinire a mobilității nepoluante.

În perioada premergătoare, va fi deschisă sesiunea destinată dealerilor autorizați, urmând ca la finalul lunii septembrie să fie lansată și sesiunea pentru beneficiari - persoane fizice.

În contextul adoptării Ordonanței de Urgență nr. 41/2025, privind măsuri pentru gestionarea investițiilor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fonduri publice naționale, a fost publicat deja în consultare publică noul Ghid de finanțare pentru Programul Rabla Auto 2025. Documentul, disponibil pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, www.mmediu.ro, se află în dezbatere publică și include actualizări importante referitoare la valoarea ecotichetului.

Conform propunerilor din Ghid, cuantumul sprijinului financiar este următorul:

18.500 lei - pentru achiziționarea unui autovehicul pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;

15.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice;

12.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid;

10.000 lei – pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

„AFM vine în întâmpinarea celor care își doresc autovehicule mai puțin poluante, dar și în sprijinul industriei auto, care are nevoie de acest suport. Mult așteptatul program Rabla este lansat anul acesta și în condițiile impuse de noua ordonanță, iar calendarul său depinde de termenele procedurale pe care suntem obligați să le respectăm. În același timp, prin reducerea valorii voucherului pentru mașinile electrice, la 18.500 lei, răspundem situației economice actuale și permitem accesarea programului de un număr mai mare de beneficiari, în limita a 200 de milioane de lei alocate”, a declarat Florin Bănică, Președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Elaborarea noului Ghid a avut la bază și consultări cu reprezentanții industriei auto, astfel încât măsurile propuse să răspundă atât obiectivelor de mediu, cât și nevoilor pieței.

Ghidul se află în consultare publică până pe 5 septembrie pe site-ul https://mmediu.ro/fara-categorie/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-al-ministrului-mediului-apelor-si-padurilor-pentru-aprobarea-ghidului-de-finantare-a-programului-privind-reducer/, dată până la care toate persoanele interesate pot transmite observații și propuneri.