În data de 8 octombrie se va desfășura penultima ședință de politică monetară a BNR din acest an, de la care nu se așteaptă o reducere a dobânzilor, în așteptarea exploziei prețurilor în această lună la circa 10%, evoluție care se poate spune că face parte din „pachetele” de austeritate ale actualei coaliții de guvernare.

„A reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaţioniste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței”, opinează Eugen Rădulescu, director al Direcției stabilitate financiară din cadrul BNR, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro.

Satisfacerea excentricităţilor politice pe seama umflării deficitului public, a făcut ca „procesul de reducere a ratei dobânzii de referință a BNR, de la vârful de 7% din ianuarie 2023, să fie stopat la 6,5%, în august 2024, când devenise evident că deficitul nu va scădea, aşa cum era prevăzut, ci va creşte”, explică Eugen Rădulescu.

Această perspectivă a stopat tendința de scădere a indicilor ROBOR, chiar dacă media zilnică a excedentului de lichiditate din piață a fost în august de 15,3 miliarde lei. El a fost „depus” la BNR la o dobândă de 5,5%, egală cu cea pentru facilitatea de depozit.

Guvernatorul BNR a declarat la jumătatea lunii trecute că „nu se poate face o reducere de dobândă decât atunci când dobânzile din piață vor scădea sub nivelul dobânzii de politică monetară.”

Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54% față de 6,56% în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,68% de la 6,71%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni a alunecat la nivel săptămânal de la 6,88 la 6,84%.

Cursul euro a scăzut modest de la 5,0737 la 5,0733 lei, iar cotațiile fluctuau între 5,072 și 5,077 lei.

Înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor de producție din Statele Unite, euro scădea 1,1684 – 1,1719 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3122 la 4,3297 lei.

Deprecierea monedei unice a survenit după căderea guvernului de la Paris care nu a primit din partea Parlamentului votul de încredere și declanșarea violențelor de stradă în întreaga Franța. Numirea rapidă a lui Sébastien Lecornu drept noul șef de la Palatul Matignon, nu a calmat piețele și a pus în umbră revizuirea datelor privind locurile de muncă non-agricole din Statele Unite. Conform raportului, economia SUA a creat în anul fiscal 2024, care s-a încheiat în martie 2025, cu 911.000 mai puține locuri de muncă, cea mai mare corecție înregistrată din 2002, ceea ce pune o și mai mare presiune pe Fed să reia ciclul de reducere a dobânzilor.

Francul elvețian a coborât la 4,3297 lei iar lira sterlină a urcat la 5,8651 lei.

Miercurea aceasta, metalul galben fluctua între 3.617,80 – 3.658 dolari/uncie, aproape de maximul istoric atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Aprecierea metalului galben a provocat creșterea constantă a prețului gramului de aur. Acesta a urcat de la maximul de 506,4161 lei la al șaptelea record consecutiv de 508,6964 lei.

Bitcoin scădea la 110.944 – 112.831 dolari, iar ether se mișca în culoarul 4.285 – 4.384 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Majorarea cererii de aur, provocată de perspectiva reducerii de către Rezerva Federală americană a dobânzii la ședința sa din această lună, a ridicat prețul gramului de aur de la 494,9452 lei la noul maxim istoric de 496,2661 lei.

În piețele specializate, metalul galben a atins miercuri seară un record de 3.578,50 dolari/uncie. Joia aceasta, cotațiile fluctuau între 3.509,30 și 3.565,30 dolari/uncie, mai sus cu 1.051 dolari față de aceeași perioadă a anului trecut.

Banca americană Goldman Sachs anticipează, pe fondul achizițiilor semnificative făcute de băncile centrale, o creștere a unciei de aur la 3.700 dolari până la finalul anului și atingerea pragului 4.000 dolari până la mijlocul anului 2026. Analiza ia în calcul chiar o majorare a prețului până la 4.500 dolari/uncie în cazul în care Rezerva Federală și-ar pierde independența sub asaltul președintelui Trump, care ar putea provoca o creștere a inflației și a randamentelor obligațiunilor emise de Trezoreria americane, dar și scăderea prețului acțiunilor și reducerea rolului de monedă de rezervă a dolarului.

Monedele din regiune, inclusiv cea națională, se apreciau modest față de euro. Cursul a scăzut de la 5,0779 lei la 5,0772 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,076 – 5,079 lei.

De la începutul acestei luni se manifestă un proces de scădere a dobânzilor interbancare, în condițiile în care lichiditatea din piața monetară s-a reglat, după reducerea ei din urmă cu trei luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,55 la 6,54%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,69%, cea mai scăzută valoare începând cu 7 mai, iar cel la 12 luni de la 6,86 la 6,84%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1639 – 1,1669 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,3548 la 4,3611 lei.

Media francului elvețian a coborât de la 5,4211 la 5,4165 lei iar cea a lirei sterline a urcat de la 5,84 la 5,8611 lei.

Media monedelor din regiune se aprecia la 4,2553 zloți/euro, respectiv 393,85 forinți/euro.

Bitcoin fluctua între 110.335 – 112.230 dolari iar ether se mișca în culoarul 4.357 – 4.483 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor lansează luni, 8 septembrie 2025, cea de-a noua ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, oferind persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

În perioada 8 septembrie – 3 octombrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,90%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată.

Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat:

8 septembrie – 1 octombrie 2025: online, prin platforma Ghișeul.ro.

8 septembrie – 2 octombrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV). Operațiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar.

Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online și Tezaur online.

8 septembrie – 3 octombrie 2025: la sediul unităților Trezoreriei Statului.

8 septembrie – 2 octombrie 2025 (în mediul urban) și 8 septembrie – 1 octombrie 2025 (în mediul rural): prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Reamintim că începând cu luna martie a.c., Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.

Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR

Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.

Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos:

- Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.

- Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii.

- Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.

- Validați și salvați documentul PDF inteligent.

- Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul „Depunere formulare” de pe același site.

După încărcarea cu succes a documentului, transferul sumelor se va procesa în cel mai scurt timp posibil.

Prețul gramului de aur a crescut lunea aceasta de la 496,3229 lei, maxim istoric stabilit vineri, la 502,5817 lei, fiind depășită astfel o nouă barieră.

La rândul ei, uncia de aur troy, care a atins vinerea trecută pragul de 3.600 dolari, a urcat la un nou record de 3.622,60 dolari, avansul de la începutul anului fiind de circa 37%, după ce creșterea din 2024 a fost de 27%.

Creșterea metalului galben se datorează pariurilor puse pe seama faptului că Rezerva Federală americană va decide săptămâna viitoare să reducă dobânda de politică monetară, după publicarea unor cifre slabe privind ocuparea forței de muncă din Statele Unite.

Această perspectivă a ridicat cotațiile euro la 1,1704 – 1,1743 dolari, după creșterea de vineri la 1,1761 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3463 la 4,3253 lei, valoare ușor inferioară celei atinsă la începutul săptămânii trecute.

Trebuie semnalat faptul că evoluția euro/dolar s-ar putea modifica în următoarele zile, în cazul în care criza politică din Franța s-ar accentua dacă guvernul nu va primi votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris.

Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a permis leului să se aprecieze față de euro, iar cursul a coborât de la 5,0787 la 5,0716 lei, în timp ce cotațiile au alunecat de la 5,077 lei, la deschidere, la 5,077 lei, în partea a doua a zilei.

Perioada de scădere aproape zilnică a dobânzilor interbancare s-a temperat, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referință, stabilită de BNR în august trecut.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, cel mai scăzut nivel față de data de 2 mai când indicele se situa la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,68 la 6,69%, față de 5,99% la începutul lunii mai, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84% față de 6,08%, în ședința care a precedat primul tur al alegerilor prezidențiale.

Pentru a acoperi golurile bugetare, Trezoreria continuă să se împrumute din piața locală. Statul a atras lunea aceasta 377,7 milioane lei cu scadența iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,57%, sumă mai mică decât cea programată, care a fost de 500 milioane lei. Interesul pentru titlurile de stat românești a fost redus și în cazul emisiunii cu scadența în octombrie 2033. Ținta Finanțelor a fost de 400 milioane lei, dar la final au fost atrase 372 milioane lei la o dobândă medie anuală de 7,56%.

O analiză BCR indică faptul că randamentele titlurilor de stat românești în monedă locală pe 10 ani au crescut cu 20 de puncte de bază de la începutul anului, o evoluție mai slabă decât cea a titlurilor poloneze care au scăzut cu 38 de puncte de bază de la începutul anului și superioară titlurilor de stat din Ungaria, care au înregistrat o creștere a randamentului de 61 de puncte de bază de la începutul anului.

Media francului elvețian a urcat de la 5,4106 la 5,4314 lei, creșterea față de începutul săptămânii trecute fiind de circa 2 bani. În schimb, cursul lirei sterline s scăzut de 5,8571 la 5,8432 lei, mai jos cu peste un ban față de lunea trecută.

Deprecierea monedei americane nu a mai avut, ca de obicei, efectul de levier pentru cotațiile criptomonedelor. Bitcoin stagna în jurul valorii de 111.000 dolari iar ether fluctua între 4.279 și 4.346 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Criza politică din Franța a afectat performanța monedelor de la marginea zonei euro, care au avut o evoluție negativă față de cea unică.

Cursul monedei europene a urcat de la 5,0716 la 5,0737 lei, după creșterea de vinerea trecută la 5,0787 lei, maximul ultimelor două luni, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,072 – 5,075 lei.

Presiunea pe leu va continua până la sfârșitul anului în condițiile adâncirii deficitului bugetar și a celui de cont curent. Conform datelor publicate de INS, deficitul balanţei comerciale a crescut cu 7,1% în primele şapte luni ale acestui an, faţă de intervalul similar din 2024, la 19,311 miliarde de euro.

Piața monetară a fost calmă, după ce indicele ROBOR la trei luni s-a apropiat de pragul de 6,50%, care reprezintă valoarea ratei de referință, stabilită de BNR în august trecut.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%.

Căderea guvernului francez condus de François Bayrou, care nu a primit votul de încredere din partea Parlamentului de la Paris, nu a afectat performanța monedei unice față de cea americană.

Euro a urcat până la 1,1780 dolari, maximul ultimelor șapte săptămâni, în condițiile în care investitorii așteptau publicare datelor revizuite privind piața muncii din Statele Unite, care ar putea evidenția o situație precară a acesteia, motiv pentru Rezerva Federală să normalizeze mai agresiv dobânzile. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,3253 la 4,3122 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4314 la 5,4401 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8432 la 5,8581 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la un maxim de 502,5817 lei, care a durat doar o zi, la 506,4161 lei, în timp ce metalul galben își continuă marșul spre pragul de 4.000 dolari și a crescut la 3.659,40 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2540 zloți/euro iar a celei maghiare la 393,86 forinți/euro, chiar dacă oficialii băncii centrale de la Budapesta au declarat recent că în prezent se dorește stabilitatea forintului și se renunță la politica de scădere a acestuia cu scopul de a stimula exporturile, după ce economia maghiară a scăzut de şapte ori în ultimele 12 trimestre.

Bitcoin se aprecia ușor la 111.141 – 113.274 dolari iar ether la 4.278 – 4.381 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare au fost aduse o serie de modificări cu privire la contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Una dintre modificările legislative vizează eliminarea din categoria persoanelor exceptate de la plata CASS a persoanelor fizice aflate în întreținerea unei persoane asigurate, respectiv soțul, soția și părinții fără venituri proprii.

În contextul acestor modificări, începând cu data de 1 august 2025, persoanele fizice care realizează venituri din: salarii și asimilate salariilor, pensii, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III din Codul fiscal, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură, investiții, alte surse etc. pentru care datorează CASS pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele aflate în întreținere, respectiv soțul, soția și părinții fără venituri proprii.

CASS datorată de persoanele fizice care optează, pentru fiecare persoană pentru care se exercită opțiunea, se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea.

Opțiunea se exercită oricând în cursul anului, prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - formular 212, în care se evidențiază contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Formularul 212 a fost aprobat prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1929/2025.

Formularul se poate descarca la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html.

Persoanele fizice care optează pentru plata CASS pentru persoanele aflate în întreținere completează Capitolul II - Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuției pentru anul 2025', Secțiunea 2 'Date privind CASS datorată de către persoanele fizice pentru persoanele aflate în întreținere potrivit art.182^1 din Codul fiscal'.

Recomandăm completarea cu atenție a Capitolul II - Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuției pentru anul 2025', din formularul 212 'Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice', întrucât opțiunea exercitată este definitivă și generează obligația de plată a CASS.

Plata CASS datorată pentru fiecare persoană pentru care se exercită opțiunea se efectuează în 2 tranșe, după cum urmează:
a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opțiunea.

Precizăm că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1506/2024, începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, este în suma de 4.050 lei lunar.

Ca urmare, pentru anul 2025, baza de calcul pentru stabilirea CASS este de 24.300 lei (6 x 4.050 lei), iar CASS datorată este de 2.430 lei.

Deci, persoana care optează pentru plata CASS pentru persoanele aflate în întreținere datorează 2.430 lei pentru fiecare persoană pentru care a exercitat opțiunea.
Plata CASS datorată în sumă de 2.430 lei se va efectua în două tranșe. Prima tranșă în sumă de 608 lei se efectuează la data depunerii formularului 212, iar a doua tranșă în sumă de 1.822 lei se efectuează până la data de 25 mai 2026. Plata se poate face și integral.

Declarația se depune, împreună cu anexele completate, dacă este cazul, astfel:
a) prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:
- prin intermediul serviciului 'Spațiul privat virtual' (SPV);
- pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.
b) în format letric, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire. Data depunerii declarației în format hârtie este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poștă, după caz.

Contribuabilii care nu dețin un calculator personal sau nu dispun de o conexiune la Internet, pot utiliza calculatoarele destinate auto-servirii din cadrul unităților fiscale, cu ajutorul cărora pot efectua următoarele operațiuni:
- înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual;
- completarea Declarației Unice;
- depunerea Declarației Unice.

Lista sediilor unităților fiscale în care sunt puse la dispoziția contribuabililor calculatoare destinate auto-servirii se regăsește pe portalul www.anaf.ro, la secțiunea Asistență contribuabili - Servicii oferite contribuabililor.

De asemenea, contribuabilii pot solicita sprijin și funcționarilor din cadrul organelor fiscale locale, în cadrul cărora există personal special instruit pentru a acorda îndrumare și asistență pentru depunerea Declarației unice.

Contribuabilii își pot îndeplini obligațiile de plată prin următoarele modalități:
- cu cardul bancar sau numerar la casieriile Trezoreriei Statului pe raza cărora aceștia își au domiciliul fiscal;
- on-line, cu cardul, prin intermediul Spațiului Privat Virtual sau al platformei Ghiseul.ro;
- prin virament bancar;
- cu mandat poștal, prin intermediul oficiilor poștale.

Informații suplimentare pot fi obținute:
- accesând portalul www.anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili - Servicii oferite contribuabililor - Ghiduri curente și alte materiale informative;
- telefonic, la numărul 031.403.91.60;
- la structurile de asistență pentru contribuabili din cadrul unităților fiscale teritoriale.

Totodată, menționăm faptul că, în ceea ce privește calitatea de asigurat, pe site-ul CNAS, www.cnas.ro, este publicată o informare referitoare la modificările legislative privind asigurările sociale de sănătate prevăzute de Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare care poate fi vizualizată la următorul link: https://cnas.ro/2025/08/01/informare-principalele-noutati-privind-asigurarile-sociale-de-sanatate-prevazute-in-legea-nr-141-2025/.