Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia a marcat un moment important pentru viitorul digital al regiunii, prin semnarea primului proiect strategic din cadrul Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027. Beneficiarul acestui proiect este Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Proiectul strategic „Centrul de Date Regional Sud-Muntenia”, finanțat prin Prioritatea P1 – Inovare, digitalizare, Obiectivul specific RSO1.2 – Digitalizare, vizează dezvoltarea unui centru regional de date destinat digitalizării serviciilor publice locale. Acesta va permite furnizarea online, unitară și eficientă a serviciilor publice, oferind infrastructura necesară pentru dezvoltarea de sisteme informaționale moderne, în beneficiul Autorităților Publice Locale (APL), cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din regiune.

Cu o valoare totală de peste 47 milioane de euro, din care 40 milioane provin din fonduri nerambursabile, proiectul este o investiție majoră care va transforma modul în care primăriile și consiliile județene din regiune oferă servicii publice. Practic, multe dintre lucrurile pe care le facem acum la ghișeu – cereri, documente, informații – vor putea fi făcute online, rapid și simplu.

STS va implementa proiectul în parteneriat cu Consiliile Județene din regiunea Sud-Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. Acestă colaborare va permite valorificarea avantajelor digitalizării în beneficiul cetățenilor, companiilor, instituțiilor de cercetare și autorităților publice.

Vor fi puse în funcțiune echipamente și programe care vor permite autorităților locale să aibă acces la servere și stocare fără să cumpere echipamente proprii, să beneficieze de soluții IT pentru dezvoltarea de aplicații dar și de aplicații gata de folosit, cum ar fi cele pentru gestionarea cererilor cetățenilor. Totul va fi protejat prin măsuri de securitate cibernetică, pentru ca datele să fie în siguranță. De asemenea, vor fi create condiții tehnice pentru ca serviciile publice locale să poată fi mutate online.

Aplicațiile și sistemele informatice deja folosite de consiliile județene și primării vor fi transferate în centrul de date, astfel, totul va funcționa într-un mediu sigur și performant.

Proiectul va genera beneficii directe pentru cetățeni și mediul de afaceri, prin creșterea accesului la servicii publice digitale, reducerea birocrației și îmbunătățirea interacțiunii cu instituțiile statului. De asemenea, va stimula dezvoltarea economică inteligentă și va crea premisele pentru o administrație publică mai transparentă și mai eficientă.

Serviciile publice dezvoltate vor respecta cerințele de accesibilitate pentru site-urile web și aplicațiile mobile ale organismelor din sectorul public pentru a permite ca site-urile și aplicațiile mobile respective să fie accesibile utilizatorilor, în special persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu legislația în vigoare. Intervențiile sprijinite vor contribui la furnizarea de servicii noi sau îmbunătățite către cetățeni și companii, participând astfel la dezvoltarea inteligentă și transformare economică inovatoare a regiunii.

Acest proiect înseamnă mai puțină birocrație, mai multă eficiență și servicii publice la un click distanță. Cetățenii, firmele și autoritățile locale vor avea de câștigat dintr-o administrație modernă, conectată și accesibilă.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027 și gestionează peste 1,57 miliarde de euro pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Pentru mai multe informații despre Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, inclusiv prioritățile de finanțare, apelurile de proiecte și documente utile, puteți accesa site-ul oficial al programului: https://2021-2027.adrmuntenia.ro/ . Acolo veţi găsi toate detaliile despre cum se implementează proiectele în regiune și cum puteți beneficia de oportunitățile de finanțare oferite.

Aproape 30.000 de locuri de muncă au fost scoase în piață în ultima lună și, dintre acestea, aproximativ 7.500 au fost postate de la începutul lunii septembrie. În această perioadă, angajatorii caută cu preponderență candidați din segmentul entry level, dar și muncitori calificați, în condițiile în care peste 60% din numărul total de poziții deschise în această perioadă se adresează celor două categorii.

„Vorbim despre segmente în care nevoia mare de candidați este generată de două motive: pentru entry level, companiile se confruntă cu o rată mare de fluctuație a angajaților și, prin urmare, au permanent nevoie să facă înlocuiri, în timp ce muncitorii calificați au devenit o categorie cu un număr din ce în ce mai mic de candidați. Angajatorii se plâng de ani buni de lipsa instalatorilor, electricienilor, zugravilor, faianțarilor, a operatorilor de utilaje grele și, în general, a celor care au o calificare de acest tip. Asta pentru că tinerii nu mai sunt atrași de aceste meserii și, prin urmare, nu apar suficienți candidați noi, iar cei care au deja experiență au fost atrași, în ultimii ani, de salariile din străinătate și au plecat să lucreze în afara țării. Vedem deci, inclusiv candidați care au peste 40 de ani și care alică pentru job-uri entry level”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pentru cei care intră în zona entry level și de muncitori calificați, cele mai multe joburi sunt disponibile în retail, call – center / BPO, servicii, industria alimentară, producție, construcții, transport / logistică și turism. Pe lângă locurile de muncă postate pentru ei pe eJobs.ro, alte 2.200 de joburi care se adresează aproape exclusiv candidaților fără prea multă experiență și fără studii superioare au fost postate de angajatori pe iajob.ro. În cazul acestora, jumătate dintre poziții vizează inclusiv candidații care nu au niciun fel de calificare.

„Trebuie menționat însă faptul că, în acest moment, anajatorii nu mai pun în mod obligatoriu semn de egalitate între entry level și tineri. Datele ne arată că, dacă ne uităm strict la categoria celor care nu au deloc experiență, procentul de joburi adresate lor este de aproximativ 25% din total. Se află pe a treia poziție în preferințele angajatorilor, după entry level (0 – 2 ani de experiență) și mid level (2 – 5 ani de experiență). Ce înseamnă acest lucru, mai exact: mai mult decât oricând, angajatorii caută oameni care au măcar un nivel minimal de experiență, care să aibă nevoie de o perioadă cât mai scurtă de familiarizare cu job-ul și care să ofere perspectiva stabilității la locul de muncă”, explică Bogdan Badea.

Pentru a reuși să recruteze mai rapid, a crescut și numărul de anunțuri de angajare care au salariul afișat astfel încât candidații să aibă o imagine clară și un orizont de așteptări realiste cu privire la salariul pe care ar putea să îl câștige. Astfel, potrivit datelor iajob.ro, 58,5% dintre pozițiile disponibile în ultima lună au avut salariul publicat în anunțul de angajare. Mediile salariale pornesc de la 3.500 de lei în cazul candidaților entry level și pot ajunge chiar până la 8.000 sau 9.000 de lei în cazul muncitorilor calificați precum instalatori sau electricieni cu un nivel avansat de experiență.

Datele privind aplicările se află în corelație cu cele privind job-urile – în ultima lună, cel mai mult au aplicat candidații entry-level. În ceea ce privește nivelul de studii, pe primul loc se află absolvenții, însă locul al doilea este ocupat de muncitorii calificați, care au aplicat mai mult decât studenții și muncitorii necalificați la un loc.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile peste 23.000 de joburi. Alte 7.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

***

Prețurile au crescut în perioada august 2024 – august 2025 cu 9,9%, conform INS, față de 7,8% între iulie 2024 – iulie 2025. Față de începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) rata inflaţiei a urcat la 8,1%.

Prognoza de vară a Comisiei Naţionale de Prognoză anticipează pentru sfârșitul anului o inflație de 8,9%, cu o medie anuală de 7,9%. Evoluția prețurilor a afectat estimările privind creșterea PIB, care a fost revizuit în jos de la 1,5%, în prognoza de vară, la 0,6%, urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică.

O analiză a BCR Erste anticipează o creștere a inflației în decembrie la 9,7%, faţă de 8,8% cât anticipa anterior, ceea ce va face ca rata de politică monetară să încheie acest an la 6,50%, nivel stabilit în august trecut.

Aceste date negative nu au afectat imediat evoluția monedei naționale. Cursul euro a scăzut de la 5,0733 la 5,0707 lei, într-o ședință agitată în care cotațiile au fluctuat în „dinți de furculiță”, cu un minim de 5,07 și un maxim 5,078 lei.

Prognoza CNP anticipează pentru 2025 un curs mediu anual de 5,04 lei, care ar urma să crească în 2026 la 5,10 lei.

Creșterea inflației nu a afectat piața monetară. Mai mult, indicele ROBOR la 12 luni a scăzut de la 6,85 la 6,83%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,54%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,68%.

În așteptarea datelor privind inflația din SUA și ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna trecută, euro s-a depreciat la 1,1677 – 1,1707 dolari, față de 1,1780 dolari, maxim al ultimelor trei luni, atins marți. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3297 la 4,3397 lei.

Scăderea euro este pusă pe seama situației socio-politice din Franța, unde proaspăt instalatul premier Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu un val de proteste ale străzii.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4353 la 5,4290 lei iar cel al lirei sterline de la 5,8651 la 5,8604 lei.

Metalul galben fluctua între 3.648,10 și 3.614,20 dolari/uncie sub recordul atins marți de 3.659,40 dolari/uncie. Evoluțiile din piețele specializate au afectat prețul gramului de aur care a coborât de la maximul istoric de 508,6964 lei la 505,2770 lei.

Perspectiva atingerii în următoarele de către uncia de aur a pragului de 4.000 dolari, față de 500 – 600 dolari în urmă cu 20 de ani, este alimentată de cererea anuală, atât comercială și a băncilor centrale, care se ridică la circa 5.000 tone.

În regiune, media monedei poloneze a scăzut la 4,2626 zloți/euro, iar cea a monedei maghiare s-a întărit la 392,85 forinți/euro.

Bitcoin creștea joi la 113.732 – 114.482 dolari iar ether a urcat la 4.340 – 4.448 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Pariurile puse de investitorii internaționali pe începerea procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale americane, la ședința sa care se va desfășura marți și miercuri, a determinat majorarea apetitului pentre activele considerate riscante, așa cum este și leul.

Cursul euro a coborât lunea aceasta de la 5,0694 la 5,0632 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, după ce marțea trecută a atins un vârf de 5,0737 lei. Cotațiile au scăzut în cursul nopții pe segmentul asiatic al pieței la 5,057 lei, iar cele din piața locală au fluctuat între 5,062 și 5,07 lei.

O ușoară creștere a cererii de lei a ridicat valoarea indicilor ROBOR, la un nivel comparabil cu cel de la începutul săptămânii trecute.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 6,54 la 6,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 6,68 la 6,69%. Indicele la 12 luni a scăzut joi de la 6,85 la 6,83%, dar s-a întors la sfârșitul săptămânii la 6,85%, valoare care s-a menținut și la începutul celei prezente.

Statul s-a împrumutat lunea aceasta 1,077 miliarde lei, prin intermediul a două emisiuni de titluri de stat, profitând de creșterea interesului după ce agenția Moody’s a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3 pentru datoria pe termen lung și P-3 pentru datoria pe termen scurt, precum și perspectiva negativă.

Ofertele de cumpărare s-au ridicat la un total de circa 3,1 miliarde lei iar Trezoreria a atras 598 milioane lei cu scadența iulie 2033 și alte 479 milioane lei scadente în 2029. Demn de remarcat este egalizarea dobânzilor medii anuale acceptate de Finanțe la 7,5%, egalul ratei Lombard pentru facilitatea de creditare utilizată de BNR.

Euro s-a apreciat la începutul acestei săptămâni la 1,1717 – 1,1771 dolari, sub maximul ultimelor trei luni de 1,1780 dolari, atins marțea trecută. Media monedei americane a scăzut de 4,3258 la 4,3104 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,4178 lei. În schimb, cel al lirei sterline a urcat modest la 5,8585 lei.

Gramul de aur a cunoscut a trei ședință consecutivă de scădere a prețului, și a alunecat de 506,8417 lei la 504,1740 lei, după ce a atins miercurea trecută maximul istoric de 508,6964 lei. Deprecierea se datorează faptului că metalul galben a coborât la 3.625,50 – 3.647,40 dolari/uncie iar moneda americană a pierdut teren în fața celei europene.

Bitcoin, care a scăzut marțea trecută sub pragul de 111.000 dolari, se tranzacționa la începutul acestei săptămâni între 114.682 și 116.761 dolari. Ether, care de circa două luni este cea mai tranzacționată monedă digitală ca volum, fluctua în culoarul 4.505 – 4.672 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În așteptarea unei decizii din partea Rezervei Federale de normalizare a politicii sale monetare, solicitată constant de Donald Trump înainte și după preluarea funcției de președinte, a redus plasamentele în moneda americană și le-a majorat pe cele în metalul galben.

Majoritatea analiștilor anticipează o tăiere cu 25 puncte de bază a dobânzii de politică monetară din Statele Unite, care se situează de la sfârșitul anului trecut la 4,25 – 4,50%.

Uncia de aur a crescut marțea aceasta la 3.700,20 dolari, depășind astfel fostul record de 3.659,40 dolari atins în urmă cu o săptămână. Creșterea față de aceeași dată a anului trecut este de aproape de 1.115 dolari. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să crească, în ciuda deprecierii monedei americane, de la 504,1740 lei la 509,4008 lei.

Analiștii din această industrie anticipează continuarea până la începutul anului viitor a procesului de creștere a prețurilor unciei, cu noi maxime succesive, dar care va fi urmată de o corecție, înainte de atingerea pragului de 4.000 dolari.

La rândul său, euro s-a apreciat la 1,1757 – 1,1818 dolari, o valoare mai ridicată, de 1,1830 dolari, fiind înregistrată la începutul lui iulie. Evoluția s-a reflectat în scăderea cursului monedei americane de la 4,3104 la 4,2848 lei.

La aprecierea monedei unice a contribuit și îmbunătățirea indicelui calculat de institutul ZEW care măsoară aşteptările mediului de afaceri de la 34,7 puncte în iulie la 37,3 puncte.

Menținerea unui nivel mai ridicat al apetitului pentru risc a permis leului să cunoască o evoluție stabilă față de euro. Cursul monedei europene a crescut modest de la 5,0632 lei, minimul ultimelor trei săptămâni, la 5,0634 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 5,062 – 5,066 lei.

De la începutul anului, leul are cea mai slabă performanță din regiune cu o depreciere de circa 1,8%, consecință a crizei politice create de primul tur al alegerilor prezidențiale din mai dar și a situației precare a deficitelor gemene.

Cea mai bună performanță o are forintul maghiar care s-a întărit cu circa 5,5%, după ce Banca Națională a Ungariei a decis să folosească cursul drept instrument pentru reducerea inflației. Zlotul polonez a câștigat circa 0,6% iar coroana cehă s-a apreciat cu 3,7%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,55%, iar cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,69%. Indicele la 12 luni s-a oprit la 6,85%.

Creșterea șomajului din Regatul Unit s-a reflectat în scăderea cursului lirei sterline la 5,8462 lei, în timp ce francul elvețian a fost stabil cu o medie de 5,4177 lei.

Media monedelor din regiune s-a depreciat marginal la 4,2504 zloți/euro, respectiv 390 forinți/euro.

Bitcoin stagna la 115.000 – 116.044 dolari iar ether fluctua între 4.495 și 4.538 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflației a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

'Indicele prețurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflației de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%. Rata anuală a inflației în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) față de precedentele 12 luni (septembrie 2023 - august 2024) a fost 5,7%', se arată în comunicatul INS.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în august, că inflația va forma o 'cocoașă' în luna septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 - 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/09/11/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-9-9-in-luna-august--1483233