Începând de luni, 4 iulie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani și dobânzi anuale de 8,25% și 8,6%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. Interesul românilor pentru titlurile de stat TEZAUR s-a menținut la un nivel ridicat și în luna iunie, suma investită fiind de 1,39 miliarde lei.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 04 – 26 iulie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online.

Între 04 – 27 iulie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 04 – 26 iulie 2022 în mediul urban și 04 – 25 iulie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Sursa www.mfinante.gov.ro

În Ședința Guvernului din 30 iunie 2022 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență ce modifică şi completează Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Actul normativ aprobat astăzi va aduce clarificări în ce privește aspectele referitoare la obligația calculării, reţinerii, virării și declarării impozitului de 80% instituit în cazul intenției de revânzare a terenurilor înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare.

Astfel, se completează dispozițiile referitoare la încadrarea impozitului de 80% instituit în cazul intenției de revânzare a terenurilor înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare, ca sarcină fiscală suplimentară față de dispozițiile Codului fiscal. Totodată, se instituie modului de calcul, încasare, declarare și virarea a impozitului menționat anterior, inclusiv a cotelor procentuale care se fac venit la bugetul de stat şi local.

Prin modificările aduse Legii 17/2014 se corelează prevederile referitoare la categoria preemptorilor de rang I, în sensul stabilirii gradului de rudenie pentru dobândirea calității de preemptori și se pun în aplicare procedurile de notificare a acestei categorii. De asemenea, se clarifică aspectele referitoare la valabilitatea si încetarea valabilității avizelor emise.

Actul normativ aprobat astăzi reglementează emiterea unui act de constatare a derulării procedurii pentru situațiile în care se solicită pronunțarea unui hotărâri care ține loc de act de vânzare și stabilește normele tranzitorii pentru soluționarea procedurilor aflate în curs de derulare, cât si pentru aplicabilitatea impozitului.

Sursa text și foto www.madr.ro

Guvernul a adoptat astăzi, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde al Planului Național de Redresare și Reziliență.

Prin proiectul de act normativ se stabilește cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, și măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național.

Se vor retrage din exploatare și se vor conserva corelat cu punerea în funcțiune a investițiilor în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie.

La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă și ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul. De asemenea,minele de huilă închise pot fi incluse în circuitul turistic, cu repectarea prevederilor legale în vigoare privind siguranța și securitatea vizitatorilor.

Ordonanța de Urgență stabilește și o serie de măsuri de protecție socială, precum și măsuri pentru reconversie profesională și recalificare. Persoanele care își pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare beneficiază de măsuri de protecție socială precum și măsuri active de combatere a șomajului în condițiile prevăzute de lege și de prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, la cursurile de reconversie profesională și recalificare prevăzute în Planul Național de Formare Profesională, precum și a nevoilor de formare profesională identificate în Planurile Teritoriale pentru o Tranziție Justă și învățământ dual. Având în vedere că operatorii economici cei mai afectați de procesul de decarbonizare se află în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creștere a capacității serviciilor publice de formare profesională și recalificare.

Totodată, acestea pot beneficia de finanțare nerambursabilă pentru achiziția de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operațional Tranziție Justă.

În scopul atenuării impactului socio-economic al implementării reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, se vor aplica politici active pentru creșterea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a angajatorilor la programe de calificare/recalificare, perfecționare și specializare, care să fie corelate dinamic și anticipativ cu cererea de calificări și specializări preconizate în economia fiecărui județ, însoțite de servicii de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și de măsuri de incluziune activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază afectate de reducerea sau transformarea activităților economice expuse negativ tranziției la neutralitatea climatică

De asemenea, pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înființa Comitetul Interministerual al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării. Comitetul va avea în componență reprezentanți ai următoarelor autorități ale administrației publice centrale și instituții ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Instituția Prefectului Gorj, Instituția Prefectului Hunedoara, Instituția Prefectului Dolj, Instituția Prefectului Mehedinţi şi Instituția Prefectului Vâlcea.

Ordonanța de Urgență mai prevede următoarele: ” În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.

Și nu în ultimul rând, este important de reținut că pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare.

Sursa www.energie.gov.ro

Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, care stabileşte şi formularistica necesară în ceea ce priveşte constatarea, evaluarea şi centralizarea pagubelor înregistrate la culturile agricole a fost modificat la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne, Regulamentul a fost actualizat din cauza amplorii fenomenelor meteorologice care au avut ca efect producerea secetei pedologice extreme, manifestată la nivelul României.

Astfel, a fost necesară modificarea termenelor de depunere de către utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă înscrişi în evidenţele APIA, a înştiinţărilor scrise care stau la baza înfiinţării Comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor la nivelul culturilor agricole, precum şi a măsurilor şi acţiunilor subsecvente şi a termenelor stabilite pentru acestea.

"Dialogul permanent pe care îl avem cu reprezentanţii fermierilor, pe de o parte, precum şi perioadele de secetă şi lipsa precipitaţiilor, manifestate diferit la nivelul ţării, pe de altă parte, ne-au determinat să modificăm termenele de depunere a înştiinţărilor scrise pentru înfiinţarea comisiilor de constatare şi evaluare a pagubelor la nivelul culturilor agricole", a declarat Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Principalele modificări vizează următoarele:

- Pentru culturile din anul 2022 depunerea înştiinţărilor scrise, de către utilizatorii de terenuri cu destinaţie agricolă înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ale căror suprafeţe cu culturi agricole au fost afectate foarte grav, se poate realiza până cel târziu la data de 1 august 2022 inclusiv, pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2021 şi până cel târziu la data de 15 noiembrie 2022 inclusiv, pentru celelalte culturi agricole;

- Procesele verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole se întocmesc până cel târziu la data de 15 august 2022 inclusiv, pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2021 şi până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022 inclusiv, pentru celelalte culturi agricole;

- Rapoartele de sinteză se întocmesc până cel târziu la data de 30 august 2022 inclusiv, pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2021 şi până cel târziu la data de 15 decembrie 2022 inclusiv, pentru celelalte culturi agricole.

Sursa text www.madr.ro

Au fost accesate 1,92 de miliarde de euro disponibile din Fondul local, componentă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care Ministerul Dezvoltării sprijină dezvoltarea localităţilor şi o infrastructură mai prietenoasă cu mediul - a anunţat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, în urma încheierii, din 30 iunie, a apelului de proiecte.

Sistemul simplu şi nebirocratic de depunere online a cererilor de finanţare, pe platforma pusă la dispoziţie de Minister, a permis evaluarea rapidă a acestora, motiv pentru care au fost semnate deja, în luna iunie, primele 6 contracte de finanţare pentru această componentă a PNRR, a precizat Cseke Attila.

Autorităţile publice au depus în total 4.012 cereri pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor din România, prin investiţii în infrastructura locală care vor susţine atât rezilienţa şi tranziţia verde a zonelor urbane şi rurale, cât şi reducerea disparităţilor teritoriale la nivel regional, intra-regional şi intra-judeţean.

Prin această componentă, cu un buget total de 2,73 de miliarde de euro, Ministerul Dezvoltării va construi locuinţe eficiente energetic pentru tineri şi specialişti din sănătate şi învăţământ, va investi în mobilitatea urbană verde, prin înnoirea parcului de vehicule nepoluante destinate transportului public, cu emisii zero de gaze de eşapament, va achiziţiona puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi va realiza piste pentru biciclete în localităţi.

Din investiţiile finanţate, autorităţile locale au accesat toate fondurile disponibile pentru elaborarea planurilor de amenajare a localităţilor, necesare pentru o strategie de dezvoltare optimă a acestora. Totodată, fondurile pentru pistele de bicicletă, autobuze lungi pentru transportul în comun urban, troleibuze şi staţiile de încărcare electrice aferente acestora, precum şi pentru achiziţionarea unor sisteme inteligente de management al transportului public în comun au fost accesate aproape în totalitate.

Ministrul a precizat: autorităţile locale vor mai avea la dispoziţie puţin peste 800 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare durabilă, pentru care Ministerul va deschide o a doua rundă de apeluri de proiecte, în care pot fi accesate fonduri pentru reabilitarea clădirilor publice din mediul rural, construirea de locuinţe pentru tineri şi specialişti, dar şi tramvaie, microbuze şi autobuze electrice mai mici.

Ministrul a amintit: unităţile administrativ-teritoriale au avut la dispoziţie, în prima rundă, fonduri prealocate, din care au ales investiţiile necesare pentru fiecare comunitate locală în parte. Prin această măsură s-a asigurat dezvoltarea echitabilă a teritoriului României.

După cum este cunoscut, şi pentru Componenta 5 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) - Valul Renovării, apelul de proiecte a fost închis în data de 30 mai, termen la care au fost depuse 1.437 de proiecte privind eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a clădirilor multietajate rezidenţiale şi publice - a precizat ministrul - şi au fost semnate deja primele 17 contracte de finanţare cu beneficiarii proiectelor depuse.

Totodată, ieri, a fost lansat şi ultimul apel de proiecte din cadrul celor 20 de jaloane asumate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin PNRR, cu un buget de 299 de milioane de euro, pentru construcţia a peste 100 de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul şi, până astăzi, au fost depuse 40 de cereri.

Numărul proiectelor depuse şi bugetul rămas pot fi consultate, în timp real, la adresa: https://mdlpa.ro/pages/pnrrbuget

Guvernul a reglementat, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea unei compensări de 0,50 LEI/litrul de carburant, la pompă pentru a contracara efectul creşterii preţului la benzină şi motorină.

Din reducerea totală de 50 de bani, 25 de bani vor fi susţinuţi de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, şi 25 de bani de către companii, fiind o cheltuială deductibilă.

Măsura intră în vigoare la 1 iulie şi va fi aplicată până la 30 septembrie a.c.

Pe toată perioada de aplicare a măsurii, operatorii economici care comercializează carburanţi vor afişa preţul care include această reducere de preţ, iar în sistemul de gestiune şi la pompă va fi înscris preţul de vânzare fără reducerea comercială. Reducerea acordată va fi evidenţiată în mod distinct pe documentele fiscale aferente vânzărilor, bonuri fiscale şi/sau facturi.

Compensaţia de 0,25 lei/litru se stabileşte şi se individualizează de către operatorii economici respectivi într-o declaraţie al cărei model se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF. Declaraţia se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a acordat reducerea şi reprezintă şi cerere de restituire.

Suma declarată se înregistrează într-un cont de venituri distinct şi se compensează cu obligaţiile fiscale ale debitorului potrivit art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, iar verificarea sumelor declarate se realizează de organele de control din cadrul ANAF, pe baza analizei de risc.

Ordonanţa interzice totodată revânzarea carburanţilor achiziţionaţi cu aplicarea acestui sistem de compensare şi stabileşte amenda în cuantum 50.000 lei până la 500.000 lei pentru încălcarea acestei prevederi de către persoane juridice, respectiv, amendă în cuantum de 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.