Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 7,05% pe an, de la 6,99% pe an în ziua precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 28 iulie 2010, respectiv 7,07%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,24%, de la 7,18% anterior, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,39%, de la 7,33%, miercuri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Până astăzi, 13 iulie, au fost emise aproximativ 1,6 milioane de carduri pe care se încarcă ajutorul de 250 de lei pentru alimente şi mese calde. Pentru săptămâna viitoare, obiectivul este să depăşim pragul de 2 milioane de carduri emise.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a început la 10 iunie distribuirea primelor carduri pe care sunt încărcate voucherele sociale în valoare de 250 de lei, pe care le acordăm o dată la două luni, până la finalul anului, prin programul "Sprijin pentru România". Până în prezent, au fost emise aproximativ 1,6 milioane de carduri, iar pentru săptămâna viitoare preconizăm că va fi depăşit pragul de 2 milioane. Reamintim că măsura, una istorică pentru ţara noastră, vine în ajutorul unui număr de aproximativ 2,5 milioane de români.

Mecanismul de distribuire a cardurilor prevede trei etape: 1) producţia cardurilor de către unităţile emitente (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), 2) împlicuirea şi distribuirea la nivel naţional de către Poşta Română şi 3) încărcarea valorică a cardurilor pe măsură ce acestea intră în posesia beneficiarilor. Listele cu beneficiari sunt stabilite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), iar de împlicuirea şi livrarea cardurilor se realizează de către angajaţii Poştei Române.

"Facem progrese importante de la săptămână la săptămână, mă bucur că mecanismul este rodat şi că alături de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Compania Naţională Poşta Română şi emitenţii de carduri funcţionăm ca o echipă veritabilă şi reuşim să depăşim toate dificultăţile, pentru ca aceste carduri pe care încărcăm voucherele să ajungă într-un timp cât mai scurt către oameni", a transmis ministru Marcel Boloş.

Cum sunt împărţite voucherele sociale pe judeţe:

Zona Nord-Vest, care cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, însumează un total de 327.855 de beneficiari.

Zona Centru, care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, însumează un total de 267.845 de beneficiari.

Zona Sud-Est, care cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, însumează un total de 352.527 de beneficiari.

Zona Nord-Est, care cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, însumează un total de 486.321 de beneficiari.

Zona Sud, care cuprinde judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, însumează un total de 412.891 de beneficiari.

Zona Bucureşti, care cuprinde Bucureşti şi Ilfov, însumează un total de 180.564 de beneficiari.

Zona Sud-Vest, care cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, însumează un total de 306.924 de beneficiari.

Zona Vest, care cuprinde judeţele Arad, Călăraşi, Hunedoara şi Timiş, însumează un total de 204.791 de beneficiari.

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de către beneficiari

Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor.

Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoţite de scrisori care conţin instrucţiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile şi un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepţionale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredinţa tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.

Pentru a putea afla soldul curent / suma disponibilă pe card şi pentru alte informaţii beneficiarii sunt rugaţi să apeleze Serviciul Clienţi al emitentului. Numerele de telefon oficiale sunt următoarele:

Edenred: 021 301 33 03 Sodexo: 021 204 46 64 UP România: 0374 66 22 73

Încărcarea săptămânală a cardurilor se face conform următoarei proceduri:

Luni - Poşta confirmă numărul de carduri distribuit în săptămâna precedentă;

Marţi - Emitenţii trimit facturile pentru numărul de beneficiari pentru care urmează să se încarce ajutorul;

Miercuri - Are loc transferul de sume între conturile de trezorerie;

Joi şi vineri - Se efectuează încărcarea către fiecare beneficiar;

Prin urmare, pentru tranşa I, încărcarea cu ajutorul de 250 de lei se face într-un interval de aproximativ 7-10 zile de la momentul primirii cardurilor. Ulterior, procedura de virare se simplifică, astfel că toţi cei peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi ajutorul în decurs de 3-5 zile.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) va actualiza lunar, înainte de fiecare alimentare a tichetului social, listele cu beneficiari, pentru a verifica eventuale modificări intervenite faţă de listele anterioare.

Lista actualizată a magazinelor unde pot fi utilizate voucherele:

Listele cu operatorii economici unde pot fi utilizare voucherele sunt disponibile aici -- https://bit.ly/3OibV8O. Ele sunt verificate săptămânal, iar dacă există modificări, sunt publicate pe site-ul MIPE.

Aici găsiţi răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări pe tema utilizării voucherelor -- https://bit.ly/3zMCxe2.

Cine primeşte voucherele sociale:

a) Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

b) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

c) Familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

d) Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

e) Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

f) Persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare

Decizia Rusiei de a ataca Ucraina a provocat o scurtcircuitare a economiei mondiale, care se confruntă deja cu o creștere a inflației după doi ani de pandemie.

Țările europene sunt cele mai afectate de condițiile economie. Decizia generală de a impune restricții economice Rusiei ar putea provoca revolte populare în următoarele luni, într-o perioadă care va coincide cu cel de al șaselea val al pandemiei.

Investitorii din zona euro și-au pierdut încrederea în economia zonei euro, ceea ce a făcut ca indicele care măsoară acest sentiment a scăzut în iulie la -53,8 puncte, minim ce nu a mai fost atins din decembrie 2011.

Intrarea în recesiune a zonei euro, în ciuda eforturilor BCE de a permite creditarea economiei la costuri cât mai reduse prin menținerea aproape de zero a dobânzii de referință, va avea efecte nefavorabile asupra economiei românești, în a doua jumătate a anului curent. Aceasta va limita efectele benefice ale creșterii PIB în primul trimestru din acest an cu 5,1%.

Moneda națională a fost ocrotită și miercuri de politica BNR de folosire a cursului drept ancoră antiinflaționistă. Cursul euro a crescut marginal, de la 4,9411 la 4,9414 lei, într-o ședință în care transferurile se rezumau la culoarul 4,941 – 4,944 lei.

În așteptarea publicării datelor privind inflația din Statele Unite, euro se tranzacționa la marginea pragului de 1 dolar, în culoarul 1,0006 – 1,0051 dolari, față de 1,1374 dolari la începutul acestui an, respectiv 1,2249 dolari la debutul lui 2021.

Cursul monedei americane a scăzut de la maximul istoric de 4,9391 la 4,9222 lei.

Moneda elvețiană continua să se aprecieze față de cea unică, astfel că media ei a atins miercuri un nou record de 5,0307 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,8385 la 5,8561 lei.

La jumătatea săptămânii, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,93 la 6,99%, maxim al ultimilor 12 ani.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,12 la 7,18%, nivel comparabil cu cel de la finalul lui octombrie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,28 la 7,33%.

Scăderea metalului galben la 1.723 – 1.732 dolari/uncie a făcut ca prețul gramului de aur să coboare la 273,5752 lei.

Decizia de marți a Băncii Naționale a Ungariei, venită la două săptămâni de la precedenta creştere, de a majora dobânda de politică monetară de la 7,75 la 9,75%, a permis monedei maghiare să se aprecieze de la minimul istoric de 413,78 la 410,43 forinți/euro. În schimb, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,8399 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut până la 19.252 dolari dar revenea apoi pe platformele specializate la 19.894 dolari. La rândul său, ether după o alunecare la 1.035 urca la 1.078 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Leul a avut joi aceeași evoluție stabilă față de euro, chiar dacă în primele cinci luni ale acestui an, conform datelor publicate de BNR, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10,238 miliarde euro, aproape dublu față de perioada similară a anului trecut, când deficitul a fost de 5,698 miliarde euro.

Dimineață, înainte de deschiderea pieței românești, cotația euro a atins un minim de 4,937 lei. Pe plan local, tranzacțiile se realizau în culoarul 4,94 – 4,944 lei iar media a urcat ușor la 4,9418 lei.

Piața monetară este mult mai agitată, după creșterea inflației an/an în iunie la 15,1% și a dobânzii de politică monetară la 4,75%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut joi de la 6,99 la 7,05%, maxim al ultimilor 12 ani.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,18 la 7,24%, nivel comparabil cu cel de la începutul lui august 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,33 la 7,39%.

Creșterea inflației din Statele Unite în iunie la 9,1% față de luna similară din 2021, un nou record începând cu noiembrie 1981, a menținut moneda unică aproape de paritatea cu cea americană, cotațiile fluctuând între 1,0006 și 1,0062 dolari.

Piețele au înmulțit pariurile pe continuarea înăspririi de către Rezerva Federală a politicii sale monetare la ședința din această lună, în timp ce se anticipează intrarea în recesiune a zonei euro în cazul în care Rusia va decide să întrerupă livrarea de gaze.

Moneda elvețiană se menținea sub pragul de 1 franc/euro iar media ei a scăzut de la maximul istoric de 5,0307 la 5,0082 lei.

Cursul lirei sterline a coborât de la 5,8561 la 5,8417 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 271,7948 lei, după ce metalul galben a scăzut de la 1.732 la 1.712 dolari/uncie.

Monedele din regiune s-au apreciat, la 409,82 forinți/euro cea maghiară, respectiv 4,8371 zloți/euro cea poloneză.

Problemele tot mai multe cu care se confruntă platformele de tranzacționare a criptomonedelor s-a reflectat în scăderea cotațiilor. După o creștere pasageră la 20.393 dolari, bitcoin scădea la 19.647 dolari. Ether fluctua între 1.074 și 1.125 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea sesiunii de primire de proiecte pentru submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Sesiunea se va desfășura în perioada 18 iulie – 18 octombrie 2022.

Alocarea financiară disponibilă pentru finanțarea proiectelor din această sesiune este 15.356.515 euro.

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1 Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislației naționale în vigoare. Sunt eligibile, de asemenea, și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor agricole/ grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Sunt eligibile toate cheltuielile rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, care au fost prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public acordat este 100% nerambursabil și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/ an și se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă de cel mult 5 ani de la recunoaștere, astfel: anul I - 10%, anul II - 8%, anul III - 6%, anul IV - 5% și anul V - 4%.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1 – Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând cu data de 18 iulie 2022, ora 9:00. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă sM 9.1 este 18 octombrie 2022, ora 16:00.

Pragul minim de selecție al proiectelor pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol este de 10 puncte.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia a organizat marți, 12 iulie 2022, începând cu ora 10:00, evenimentul național de diseminare al proiectului SinCE-AFC, finanțat din Programul Interreg Europe. La întâlnirea ce a avut loc sediul Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu” din Călărași, au participat 80 stakeholderi, experți în domeniul economiei circulare și strategi importanți în domeniul inovării din România.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate informații despre: Proiectul SinCE-AFC, activitățile și rezultatele acestuia; Programul Operațional Regional Sud - Muntenia 2021-2027; Recomandări pentru îmbunătățirea politicilor în sectorul agroalimentar; Planul de acțiune - analiza principalelor acțiuni; Inițiativele derulate de Asociația Cluster Centru de Cercetare Agricolă Fundulea precum și Provocările antreprenoriale în economia circulară precum și Diseminarea bunelor practici din cadrul celui de-al șaselea seminar desfășurat în perioada 11-12 mai 2022 în Debrecen, Ungaria.

În deschiderea evenimentului, Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță a precizat: „Acest proiect vizează dezvoltarea economia circulară. În Bărăgan, avem nevoie de astfel de proiecte care reprezintă soluția pentru combaterea poluării, scăderii demografice, exploatarea localităților limitrofe, susținerea agroecologiei și decarbonizarea. În Călărași, puține firme au reușit să integreze producția vegetală și zootehnică pe rafturile marilor lanțuri de magazine. Acest proiect vizează atragerea fondurilor europene și vine ca o soluție pentru crearea unor noi afaceri”.

Directorul general al ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, a declarat: „Inițiativa diseminării rezultatele proiectului SinCE-AFC, finanțat prin Programul Interreg Europe, în Bărăgan, nu a fost întâmplătoare. Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia are un caracter agricol foarte pronunțat, aproape 60% din cetățenii regiunii locuiesc sau își desfășoară activitatea în mediul rural. Ne dorim din suflet să potențăm această ramură a economiei din ce în ce mai mult. Dorim ca produsele realizate cu atâta trudă în regiunea noastră să fie șlefuite tot la noi în zonă, adică să mergem până la capătul lanțului alimentar, iar acest lucru nu se poate face decât cu o industrie alimentară competitivă, o industrie care să ne permită să intrăm în competiție cu producători din alte țări ale lumii. Proiectul SinCE-AFC are la bază un concept folosit tot mai des în ultima perioadă, cel de economie circulară. Astfel, încercăm să prelucrăm tot ce se poate prelucra și să scoatem în natură cât mai puține reziduuri. Evident că în contextual mondial actual, această abordare este mai mult decât bine venită, mai mult decât necesară. Sperăm ca și la nivelul regiunii noastre să avem tot mai multe exemple de asemenea proiecte”.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia implementează în calitate de partener proiectul „SinCE-AFC - Consolidarea spiritului antreprenorial al IMM-urilor din lanțul agroalimentar în tranziția către economia circulară”, finanțat în cadrul celui de-al patrulea apel de proiecte al Programului Interreg Europe.

Obiectivul general al SinCE-AFC este îmbunătățirea politicilor în domeniul strategiilor de inovare regionale, prin facilitarea mecanismelor orizontale, care susțin și sporesc spiritul antreprenorial al IMM-urilor în sectorul agroalimentar prin exploatarea oportunităților de economie circulară.

Proiectul este implementat în perioada 1 august 2019 - 31 iulie 2023 și are un bugetul total de 1.519.940 de euro, din care bugetul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este de 143.420 de euro, contribuția proprie a instituției fiind de 2.868,40 euro.

Mai multe detalii cu privire la Proiectul SinCE-AFC puteți afla accesând: https://www.adrmuntenia.ro/proiectul-sinceafc/static/1202