Cea de-a treia ediție a programului Start-Up Nation va fi lansată marți, 19 iulie, la ora 10.00, pe platforma granturi.imm.gov.ro!

În cadrul etapei de înscriere pentru cei doi piloni, respectiv Start-Up Nation România și Start-Up Nation Diaspora, aplicanții, cu profilul, user și parola generate, vor completa, semna electronic, încărca și transmite formularul electronic de înscriere.

Aplicația electronică va fi deschisă timp de 30 de zile lucrătoare, până pe 01 septembrie, ora 20:00 a ultimei zi de înscriere, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului.

Mai multe informații, inclusiv prezentarea programului și a rezultatelor din edițiile anterioare: https://bit.ly/3Pbe3jk

Cu peste 3.500 de joburi postate în fiecare lună pe eJobs.ro, telecomul se situează pe locul 7 în topul celor mai mari angajatori din România și pe locul 4 în preferințele candidaților, în condițiile în care aproximativ 90.000 dintre aplicările lunare merg către joburile din acest domeniu.

”Este unul dintre puținele domenii în care vedem o distribuire cât se poate de echilibrată a categoriilor de candidați. Aplică aproape în mod egal atât cei din segmentul entry-level și fără experiență, cât și cei cu senioritate, specialiștii sau managerii. Candidații sunt atrași nu doar de numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și de oportunitățile de dezvoltare pe care le oferă acest sector, de faptul că pot lucra în companii foarte mari, multinaționale, dar și de posibilitatea de a se specializa la job, în cazul aplicanților care nu au experiență”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 30% dintre cei care lucrează în telecom au un salariu lunar cuprins între 4.000 și 7.000 de lei. 25% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei, 19,5% între 3.000 și 4.000 de lei și 12,2% între 7.000 și 10.000 de lei. 8,7% au salarii mai mici de 2.000 de lei și 4,7% de peste 10.000 de lei.

Cele mai mari salarii înregistrate sunt asociate pozițiilor de director general (30.000 de lei), inginer software (30.000 de lei), manager IT (29.150 de lei), director tehnic (26.500) sau arhitect IT (25.000). ”Sunt poziții cu un nivel ridicat de specializare, căutate la nivel general pe piața muncii și care permit o migrare ușoară de la o industrie la alta. În plus, acest tip de specialiști sunt foarte căutați și foarte bine plătiți și în afara țării. În special dacă vorbim despre angajații marilor multinaționale din telecom, vedem frecvent cazuri de relocare pe alte piețe”, detaliază Bogdan Badea.

Telecomul este unul dintre acele domenii cu o prezență extinsă la nivel national, motiv pentru care diferențele salariale între Capitală și celelalte mari orașe au devenit aproape insesizabile. Este, totodată, și domeniul care oferă cele mai multe joburi remote, raportat la numărul total de poziții scoase în piață. Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu sau Brașov continua lista orașelor cu cele mai multe locuri de muncă libere în telecom.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din telecom, sunt pentru joburile:

• Tehnician - 3.000 lei
• Dispecer – 2.500 lei
• Operator call-center - 2.450 lei
• Operator introducere date - 2.300 lei
• Casier - 2.200 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din telecom sunt:

• Balș: 1.600 lei
• Târgu Jiu: 1.763 lei
• Mediaș: 2.000 lei
• Miercurea Ciuc: 2.100 lei
• Bacău: 2.300 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din telecom sunt:

• București : 6.000 lei
• Cluj-Napoca: 5.000 lei
• Timișoara: 4.500 lei
• Constanța: 3.800 lei
• Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

• Director General: salariul mediu net la nivel național - 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 30.000 lei
• Inginer software: salariul mediu net la nivel național - 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 30.000 lei
• Director tehnic: salariul mediu net la nivel național - 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 26.500 lei
• IT Architect: salariul mediu net la nivel național - 13.000 lei, salariul maxim introdus în Salario - 25.000 lei
• Manager de proiect: salariul mediu net la nivel național - 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Persoană de contact:

Ana Călugăru

PR Manager, eJobs România

T: 0729 699 437

M: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a aprobat plăți în valoare totală de 27,3 milioane de euro (27.306.264 €) pentru proiecte de investiții și pentru măsurile de mediu și climă. Plățile au fost efectuate în perioada 6 iunie – 5 iulie 2022 și sunt realizate din fondurile alocate României prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Pentru investițiile fermierilor, ale antreprenorilor, ale procesatorilor și ale autorităților locale, AFIR a virat 15,5 milioane de euro, fonduri nerambursabile alocate pentru decontarea cheltuielilor eligibile.

Totodată, AFIR a avizat plăți însumând 11,8 milioane de euro, acordate pentru compensarea pierderilor de venit ale fermierilor, aferente măsurilor de mediu și climă gestionate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

AFIR efectuează plățile din fondurile publice nerambursabile pe care le gestionează ca urmare a depunerii de către beneficiarii PNDR 2020 a cererilor de plată, în conformitate cu procedurile care se aplică contractelor de finanțare încheiate.

Structurile cu atribuții de inspecție fiscală, din cadrul ANAF, au în derulare 555 de acțiuni de inspecție fiscală și control inopinat la Marii Contribuabili, dintre acestea, 128 sunt la contribuabilii care înregistrează pierderi fiscale recurente. Inspectorii ANAF verifică modalitatea de înregistrare a veniturilor în contabilitate și analizează cheltuielile înregistrate cu scopul de a diminua profitul. Totodată, sunt efectuate verificări privind rambursările de TVA, dacă e cazul.

„ANAF își canalizează resursele către zonele cu risc ridicat de încălcare a legii. Evaziunea fiscală nu va fi ignorată la niciun nivel, începând acolo unde riscurile sunt mai mari. În același timp, dorim să le demonstrăm companiilor corecte și responsabile fiscal, care plătesc taxele la timp, că ANAF este un partener de încredere. Este în beneficiul întregii societăți ca mediul de afaceri să își desfășoare activitatea fără sincope majore, astfel încât, în urma colectării, să fie asigurate venituri sigure la bugetul consolidat., a declarat președintele ANAF, domnul Lucian Ovidiu Heiuș.

Aceste operațiuni au fost declanșate ca urmare a analizelor de risc, iar pentru derularea acestora conducerea ANAF a suplimentat numărul inspectorilor și a delegat competențe inspectorilor fiscali de la Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice.

Chiar dacă rata anuală a inflaţiei de luna trecută a crescut la 15,1%, faţă de iunie 2021, în timp ce majorarea lunară a prețurilor a fost de 0,8%, moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de cea unică.

Evoluția este în contrast cu cea a altor monede din regiune care au atins noi minime. Cea maghiară s-a depreciat la 413,78 forinți/euro iar cea poloneză la 4,8337 zloți/euro.

Cursul euro a scăzut de la 4,9430 la 4,9411 lei, medie identică cu cea din prima ședință a lunii trecute. Cotațiile euro au scăzut dimineață, înainte de deschiderea pieței locale, la 4,937 lei, după care transferurile s-au efectuat în culoarul 4,94 – 4,944 lei.

Folosirea cursului drept ancoră antiinflaționistă a redus estimarea făcută de analiștii BCR pentru sfârșitul anului a valorii raportului euro/leu de la 5,05 la 5,00. „Credem că BNR nu va permite o depreciere mai mare a leului în acest an având în vedere că presiunile inflaţioniste sunt deja ridicate iar un declin suplimentar al leului ar duce inflaţia şi mai sus”, se arată într-un recent raport.

Posibilitatea ca economia zonei euro să se înfrunte cu mari probleme și să intre în recesiune în cazul în care Rusia va decide să întrerupă aprovizionarea cu gaze, a provocat scăderea monedei unice la 1 – 1,0067 dolari, fiind prima dată în ultimii 20 de ani când este atinsă paritatea. Aceasta a făcut ca media monedei americane să crească la 4,9411 lei, nou maxim istoric.

În cazul în care inflația din Statele Unite va continua să crească, Rezerva Federală ar putea fi obligată să accelereze procesul de majorare a dobânzii de referință, ceea ce va majora cererea de monedă americană, implicit aprecierea acesteia.

La rândul ei, moneda elvețiană, considerată drept o „valoare refugiu”, s-a apreciat la 0,984 – 0,99 franci/euro, cele mai scăzut valori începând cu ianuarie 2015, iar cursul ei a atins un nou record de 5,0128 lei.

Lira sterlină a făcut un pas înapoi în fața euro astfel că media ei a scăzut la 5,8385 lei.

Creșterea dobânzii de politică monetară la 4,75% și cea a inflației au avut darul de a ridica nivelul indicilor ROBOR.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,87 la 6,93%, maxim al ultimilor 12 ani.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,06 la 7,12%, nivel comparabil cu cel de la jumătatea lui noiembrie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,24 la 7,28%.

Aprecierea monedei americane a determinat creșterea prețului gramului de aur la 275,4410 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.727 și 1.738 dolari.

Încrederea în criptomonede a intrat în zona negativă. Bitcoin a scăzut la 19.552 – 20.033 dolari iar ether la 1.053 – 1.096 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%, conform datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 - iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) este 9,3%", se arată în comunicatul INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, este 100,78% în iunie comparativ cu mai.

Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13%.

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 - iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 - iunie 2021) determinată pe baza IAPC este 7,9%.

INS precizează, în context, că s-au luat în considerare prevederile O.U.G. nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în condiţiile în care tarifele au fost mai mari cu 89,5% în luna iunie a acestui an faţă de iunie 2021, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 41,32% în iunie 2022 faţă de iunie 2021, şi energia electrică - plus 17,05%.

Alimentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 49,71%, cartofii - 42,18% şi făina - 33,16%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian - 29,13%, apă, canal salubritate - 19,44% şi serviciile poştale - 15,94%.

De la lună la lună, în iunie cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la ulei - 7,33%, servicii de transport aerian - 6,24% şi combustibili - 3,22%.

Luna trecută au fost produse alimentare care s-au ieftinit, cartofii cel mai mult, cu 10,32%, şi fructele proaspete, cu 2,5%. De asemenea, datele INS arată că tarifele la energie electrică au fost mai mici cu 1,19% iar la servicii de poştă şi telecomunicaţii cu 0,01%.

BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor.

Sursa www.agerpres.ro