Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, solicită ca orice reformă sau măsură adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul “de la mare la mic”, povara fiscală urmând să fie suportată de toți actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:

Guvernul: să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare al taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.

Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic și petrolier care în perioada Covid și în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creșteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului și cifrei de afaceri în comparație cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 și a creșterii de prețuri în domeniul energetic și al combustibililor), printr-o “taxă de solidaritate”.

Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunțate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-și asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie și din care să fie finanțate investiții în învățământ și în domeniul sanitar (ex. construcția de spitale, renovarea de școli etc.).

Față de așteptările IMM-urilor, Ministerul Finanțelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele:

- reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit);

- majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație;

- reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit;

- niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor;

- cu excepția măsurilor ce privesc TVA-ului și accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală și economică pe termen mediu și lung.

Având în vedere cele menționate, așteptările IMM-urilor din partea guvernului sunt:

- Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin anunțarea măsurilor noi cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor;

- Creșterea investițiilor publice;

- Susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri;

- Stimularea păstrării locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei și limitarea contribuțiilor la nivelul salariului minim din 2022;

- Stimularea investițiilor în mediul privat prin recunoașterea de 50% cost la achiziție și restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată)

- Subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții în utilaje productive;

Modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență în concordanță cu noile realități: realizarea de investiții în sistemul de irigații, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri și susținerea constituirii depozitelor regionale).

La aproape două săptămâni de la încheierea examenului de Bacalaureat, tot mai mulți tineri se află în căutarea unui loc de muncă, numărul de aplicări pentru joburile entry level și cele din categoria ”fără experiență” crescând cu aproximativ 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. De altfel, și angajatorii au scos în piață un număr important de joburi care se adresează celor aflați la început de carieră – peste 25.000 de locuri de muncă pentru cei fără experiență sau cei din segmentul entry-level sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Cele mai multe au fost postate de companiile care activează în retail, cele din servicii, industria alimentară, turism, transport și call – center / BPO.

”Tinerii au fost întotdeauna căutați pe piața muncii, însă au fost mulți ani în care angajatorilor le era greu să îi atragă și să îi rețină pe termen lung în interiorul companiilor. Dacă a fost ceva bun în aceaști ani de pandemie, a fost schimbarea felului în care tinerii se raportează la piața muncii. Au înțeles că ideal este să nu amâne prea mult momentul începerii carierei, să trateze cu mai multă responsabilitate rigorile pe care le presupune un job, să meargă la interviuri mai bine pregătiți și, în general, să fie mai serioși când vine vorba de viața lor profesională. De aceea, nu ne surprinde să vedem că, imediat după terminarea examenului de Bacalaureat, absolvenții de liceu își încearcă norocul pe piața muncii, chiar și dacă unii dintre ei vor să se angajeze doar pe perioada verii, până vor începe cursurile de la facultate”, spune Roxana Drăghici (foto), Head of Sales la eJobs România.

Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea acestor candidați au fost retailul, call-center / BPO, servicii, IT / telecom și turism / horeca. Acestea sunt, în mod tradițional, domeniile către care se îndreaptă cu cea mai mare ușurință tinerii pentru că permit o specializare rapidă la locul de muncă, iar unele sectoare, cum ar fi turismul, horeca sau call-center-ele vin și cu proiecte sezoniere, căutate în special de cei care vor să se angajeze doar pe perioada verii. ”Faptul că vedem, însă, un procent destul de mare, peste media la nivelul întregii piețe de candidați, a celor care aplică pentru joburi remote, ne duce la concluzia că sunt destul de mulți tineri care vor să se angajeze permanent și să poată continua munca și din toamnă, în paralel cu studiile. Dacă, la nivel general, vorbim despre un procent 12% alocat aplicărilor pentru locurile de muncă remote, în cazul celor fără experiență, procentul crește la 20%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al unui angajat entry level din România este de 3.000 de lei pe lună. Dintre domeniile preferate de tineri, cele mai mari salarii medii nete le oferă angajatorii din IT (4.000 de lei), telecom (3.500 de lei), call-center / BPO (2.700 de lei), turism / horeca (2.500 de lei) și servicii (2.200 de lei).

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare.

Cele 4,6 milioane de CV-uri și cele peste 1,3 milioane de aplicări lunare constituie cea mai mare bază de candidați activi din România. Mai mult de 2 milioane de utilizatori unici folosesc în fiecare lună serviciile platformei eJobs.ro, iar zilnic sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

Valoarea dobânzilor interbancare, în funcție de care se calculează indicii ROBOR, vor trece în scurt timp de pragul de 7%, după decizia surpriză a BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 3,75 la 4,75%, valoare comparabilă cu cea care a fost valabilă din iulie 2013 de 5%.

Valoarea stabilită de BNR rămâne cea mai scăzută din regiune și încearcă să acomodeze intenția băncii centrale de a trage prețurile de consum în jos, spre ținta de inflație de 2,5%, plus/minus un punct procentual, în condițiile în care creșterea an/an din iunie va trece probabil de 15%, dar și de a nu permite instalarea recesiunii prin asigurarea creditării companiilor la costuri cât mai mici.

Joi dimineață, înainte de decizia BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,60 la 6,63%, valoare care a mai fost atinsă la jumătatea lui noiembrie 2010.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,72 la 6,76%, nivel comparabil cu cel de la începutul lui noiembrie 2011. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,83 la 6,88%.

Într-un recent raport al Băncii Transilvania, se indicau drept factori de risc la adresa evoluției economiei României pe termen scurt, „climatul macro-financiar internațional, posibilitatea incidenței unui nou val de pandemie, tensiunile geo-politice regionale și mix-ul de politici economice pe plan intern (inclusiv ritmul reformelor structurale)”.

Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune, cursul euro crescând ușor de la 4,9449 la 4,9454 lei, în timp ce media monedei maghiare a atins un nou minim de 409,98 forinți/euro iar cea poloneză s-a depreciat la 4,7942 zloți/euro. Tranzacțiile din piața locală se realizau între 4,943 și 4,949 lei, în ușoară creștere față zilele precedente.

Euro și-a accentuat pierderile și a coborât până la 1,0187 dolari, fiind prima dată după decembrie 2022 când scade sub pragul de 1,02 dolari. Majorarea cererii de monedă americană, considerată drept o „valoare refugiu”, se datorează creșterii aversiunii față de risc, astfel că media ei a atins un nou record de 4,8344 lei.

Decizia surpriză de la mijlocul lunii trecute a Băncii Naționale a Elveției de a majora rata de referință la -0,25%, a înmulțit plasamentele în moneda elvețiană, considerată, la rândul ei, drept un „refugiu”, și a împins miercuri cotațiile la 0,9898 – 0,995 dolari, astfel că media a fost stabilită la un nou maxim istoric de 4,9860 lei.

„Furtuna economică” prognozată de Banca Angliei a depreciat lira sterlină iar cursul ei a coborât la 5,7743 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 278,6640 la 274,3444 lei, după ce metalul galben s-a depreciat brutal la 1.761 – 1.771 dolari/uncie.

Bitcoin se tranzacționa între 19.821 și 20.344 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.112 – 1.151 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 385 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Belgia - 155 locuri de muncă pentru: muncitor necalificat în agricultură;

Olanda - 89 locuri de muncă pentru: culegător capşuni; culegător fructe; muncitor în pepinieră de flori în seră; culegător zmeură; legumicultor;

Norvegia - 53 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; sticlar/ şlefuitor sticlă; sticlar/ artiza sticlă; manager instalaţii sanitare;

Polonia - 32 locuri de muncă pentru: zidar; muncitor depozit - operator stivuitor; asistent producţie; operator maşină CNC; lăcuitor/vopsitor; strungar/frezor; sudor MIG/MAG sau gaz; lăcătuş; operator CNC;

Germania - 30 locuri de muncă pentru: şofer camion; curier colete şi scrisori; încărcător/ sortator corespondenţă; educator/ educatoare;

Irlanda - 20 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane;

Malta - 6 locuri de muncă pentru: dulgher montator; inginer servicii IT; director de departament; proiectant Autocad 2d/3d;

manager proiect.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 6,63% pe an, de la 6,60% pe an cât era marţi, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 29 octombrie 2010, respectiv 6,64%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,76% pe an, de la 6,72% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,88% pe an, de la 6,83%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Joi, 30 iunie 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis către Comisia Europeană, Notificarea nr. 872, cu privire la măsurile pentru care se acordă ajutoarele excepționale, sectoarele beneficiare, condițiile de eligibilitate, precum și valoarea sprijinului suplimentar alocat de la bugetul național, în baza prevederilor art. 3 lit. a) din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 al Comisiei din 23 martie 2022.

Astfel, România va beneficia de 51.590.649 euro, din care 25.490.649 euro, fonduri europene, iar suma alocată de la bugetul național este în valoare de 26.100.000 euro.

În sectorul vegetal, ajutorul excepțional se acordă sub forma unei scheme de susținere financiară, pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu vii cu struguri pentru vin.

În sectorul zootehnic, ajutorul excepțional se acordă pe baza unei scheme de susținere financiară, producătorilor agricoli, crescători de animale, pentru susținerea activității de creștere în sectoarele suin și avicol, în anul 2022.

Sursa www.madr.ro