Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 6,60% pe an, de la 6,55% pe an cât era luni, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 23 noiembrie 2010, respectiv 6,61%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,72% pe an, de la 6,67% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,83% pe an, de la 6,80%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Cea mai mare cantitate de porumb boabe din ţară, respectiv 3,6 milioane de tone, a fost obţinută anul trecut în regiunea Sud-Est, unde sunt incluse judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, ceea ce reprezintă 24,3% din producţia totală realizată în anul 2021 la nivel naţional, de peste 14,82 milioane de tone.

Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), consultate de AGERPRES, locul doi la nivel naţional din punct de vedere al producţiei de porumb boabe a fost ocupat de regiunea Sud-Muntenia (judeţele: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman) unde recolta a fost de peste 3,08 milioane de tone, în timp ce pe locul trei s-a situat regiunea Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) cu aproximativ 2,83 milioane de tone, iar pe locul patru, regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu o cantitate de 1,73 milioane de tone de porumb boabe.

Potrivit cercetării statistice privind producţia vegetală la principalele culturi în anul 2021, în topul judeţelor cu cea mai mare recoltă de porumb boabe se află: Galaţi - 1,51 milioane de tone şi un randament de 7.157 kg/ha, Ialomiţa - 959.009 tone (8.394 kg/ha), Călăraşi - 941.407 tone (7.563 kg/ha) şi Brăila - 852.229 tone (7.531 kg/ha). Judeţele Bihor, Iaşi şi Buzău au consemnat la rândul lor recolte de peste 600.000 de tone în 2021 şi producţii medii mai mari de 6 tone de porumb boabe la hectar.

În ceea ce priveşte cel mai mare randament obţinut anul trecut la această cultură, judeţul Ialomiţa ocupă primul loc în acest top cu 8.394 kg/ha, urmat de judeţele: Călăraşi - 7.563 kg/ha, Mureş - 6.691 kg/ha, Satu Mare - 6.610 kg/ha, Botoşani - 6.364 kg/ha, Bihor - 6.300 kg/ha, Alba - 6.259 kg/ha şi Neamţ - 6.247 kg/ha.

România a ocupat anul trecut primul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 6,55% pe an, de la 6,47% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 24 noiembrie 2010, respectiv 6,56%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,67% pe an, de la 6,60% pe an, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 6,80% pe an, de la 6,73%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași reamintește contribuabililor, că începând cu data de 1 Martie 2022, potrivit alin. (1^1),art.79 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, introdus prin O.G. nr. 11/2021 „contribuabilii/plătitorii persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoane fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent în una dintre formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să transmită organului fiscal central cereri, înscrisuri sau orice alte documente prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanţelor/ A.N.A.F.”.

În consecință, contribuabilii sus-menționați au obligația de a se înrola în SPV și de a transmite prin intermediul acestuia orice cerere, înscris sau alt document în relația cu organul fiscal central. În situația în care contribuabilii/plătitorii nu își îndeplinesc obligația comunicării electronice a înscrisurilor, cererilor sau oricăror altor documente iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare.

Prin transmiterea documentelor prin mediul electronic sunt economisite atât resursele contribuabililor, cât și ale administrației fiscale.                                    

Ionica Păduraru,

Șef administrație                                                  

Leul a reușit să evite consecințele creșterii aversiunii față de risc indusă de majorarea inflației din zona euro în iunie la un nivel record estimat la 8,6%, care a provocat deprecierea euro față de dolar la un minim al ultimilor 20 de ani, dar și de efectele regionale ale creșterii prețurilor an/an din Turcia cu aproape 80%.

Moneda elvețiană, care este considerată drept o „valoare refugiu”, s-a apreciat la 0,992 – 1,003 franci/euro, după ce a fost anunțată creșterea inflației luna trecută din Țara Cantoanelor la 3,4%, ceea ce ar putea impune băncii centrale din această țară să recurgă la majorarea dobânzii sale de politică monetară. În aceste condiții, cursul francului a crescut de la 4,9342 la 4,9770 lei care reprezintă un nou maxim istoric.

Dacă media monedei maghiare a atins un nou minim de 404,79 forinți/euro iar cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,7538 zloți/euro, leul a avut o evoluție calmă.

Cursul monedei unice a crescut marginal de la 4,9448 la 4,9449 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,943 – 4,946 lei, identic cu cel de luni.

Euro a scăzut marți până la 1,0281 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din decembrie 2002, după reapariția temerilor legate de intrarea în recesiune a zonei, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,7348 la un nou maxim istoric de 4,8082 lei.

Un alt factor care a declanșat deprecierea euro au fost criticile președintelui Bundesbank referitoare la intenția BCE de a sprijini țările cele mai îndatorate din zona euro.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,7408 la 5,7845 lei.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,55 la 6,60%, valoare care a mai fost atinsă la finalul lui noiembrie 2010.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,67 la 6,72%, nivel comparabil cu cel de la jumătatea lui decembrie 2011. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,80 la 6,83%.

Prețul gramului de aur a crescut consistent de la 274,8111 la 278,6640 lei, în timp ce metalul galben se mișca între 1.801 și 1.812 dolari/uncie.

Aprecierea monedei americane a fost însoțită de scăderea cu circa 4% a principalelor criptomonede. Bitcoins se tranzacționa între 19.420 și 20.436 dolari iar ether fluctua în culoarul 1.101 – 1.166 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat etapa de semnare a contractelor de acordare a ajutorului de stat în cadrul Măsurii 1 „Microgranturi în domeniul agroalimentar” din cadrul schemei de ajutor de stat, instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 61 din 06 mai 2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar, cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Astfel, până la termenul limită, din cei 10.000 de aplicanți calificați în conformitate cu prevederile art.8, s-au semnat 9.888 contracte de acordare a ajutorului de stat în sumă totală de 49.440.000 euro. Diferența este reprezentată de contracte nesemnate de beneficiari (netransmiterea acestora, renunțarea la ajutorului de stat, transmiterea acestora după termenul limită).

Lista cu beneficiarii acestei etape se regăsește pe site-ul APIA www.apia.org.ro .

Această măsură a fost implementată până la etapa de contractare de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.