ANAF reamintește tuturor contribuabililor că au la dispoziție serviciul Spațiul Privat Virtual pentru o comunicare securizată cu instituția. În contextul intensificării atacurilor infractorilor cibernetici care utilizează identitatea vizuală a ANAF, recomandăm tuturor contribuabililor crearea unui cont în SPV, pentru o comunicare rapidă și facilă și, mai ales, sigură cu autoritatea fiscală.

Alte avantaje pe care le oferă Spațiul Privat Virtual sunt: serviciu gratuit, disponibil 24h/24h, 7 zile/7 zile, prin intermediul căruia contribuabilii pot depune declarații, cereri, pot solicita documente sau pot verifica situația fiscală proprie (datorii, contribuții plătite de angajator etc), se pot efectua plăți în mod securizat. Prin transmiterea documentelor prin mediul electronic sunt economisite atât resursele contribuabililor, cât și cele ale administrației fiscale.

În prezent, peste 2,2 milioane de utilizatori beneficiază de avantajele oferite de SPV, dintre care 1,2 milioane sunt persoane fizice și aproximativ un milion de utilizatori sunt persoane juridice.

De asemenea, atragem atenția persoanelor juridice că, începând cu 1 martie a.c., au obligativitatea înrolării în SPV pentru a transmite organului fiscal cereri, înscrisuri sau documente. În situația în care contribuabilii/plătitorii nu își îndeplinesc obligația comunicării electronice a cererilor, înscrisurilor sau oricăror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central în format letric, nu vor fi luate în considerare.

Informații privind înrolarea în Spațiul Privat Virtual se pot obține:

- accesând portalul ANAF, la secțiunea ”Servicii Online”

- vizionând materialele informative publicate pe www.youtube.com (pentru persoane juridice, pe baza certificatelor digitale - https://www.youtube.com/watch?v=SHXWtBP4jf4&t=3s și pentru persoane fizice, cu nume de utilizator și parolă -   https://www.youtube.com/watch?v=XFQ9KJrI5v0 )

- telefonic, apelând Call Center-ul ANAF la nr. 031.403.91.60.

Serviciul comunicare, relații publice și mass media

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un act normativ prin care se asigură continuarea şi finalizarea proiectelor finanţate cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, în special din domeniul educaţiei, sănătăţii, situaţiilor de urgenţă şi al mobilităţii urbane.

"Susţinem o educaţie de calitate în şcoli moderne şi servicii sanitare de calitate, oferite în condiţii optime. Sprijinim construirea şi reabilitarea unităţilor sanitare şi de învăţământ şi investiţii în mobilitatea urbană modernă. Prin această măsură, asigurăm finalizarea investiţiilor publice", a subliniat ministrul Cseke Attila.

Guvernul, prin măsura adoptată astăzi, asigură continuarea investiţiilor publice, astfel încât să nu fie irosiţi banii publici pe proiecte începute şi care, altfel, ar putea rămâne neterminate, a mai adăugat ministrul.

Actul normativ reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale aplicate achiziţiilor şi investiţiilor finanţate, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, care vizează modernizarea şi dotarea şcolilor şi spitalelor, achiziţiile de aparatură pentru medicina de urgenţă, precum şi dezvoltarea infrastructurii de transport în comun.

Guvernul prelungeşte până la 31 decembrie 2022 programele de finanţare a mediului de afaceri. Actul normativ adoptat astăzi, Ordonanţă de Urgenţă privind Schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, şi componentele acesteia - IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST- elaborată în baza Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, reglementează Programul IMM INVEST PLUS, care facilitează accesul la finanţare a firmelor, necesară realizării proiectelor de investiţii şi pentru continuarea activităţii.

Programul va fi implementat sub forma unei scheme de ajutor de stat în baza căreia se vor acorda garanţii şi granturi, care vor acoperi o parte din costurile de finanţare a creditelor contractate.

IMM INVEST PLUS include IMM INVEST, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION, RURAL INVEST şi este bazat pe Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei (2022/C131/01).

Contractele de finanţare se vor acorda după decizia de autorizare a Comisiei Europene.

Programul IMM INVEST PLUS va putea fi accesat până la 31 decembrie 2022, iar plata dobânzilor se va face în maximum 13 luni de la data acordării creditului.

Prin aceste programe, mediul de afaceri beneficiază de un plafon total al garanţiilor de 7,5 miliarde de lei şi de un buget al granturilor de maxim 900,68 milioane lei. Astfel, 10.704 beneficiari vor avea acces la finanţare pentru a-şi continua activitatea.

Iunie a fost o lună stabilă pentru cursul euro/leu, însă comparativ cu sfârșitul lui mai, media francului elvețian și a dolarului s-au apreciat iar cea a lirei sterline a scăzut.

Euro a încheiat luna cu o medie de 4,9454 lei față de 4,9430 lei, la sfârșitul lui mai. Tranzacțiile de joi se realizau în culoarul 4,943 – 4,947 lei.

Moneda elvețiană se aprecia la 0,9996 – 1 franci/euro astfel că media ei a depășit-o, în premieră pe cea a euro și a atins un record istoric de 4,9466 lei.

Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, a declarat, la întâlnirea marilor bănci centrale care s-a desfășurat la Sintra (Portugalia), că va fi continuat procesul de înăsprire a dobânzilor pe termen scurt, pentru contracararea presiunilor inflaționiste. La rândul ei, Christine Lagarde, președinta BCE, a afirmat necesitatea unei normalizări mai agresive a politicii monetare în zona euro.

Revenirea aversiunii față de risc a dus la majorarea cererii de monedă americană iar euro a scăzut la 1,0411 – 1,0468 dolari, ceea ce a făcut ca media să crească la 4,7424 lei, față de 4,6037 lei, la sfârșitul lui mai.

Afirmația guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, conform căruia nu va trebui neapărat ca instituția să acționeze „în forță” pentru a controla inflația care a atins un record de 9,1%, a redus presiunea asupra lirei sterline iar media acesteia a urcat la 5,7525 lei, față de 5,8057 comparativ cu ultima ședință din mai.

Evoluția inflației va necesita și din partea BNR o nouă majorare a dobânzii de referință cu 75 puncte de bază la 4,50% la ședința care se va desfășura miercurea viitoare.

Începând din 1 iulie, conform BNR, Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, va crește la 2,65%/an, față de 1,86% nivel calculat utilizat în trimestrul al doilea.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat luna la 6,44%, valoare care a mai fost atinsă la jumătatea lui noiembrie 2011, față de 5,97%, la finalul lui mai.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat la 6,58%, nivel comparabil cu cel de la sfârșitul lui decembrie 2011, după ce luna mai s-a închis la 6,13%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat 6,72%, de la 6,33% în urmă cu o lună

Metalul galben stagna joi în culoarul 1.815 – 1.832 dolari/uncie, însă aprecierea monedei americane a provocat creșterea prețului gramului de aur la 276,3032 lei, față de 273,8401 lei la finalul lui mai.

Decizia băncii Ungariei de a majora rata de referință la 7,75%, după ce moneda maghiară a atins un minim istoric de 403,52 forinți/euro, a permis o scădere a mediei la 396,75 forinți. Cursul monedei poloneze s-a apreciat marginal la 4,6806 zloți/euro.

Valul de date negative care a culminat cu intrarea în lichidare, conform unor surse din piață, a fondului de hedging pentru criptomonede Three Arrows Capital a provocat scăderea criptomonedelor. Bitcoin a scăzut joi până la 18.943 dolari iar ether a atins un minim de 1.012 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

sursa foto www.forbes.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor a publicat Raportul de selecție lunar aferent primei etape (29 octombrie – 29 noiembrie 2021) a sesiunii submăsurii 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

În perioada menționată, în urma procesului de evaluare și de selecție, 354 de proiecte de investiții au fost selectate pentru finanțare cu fonduri nerambursabile în valoare totală de 24,7 milioane, pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în planurile de afaceri.

Experții AFIR au evaluat în total 4.050 de cereri de finanțare depuse în cadrul primei etape, care a avut un prag de calitate a proiectelor de 40 de puncte. Suma solicitată prin cererile de finanțare depuse on-line pe www.afir.info a fost de 262,1 milioane euro, alocarea financiară totală pentru întreaga sesiune fiind de 50 de milioane euro.

Din totalul cererilor de finanțare depuse la AFIR, 1.002 proiecte, cu o valoare totală de 64,7 milioane euro, au fost declarate eligibile, dar fără finanțare – aceste proiecte nu au putut să fie selectate pentru finanțare din cauza faptului că a fost depășită suma totală alocată. Alte 236 de proiecte, în valoare de 14,9 milioane euro, au fost declarate neconforme, iar 2.424 de proiecte, în valoare de 155,4 milioane euro, au fost evaluate ca neeligibile pentru finanțare.

Sprijinul public nerambursabil prin această submăsură se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcție de tipul investiției. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, servicii turistice în mediul rural, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc.

Raportul de selecție lunar este un document public și poate fi consultat pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Leul a profitat de reducerea aversiunii față de risc manifestată la nivel regional iar cursul euro a scăzut de la 4,9457 la 4,9430 lei, în timp ce tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 4,942 – 4,947 lei, după atingerea în Asia a unui minim de 4,939 lei.

Jumătatea acestei săptămâni a adus o explozie a indicilor ROBOR, care au atins maxime ale ultimilor 11 ani și jumătate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,28 la 6,41%, valoare care a mai fost atinsă la sfârșitul lui noiembrie 2012.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,41 la 6,53%, nivel care a mai fost atins la sfârșitul lui decembrie 2011. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,58 la 6,69\\%.

Evoluția din ultimele circa 10 luni a leului este în contrast cu ultimul sondaj realizat în rândul analiștilor grupați ÎN CFA România care anticipează o tendință de depreciere a leului în următoarele 12 luni. Dacă la precedentul sondaj realizat în aprilie valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni a fost de 5,0048 lei, luna trecută estimarea a urcat la 5,0298 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat a crescut de la 5,0584 lei la 5,1125 lei/euro.

Reamintim că un raport recent al Băncii Transilvania estima pentru finalul anului un curs mediu de 4,96 lei/euro.

Euro se deprecia la jumătatea săptămânii la 1,0486 – 1,0536 dolari, în timp ce atenția piețelor se îndrepta către Portugalia, acolo avea loc seminar al principalelor bănci centrale. Investitorii doreau să afle de la Christine Lagarde, președintele BCE, ce politică monetară va fi derulată în următoarele luni. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,6715 la 4,7005 lei.

Cursul monedei elvețiene a urcat la 4,9319 lei, aproape de recordul de 4,9399 lei atins în 7 martie, în condițiile în care cotațiile s-au apreciat la 1 -1,008 franci/euro, odată cu majorarea cererii.

Media lire sterline a scăzut marginal de la 5,7258 la 5,7237 lei.

Metalul galben scădea la 1.815 – 1.829 dolari/uncie, însă aprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să urce ușor de la 274,0955 la 274,3717 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 3,9677 forinți/euro, față de maximul istoric de 403,52 forinți/euro atins luni. Cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,6809 zloți/euro.

Bitcoin a revenit ieri sub pragul de 20.000 dolari și fluctua între 19.887 și 20.360 dolari. Chiar dacă a scăzut la 1.105 – 1.153 dolari, ether continua să înregistreze cea mai mare valoare a tranzacțiilor din piața criptomonedelor.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu