Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3%  susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

66,5% dintre români declară că nu au nici un fel de economii. Dintre cei care eu reușit să pună bani de-o parte, cei mai mulți (77,6%) au economii de-o viață sub 10.000 de euro, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. La polul opus, economii de peste 20.000 de euro reușesc să aibă doar 9,8% dintre respondenți.

La întrebarea ce sumă de bani reușesc să economisească în fiecare lună, 52,8% dintre cei chestionați afirmă că nu reușesc să pună bani deoparte, 21,8% economisesc sub 300 lei, 13,6% între 300 de lei și 600 de lei, 5,8% între 600 de lei și 1.000 de lei. Doar 6% reușesc să economisească lunar sume peste 1.000 de lei.

Cash-ul este metoda preferată atunci când vine vorba de modul de păstrare a economiilor: 49,7% dintre respondenți economisesc în numerar, în lei. Urmează conturile curente, preferate de 20,3% dintre respondenți. 11,95% preferă economisirea cash în valută (euro/dolari), peste ponderea celor care oprează pentru depozite bancare - 11,25%. Doar 4,9% dintre respondenți își plasează fondurile în acțiuni și fonduri de investiții. Deși este un domeniu relativ nou, 1,9% dintre respondenți au investit în cryptomonede.

În cazul în care ar apărea cheltuieli urgente de genul reparațiilor la mașină sau a instalațiilor din casă, 55,4% dintre români declară că nu dispun de rezerve financiare. În ceea ce privește fondul pentru situații neprevăzute, recomandată să acopere cheltuielile și ratele pe 3 luni, 71,7% dintre respondenți susțin că nu dispun de astfel de resurse și doar 28,3% și-au constituit un astfel de fond.

La întrebarea dacă au obiceiul să își urmărească lunar bugetrul de venituri și cheltuieli, 63,6% spun că fac acest lucru în fiecare lună, 17,1% spun că fac acest lucru doar în unele luni, iar 19,3% își urmăresc bugetul rareori sau niciodată.

Pentru 50,4% dintre respondenți, banii din salariu nu ajung până la sfârșitul lunii, iar 41,9% din cei chestionați sunt nevoiți să renunțe la cheltuieli opționale cum ar fi ieșirile la restaurant și cumpărăturile la mall. 22,2% spun că fac cumpărături din impuls și de aceea nu reușesc să pună bani deoparte.

42% dintre respondenți spun că au deja credite în derulare, cei mai multi (peste două treimi) plătesc rate pentru credite de nevoi personale. Puțin peste 30% dintre îndatorați au contractat împrumuturi pentru locuințe. Gradul de îndatorare este sub 25% pentru cei mai mulți dintre respondenți (59,6%), iar la polul opus – 11,6% dintre cei cu credite sunt supraîndatorați, cu grade de îndatorare peste 50%.

Sondajul privind situația financiară a românilor a fost realizat de comparatorul bancar FinZoom.ro, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de aproape 1.400 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 60,3% dintre respondenți sunt salariați, 44,2% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 de lei, iar aproape jumătate – 46,9% - sub 2.500 de lei lunar, 38,1% dintre cei chestionați au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, 36% au studii superioare și puțin peste 13% studii postuniversitare.

Sursa foto www.finzoom.ro

sursa www.cec.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 7,51% pe an, de la 7,36% pe an, vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 7 mai 2010, respectiv 7,81%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,66% pe an, de la 7,54%, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,73% pe an, de la 7,68%, în 22 iulie.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Media euro a scăzut la începutul acestei săptămâni la 4,9310 lei, un nou minim al ultimelor 11 luni, față de 4,9399 lei joia trecută. Cotațiile au scăzut în cursul nopții de luni pe piețele asiatice la 4,918 lei/euro, iar tranzacțiile locale s-au realizat în culoarul 4,929 – 4,935 lei.

Evoluția actuală a leului a fost susținută de creșterea ofertei comerciale, de intrările de valută obținute de exportatorii agricoli, de creșterea sumelor în euro pe care le schimbă românii care au revenit în țară pentru concedii dar și de menținerea unui nivel scăzut al aversiunii față de risc.

La sfârșitul perioadei, dobânzile interbancare au cunoscut o creștere spectaculoasă, băncile care au rezerve mai mici de lei fiind obligate să se împrumute mai scump pentru a putea acoperi cererile clienților. Adăugând controlul ferm al lichidității din piaţa monetară realizat de BNR care a avut ca efect crearea unui deficit de lei s-a creat cadrul necesar unei creșteri constante a indicilor ROBOR, care au atins noi maxime.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,36 la 7,51%, cel mai ridicat nivel începând cu 7 mai 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,54 la 7,66%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 7,68 la 7,73%.

Joia trecută, BCE a decis majorarea ratei de referință de la minus 0,50% la zero, pentru a contracara efectele creșterii inflației anuale în iunie la 8,6%. Oficialii BCE au declarat că instituția va opera o nouă majorare în septembrie și ar putea continua cu creșteri suplimentare în următoarele luni.

Declarația președintei BCE, Christine Lagarde, conform căreia instituția pe care o conduce va majora dobânzile cât va fi necesar pentru a readuce inflaţia anuală, care a atins în iunie un record de 8,6%, la ţinta de 2%, a impulsionat plasamentele în moneda unică.

Euro a crescut de la 1,0079 dolari, la debutul intervalului, la 1,0180 – 1,0257 dolari, la finalul ei, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,8651 la 4,8133 lei.

Media francului elvețian a crescut de la 4,9741 la 5,0231 lei însă a scăzut lunea aceasta 4,9992 lei.

Cursul lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,7950 – 5,8264 lei și s-a oprit la sfârșitul perioadei la 5,8025 lei.

După scăderea de joi la 263,0197 lei, când uncia a coborât până la 1.683 dolari, prețul gramului de aur a încheiat intervalul la 267,8834 lei. Aprecierea s-a datorat creșterii metalului galben la 1.724 – 1.735 dolari/uncie.

După creșterile de la sfârșitul săptămânii trecute, bitcoin a scăzut lunea aceasta la 21.754 – 22.659 dolari iar ether la 1.501 – 1.608 dolari.

Analiza cuprinde perioada 18 – 25 iulie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Comisia Europeană a anunțat, astăzi, aprobarea Acordului de Parteneriat, document esențial pentru ca România să poată atrage fondurile europene aferente perioadei de programare 2021-2027. Țara noastră dispune prin Politica de Coeziune 2021-2027 de 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională. Politica de Coezine cuprinde investiții importante în infrastructură, educație, sănătate și servicii sociale.

Comisia Europeană a anunțat, astăzi, aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027.

Documentul prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime de 45,1 miliarde euro, din care 31,5 miliarde euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

𝗖𝘂𝗺 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁𝗲 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝟰𝟱 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗿𝗱𝗲 𝗱𝗲 𝗲𝘂𝗿𝗼

„Salut decizia Comisiei Europene, pe care o consider un semnal de încredere și de susținere a priorităților României. Răspundem cu responsabilitate gestului de solidaritate europeană. Suntem pregătiți să gestionăm transparent și cât mai eficient sumele alocate. Spre deosebire de precedentul exercițiu bugetar, de acum autoritățile locale vor avea un cuvânt definitoriu de spus în ceea ce privește prioritizarea proiectelor, astfel încât zonele defavorizate să fie mai puternic susținute pentru a recupera decalajele de dezvoltare”, a transmis prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă.

„Suntem astăzi în fața unui moment istoric. Odată cu aprobarea Acordului de Parteneriat, intrăm în linie dreaptă pentru o oportunitate unică: investirea celor 45 de miliarde de euro alocate prin Politica de Coeziune pentru a schimba radical România. Experiența perioadelor de programare anterioare ne ajută să scriem o poveste de succes pentru perioada 2021-2027, care include accesarea cât mai eficientă și debirocratizată a banilor europeni, o viziune proactivă asupra obiectivelor pe care le urmărim și termene foarte clare pentru implementarea proiectelor. Pasul următor este aprobarea tuturor celor 16 Programe Operaționale, pe care le-am transmis deja Comisiei Europene. În final, trebuie să vorbim despre o Românie cu autostrăzi, infrastructură feroviară, de apă, canalizare, cu resursă umană pregătită la cel mai înalt nivel, spitale sigure și un mediu de afaceri competitiv”, a transmis ministrul Marcel Ioan Boloș.

Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022)    959 mil euro

Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) 4,11 mld euro

Programul Operațional Transport 2021 – 2027 (3 iunie 2022)        9,68 mld euro

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022) 5,25 mld euro

Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022) 4,32 mld euro

Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022) 1,17 mld euro

Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022)            1,57 mld euro

Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022)           1,20 mld euro

Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) 1,43 mld euro

Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022)   1,75 mld euro

Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022)    1,48 mld euro

Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022)   1,38 mld euro

Programul Operațional Regional București-Ilfov

(23 iunie 2022)                                                                                 1,46 mld de euro

Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022)                              3,88 mld de euro

Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022)       2,2 mld euro

Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022)                       2,53 mld euro

Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM (Piaţa pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 1.138 lei pe MWh în luna iunie 2022, valoare cu 200% mai mare faţă de preţul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, respectiv 378 lei pe MWh, potrivit raportului lunar postat pe site-ul operatorului bursier.

Valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 2,5 miliarde de lei în luna iunie, în creştere cu 207% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 1%, până la 2.153.795 de MWh.

Cota de piaţă a PZU a fost de 52% în iunie, în creştere cu 2,6%.

Pe piaţa spot a OPCOM au fost înregistraţi 335 de participanţi, dintre care activi au fost 215.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.

Sursa www.agerpres.ro