MADR alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații, desecare și drenaj

MADR alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații, desecare și drenaj

În ședința Guvernului din 3 august 2022 a fost adoptată Hotărârea privind reacordarea recunoașterii caracterului de utilitate publică a unor amenajări de irigații sau a părților de amenajări de irigații, precum şi pentru modificarea şi completarea HG nr. 793/2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România (PNI).

Suma destinată Programului are o valoare de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, care vor fi alocate până în anul 2027.

Prin prezentul act normativ se aprobă lista pentru amenajările de irigații pentru care se reacordă caracterul de utilitate publică, dar și modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România.

Actul normativ vizează următoarele acțiuni:

- creșterea viabilității economice a sistemelor de irigații, prin amenajări de irigații noi: de la 101 la 189, sporind astfel suprafața irigată de la 1.800.679 ha la 2.616.859 ha;

- înființarea a 50 de amenajări de desecare şi drenaj cu suprafața de 695.142 ha;

- creșterea numărului de amenajări de irigații de la 89 (inclusiv Canalul Siret Bărăgan etapa I, între km 0+000 şi km 14+570) la 156 (inclusiv Canalul Siret Bărăgan etapa I între km. 0+000-km.23+372);

- majorarea numărului de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații de la 531 la 666;

- modificarea perioadei de implementare a PNI, respectiv până la sfârșitul anului 2027, complementar cu viitoarea programare în cadrul Planului Național Strategic, prin care se vor sprijini investițiile în infrastructura secundară de irigații, precum şi investițiile în sistemele de irigații la nivelul fermei, cu suma de 500 milioane euro din fonduri europene.

- schimbarea titlului programului, astfel: Programul național de reabilitare şi/sau înființare a infrastructurii principale de irigații şi infrastructurii de desecare şi drenaj.

Prin acest program, MADR își propune ca sistemul de irigații din România să poată beneficia de un sprijin financiar mult mai mare, fiind astfel îmbunătățite condițiile de dezvoltare și creștere, precum și obținerea de cantități mărite de producție la hectar.

Sursa text si foto www.madr.ro

agroinfo

Un nou minim al ultimului an pentru euro

Un nou minim al ultimului an pentru euro

În ciuda tensiunilor care afectează relațiile dintre Statele Unite și China, după ce Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, a anunțat că ar putea vizita Taiwanul, monedele din regiune au avut o evoluție apreciativă.

Cursul euro a scăzut de la 4,9287 la 4,9262 lei, minim care nu a mai fost atins de la jumătatea lui august trecut. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,923 – 4,931 lei.

În ultimele săptămâni dobânzile interbancare au cunoscut o creștere rapidă și au atins noi maxime ale ultimilor 12 ani și jumătate. Marți, evoluția ascendentă a luat o pauză iar indicii ROBOR au stagnat.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 8,01 la 8,0%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,24 la 8,23%.

După ce s-a apreciat la 1,0294 dolari, euro a scăzut până la 1,015 dolari, odată cu creșterea aversiunii față de risc, provocate de declarațiile Beijingului care a avertizat asupra riscurilor unei vizite oficiale americane la Taipei. Investitorii s-au orientat către activele considerate drept refugii, precum dolarul sau yenul japonez. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,8019 la 4,8122 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,0580 lei, după creșterea de vinerea trecută la ultimul maxim istoric de 5,0783 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut la 5,8778 lei, piețele fiind prudente înainte de întâlnirea de politică monetară a Băncii Angliei, care se va desfășura joi. Pariurile se pun pe dimensiunea majorării ratei de referință, de 0,25% sau 0,50%, după ce inflația din Regatul Unit a urcat în iunie la 9,4%.

Tensiunile geopolitice au apreciat metalul galben la 1.773 – 1.788 dolari/uncie ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce la 274,6001 lei.

Media monedei maghiare s-a apreciat la 397,93 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7092 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 22.676 – 23.441 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămâni. Față de începutul anului criptomoneda a pierdut circa 50%. Reamintim că în noiembrie trecut a fost înregistrat un record de 68.990,90 dolari.

Ether fluctua între 1.564 și 1.655 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Noi modalități de sprijin pentru fermierii din zootehnie

Noi modalități de sprijin pentru fermierii din zootehnie

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre DAEA, a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții fondurilor de garantare și ai CEC Bank, pentru a veni în sprijinul fermierilor din sectorul zootehnic, care s-au confruntat cu efectele nefavorabile ale pandemiei deCOVID, ale evoluției pestei porcine africane, alecreșterii prețurilor la utilități (energie, gaze naturale).

Cu această ocazie s-au convenit următoarele:

A) Acordarea de credite beneficiarilor Ajutorului Național Tranzitoriu și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pe baza Adeverinței emise acestora de către APIA:

1) valoarea creditului va fi cea rezultată din Adeverința APIA;

2) acoperirea în proporție de 80% din valoarea creditului cu garanția fondurilor de garantare (opțional);

3) dobânda finală aplicată beneficiarilor nu va depăși nivelul ROBOR 6 luni + 2%.

B) Acordarea de credite pentru constituirea stocurilor de materii prime furajere necesare pentru asigurarea continuității activității până la noua recoltă și a securității alimentare a populației. În conformitate cu prevederile legislației în vigoare și ținând cont de interesul manifestat de participanții la întâlnire, creditele vor fi acordate în următoarele condiții:

dobânda maximăva fi la nivelul ROBOR la 6 luni + o marjă de 2 puncte procentuale;

valoarea crediteloracordate beneficiarilor va fi de maxim 3 mil. EUR;

garanția fondurilor de garantareeste una expresă, necondiționată și irevocabilă, aceasta reprezentând 80% din valoarea creditului, dar fără a depăși 2,5 mil. EUR, fiind acordată fără a implica elemente de ajutor de stat.

Fondurile de garantare au confirmat că au capacitatea necesară pentru a acorda garanții și altor bănci, care vor finanța în aceleași condiții fermierii din sectorul zootehnic.

Sursa www.madr.ro

AJFP Călăraşi anunţă că 16 august 2022 este termenul pentru raportarea contabilă la 30 iunie 2022

AJFP Călăraşi anunţă că 16 august 2022 este termenul pentru raportarea contabilă la 30 iunie 2022

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călărași aduce la cunoştinţa contribuabililor că în Monitorul Oficial al României nr.723/19.07.2022, a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr 1.669/2022 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici.         

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022, se aplică operatorilor economici care în exerciţiul financiar precedent (2021) au înregistrat o cifră de afaceri netă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.

Prevederile se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exerciţiu financiar este diferit de anul calendaristic. Încadrarea în criteriile menţionate se efectuează pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent, respectiv a balanţei de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar precedent, utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar precedent.

Raportările contabile la 30 iunie 2022, se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, în formă electronică, pe portalul www.e-guvernare.ro, semnate cu certificat digital calificat,până cel mai târziu la data de 16 august 2022.

Entitățile care nu au desfăşurat activitate de la data înfiinţării până la 30 iunie 2022, cele care în tot semestrul I al anului 2022 s-au aflat în inactivitate temporară, cele înfiinţate în cursul anului 2022, precum şi persoanele juridice care se află în curs de lichidare, potrivit legii, nu întocmesc raportări contabile la 30 iunie 2022.

Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2022 în condiţiile prevăzute de ordin, se sancţionează conform prevederilor art. 42 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cursul euro a pierdut doi bani în ultima lună

Cursul euro a pierdut doi bani în ultima lună

Leul continuă să se aprecieze față de euro, evoluție identică cu cea a altor monede din regiune.

Cursul euro a scăzut de la 4,9462 la 4,9452 lei, nou minim al ultimului an. Tranzacțiile se realizau între 4,923 și 4,929 lei.

Dobânzile interbancare au revenit pe creștere la jumătatea săptămânii, după pauza luată marți.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,0 la 8,5%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,13 la 8,17% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a de la 8,23 la 8,27%.

Tensiunile geopolitice provocate de vizita lui Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a Congresului SUA, în Taiwan, care au determinat China să intensifice prezența sa militară în Marea Chinei de Sud, au majorat cererea de monedă americană, considerată drept un refugiu.

Moneda unică a scăzut până la 1,0150 dolari dar a recuperat apoi și a crescut la 1,0201 dolari, chiar dacă vânzările în detaliu din zona euro au scăzut în iunie cu 3,7%, la nivel anual, iar prețurile de producție s-au majorat în ultimele 12 luni cu 35,8%, conform Eurostat.

În piața locală, cursul monedei americane a crescut de 4,8122 la 4,8384 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,0580 la 5,0393 lei, chiar dacă inflația anuală din Elveția a stagnat în iulie la 3,4%, iar cursul lirei sterline a urcat de la 5,8778 la 5,8843 lei.

Prețul gramului de aur a fost stabilit de BNR la 274,4708 lei, în timp ce metalul galben scădea 1.761 – 1.770 dolari/uncie după ce s-a apropiat marți de 1.800 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 496,01 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7032 zloți/euro.

În ultimele trei zile, fluctuațiile bitcoin au fost minime. Miercuri criptomoneda se tranzacționa între 22.703 și 23.618 dolari. Față de începutul anului valoare ei s-a diminuat cu circa 50%

Ether avea o evoluție asemănătoare și fluctua în culoarul 1.591 și 1.681 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Eco-insule digitalizate pentru toate localitățile, prin PNRR

Eco-insule digitalizate pentru toate localitățile, prin PNRR

Componenta C3 din PNRR are ca obiectiv trecerea către o economie circulară, prin accelerarea procesului de implementare a unui management eficient al deșeurilor, prin modernizarea și extinderea sistemelor de gestionare. Se va pune accent pe colectarea selectivă, prin măsuri care să stimuleze reutilizarea și valorificarea deșeurilor, conform legislației UE.

Cu cele peste 1,2 miliarde de euro alocate din PNRR pentru modernizarea managementului deșeurilor, autoritățile și-au asumat peste 50 de reforme.

Principalul obiectiv al autorităților, prevăzut pentru anul 2025 în pachetul economiei circulare, este de a crește gradul de reciclare la 55%, în condițiile în care, conform Eurostat, media reciclării din țara noastră este în prezent de numai 11%, față de 45% la nivel european. Totodată, se intenționează reducerea până în anul 2035 la 10% a cantității de deșeuri municipale depozitată în gropi de gunoi.

În acest scop, la nivelul comunităților, pentru colectarea selectivă a deşeurilor, Guvernul propune un proiect cu finanțare din PNRR și bugetul de stat care le va permite primăriilor să instaleze aproape 14.000 de insule ecologice digitalizate, până la 30 iunie 2026.

O insulă ecologică, care deservește în medie 200 de locuitori/apartamente, este compusă din containere subterane sau supraterane, protejate față de accesul neautorizat, vandalism sau animale. Ele permit accesul cu card și includ un modul GSM pentru transmisie informații, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate unităţile administrativ-teritoriale (UAT) beneficiare.

UAT-urile pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori, o eco-insulă la circa 1.000 de locuitori, iar rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Conform ghidului de accesare a fondurilor europene, valoarea maximă eligibilă este de 14.550 euro/eco-insulă, fără a include eventualele lucrări de construcții-montaj necesare pentru înființarea insulelor.

componentepnrr3

Solicitările eligibile se referă la achiziția eco-insulelor, la informarea și pregătirea populației pentru folosirea lor, dar și la instalarea și punerea în funcţiune a containerelor, a sistemelor de citire a informaţiilor de pe card, a bazei de date.

„Insulele ecologice digitalizate sunt utile în orice localitate, fie că discutăm despre orașe mari sau localități mici. Sistemele de colectare propuse au un impact major asupra comunităților, având un aspect modern, un impact redus asupra sănătății publice și reprezentând o metodă mult mai sigură de colectare a deșeurilor”, explică dl Ștefan Blaer, CEO Best Tools Company.

componentapnrr2

Best Tools este o companie specializată în dezvoltarea conceptului „Oraş Inteligent”, care pune la dispoziție nu doar instalațiile ci și consultanța, training-ul și service-ul la nivel național. Ea a instalat platformele subterane, semiîngropate și supraterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor în orașe precum București, Cluj-Napoca, Zalău, Baia Mare, Alba Iulia, Florești, Turda, Tășnad, Luduș, Cernavodă etc.

Free Joomla templates by Ltheme