În timpul pandemiei Covid-19 cele mai importante economii, în special cea americană, au aruncat „din elicopter” mari cantități de bani pentru a nu risca apariția recesiunii.

Acum a venit momentul „adevărului” iar costul plătit este inflația, care atinge maxime ale ultimilor decenii, iar politicile monetare ale marilor bănci centrale au devenit mai aspre. Prețurile au luat avânt în perioada post-pandemie, după majorarea costurilor cu materiile prime, tendință care s-a suprapus cu conflictul din Ucraina și folosirea livrărilor de gaz drept armă de război de către Rusia.

„Considerăm că este ridicată probabilitatea ca cele două șocuri exogene (criza pandemică Covid-19 și atacarea Ucrainei de către Rusia, n.red.) să fie urmate de șocuri endogene, care să determine principalii actori din economia mondială să negocieze în trimestrele următoare pentru o nouă ordine economică mondială și un nou sistem monetar-financiar internațional”, se observă într-o analiză a Băncii Transilvania.

În minuta ședinței de politică monetară din 6 iulie se arată că „potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, (…) implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 și menținerea ei deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%” (ținta de inflație a BNR este 2,5% +/- un punct procentual, n.red).

Evoluția s-a resimțit în creșterea indicilor ROBOR. În urmă cu un an cel la 3 luni era cotat la 1,52%, cel la 6 luni la 1,66% iar cel la 12 luni la 1,7%

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,97 la 8,01%, cel mai ridicat nivel începând cu 1 februarie 2010. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 8,08 la 8,13%, maxim care nu a mai fost atins din 2 februarie 2010. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 8,19 la 8,24%.

Moneda națională a avut în iulie o evoluție apreciativă față de cea unică, cursul coborând față de sfârșitul lui iunie cu 1 ban. Tendința s-a menținut și la începutul lui august, iar media a scăzut la 4,9287 lei, minimul ultimelor aproape 12 luni.

Luna trecută, euro a atins pentru scurt timp paritatea cu dolarul, iar cursul monedei americane a înregistrat un record de 4,9391 lei. În intervalul analizat, cotațiile au fluctuat între 1,01 și 1,0270 dolari/euro, vârful fiind atins în 1 august. Dolarul a încheiat iulie cu o medie de 4,8412 lei, mai sus cu circa 10 bani față de sfârșitul lui iunie, dar a scăzut lunea aceasta la 4,8019 lei.

Aversiunea față de risc a apreciat francul elvețian față de euro, ceea ce a făcut ca media lui să atingă noi recorduri. Ultimul a fost stabilit la sfârșitul lui iulie, 5,0783 lei, cu peste 13,2 bani față de sfârșitul lui iunie, pentru ca la finalul perioadei să alunece la 5,0605 lei.

Lira sterlină a încheiat iulie la 5,8793 lei, mai mult cu peste 12 bani comparativ cu finalul lunii precedente, iar în prima ședință din august a crescut la 5,8834 lei.

Prețul gramului de aur a început luna aceasta la 273,3625 lei, iar metalul galben a crescut la 1.759 – 1.774 dolari/uncie.

După creșterea de vinerea trecută la peste 24.400 dolari, un maxim al ultimelor 6 săptămâni, bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 22.968 – 23.470 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 1.644 – 1.702 dolari.

Analiza cuprinde perioada 25 iulie – 1 august

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat un proiect de act normativ privind acordarea unui ajutor excepțional care să vină în sprijinul fermierilor din sectorul vegetal.

Schema de sprijin este destinată pentru cheltuieli angajate cu achiziția de resurse materiale necesare pentru aplicarea tehnologiei la suprafețelelor cu plantații pomicole și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole cu struguri pentru vin pe rod.

Beneficiarii schemei sunt: persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderile familiale, persoane juridice, grupuri și organizaţii de producători, structuri din domeniul cercetare, respectiv universităţi, institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul vegetal este de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, acordat pentru minim 0,1 ha inclusiv și maximum 200 ha inclusiv,dar nu mai mult de 35.000 Euro.

Se estimează un număr de circa 174.500 potențiali beneficiari, cu o suprafață de aproximativ 144.170 hectare.

Resursele financiare totale necesare implementării schemelor de ajutor excepțional în sectorul vegetal au o valoare de 126.150.673 lei, echivalentul sumei de 25.490.649 euro, care se asigură astfel:

a) 63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.342 euro, finanțare externă nerambursabilă;

b) 63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.342 euro, de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Pentru a accesa ajutorul excepțional, potențialii beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să solicite ajutorul excepțional;

b) să fie înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cererea unică de plată 2022;

c) să achiziționeze resursele materiale pe bază de documente justificative, în perioada 24 februarie 2022 - 12 august 2022;

d) să mențină suprafața aferentă culturilor pentru care beneficiază de ajutor excepțional, în anul de cerere 2023.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/component/k2/7624-proiect-hg-ajutoare-exceptionale-sector-vegetal

Sursa text și foto www.madr.ro

Din anul 2020 şi până în prezent au fost suspendate la plata ratelor un număr de 126.712 contracte, în valoare de până la 628 milioane lei şi începând cu luna mai 2022 peste 10.000 de beneficiari ai programului Prima Casă au solicitat modificarea modului de calcul a dobânzilor prin schimbarea indicelui din ROBOR în IRCC.

Beneficiarii creditelor Prima Casă/Noua Casă pot beneficia, în baza OUG 90/2022 de facilităţi de suspendare la plată a ratelor scadente, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane.

Obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 9 luni. Valabilitatea scrisorii de garanţie emisă de FNGCIMM va fi de 5 ani, iar debitorii pot beneficia o singură dată de suspendarea obligaţiilor de plată pentru fiecare împrumut.

Pentru beneficiarii programelor PRIMĂ CASĂ ŞI NOUA CASĂ, dobânda acumulată aferentă perioadei de suspendare a ratelor, se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă, cu dobânda 0%. Plata de către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat, în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor, debitorii persoane fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

- să nu se afle în incapacitate de plată, în sensul în care debitorul nu este în măsură să îşi achite obligaţiile ajunse la scadenţă, la data solicitării suspendării rambursării creditului, şi nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor;

- nu au înregistrat restanţe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligaţiei de plată şi nu înregistrează restanţe nici la data solicitării de suspendare a obligaţiilor de plată.

- prezintă o declaraţie pe propria răspundere cu privire la creşterea cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării la plată, comparativ cu perioada similară a anului 2021;

- nu beneficiază, la data solicitării, de un plan de restructurare a datoriilor agreat cu creditorul, în ultimele 3 luni anterioare intrării în vigoare a OUG 90/2022.

Până în prezent, pentru sprijinirea debitorilor care au întâmpinat dificultăţi financiare din cauza epidemiei de COVID-19, FNGCIMM a implementat Ordonanţa de Urgenţă OUG 37/2020 prin care, în 2022, au fost amânate la plată rate scadente pentru 31.861 de contracte, valoarea dobânzii suspendate fiind de aproximativ 129 milioane lei.

În anii 2020 şi 2021, numărul contractelor pentru care a fost solicitată amânarea la plată a depăşit 47.000/an iar valoarea dobânzilor suspendate s-a situat în jurul cifrei de 250 milioane lei.

"Din anul 2020 şi până în prezent au fost suspendate la plata ratelor un număr de 126.712 contracte, în valoare de până la 628 milioane lei şi începând cu luna mai 2022 peste 10.000 de beneficiari ai programului Prima Casă au solicitat modificarea modului de calcul a dobânzilor prin schimbarea indicelui din ROBOR în IRCC." a declarat domnul Dumitru Nancu, Director General FNGCIMM.

Pe aceeaşi linie promovată de Guvernul României, de susţinere a persoanelor fizice afectate de creşterea accentuată a costurilor de împrumut, indicele ROBOR la 3 luni înregistrând o dublare de la aproximativ 3% la 6% doar în acest an, anunţăm posibilitatea de modificare a dobânzii prin înlocuirea ROBOR cu IRCC, în cazul creditelor PRIMA CASĂ.

FNGCIMM a primit din partea celor 15 finanţatori activi înscrişi în Programul NOUA CASĂ un număr de peste 10.000 de solicitări de modificare a modului de calcul a dobânzilor prin schimbarea indicelui din ROBOR în IRCC. Un număr de circa 9300 sunt deja aprobate, iar aproximativ 800 sunt în lucru, urmând a fi aprobate în cel mai scurt timp.

Pentru trecerea de la ROBOR la IRCC (IRCC = Indice de Referinţă pentru Creditele Consumatorilor) beneficiarul creditului trebuie să adreseze băncii o cerere privind modificarea contractului de credit şi emiterea unui act adiţional. La solicitarea băncii, FNGCIMM emite actul adiţional prin care este aprobată modificarea modului de calcul al dobânzii aferente creditului contractat cu garanţie de stat.

FNGCIMM este mandatat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, să emită Scrisori de garanţie, prin care se obligă să plătească sumele garantate, la prima şi simpla cerere a creditorului, până la limita valorii scrisorii de garanţie, în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile de rambursare stabilite conform graficului de rambursare a dobânzilor eşalonate.

Majorarea accizelor la tutun şi băuturi alcoolice, creşterea impozitelor pe veniturile din jocuri de noroc şi raportarea la salariul minim a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time sunt câteva dintre modificările fiscale care se vor aplica din 1 august.

Potrivit Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care elevii, studenţii cu vârsta pâna la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.

În ceea ce priveşte veniturile din jocuri de noroc, cotele de impozit vor fi modificate astfel: 3% până la 10.000 lei inclusiv; 300 lei + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei; 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei. Impozitul datorat se va determina la fiecare plată.

Pentru ţigarete, acciza totală se majorează la 594,97 lei/1.000 ţigarete, de la 563,97 lei/1000 ţigarete.

Printre modificările care vor intra în vigoare de la 1 august se numără şi reducerea la 10.000 de lei a pragului pentru acordarea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor.

Ordonanţa de modificare a Codului fiscal a fost adoptată de Guvern în 15 iulie.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 8,01% pe an, de la 7,97% pe an în şedinţa precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,13% pe an, de la 8,08% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,24% pe an, de la 8,19% pe an, vineri.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 7,97% pe an, de la 7,85% pe an, în ziua precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,08% pe an, de la 7,97% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,19% pe an, de la 8,08% pe an, joi.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%.

Sursa www.agerpres.ro