Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,3% în trimestrul II din 2025, comparativ cu același trimestru al anului trecut pe serie brută și cu 2,1% pe seria ajustată sezonier, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,3% față de perioada similară din 2024, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, potrivit estimării semnal a Institutului Național de Statistică (INS).

Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul anterior.

Față de același trimestru din anul 2024, PIB s-a majorat cu 2,1%. În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,4%.

Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul II 2025 o creștere cu 0,3%. În semestrul I 2025, comparativ cu semestrul I 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,3%.

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/08/14/economia-romaniei-a-crescut-cu-0-3-in-trimestrul-ii-din-acest-an--1475825

Rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

''Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 - iulie 2025) față de precedentele 12 luni (august 2023 - iulie 2024) a fost 5,3%'', se arată în comunicatul INS.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/08/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-7-84-in-luna-iulie--1475221

Vineri, agenția Fitch va publica rezultatul evaluării periodice a ratingului suveran al României. Rămâne de văzut cum va cataloga agenția evoluția actuală a economiei, după ce guvernatorul BNR a afirmat la prezentarea Raportului asupra inflației că „cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene”. În prezent, rating-ul României este BBB- cu perspectivă negativă.

Până la recesiune, România se confruntă cu creșterea inflației, conform datelor prezentate de INS. Rata anuală a urcat în iulie la 7,8%, după majorarea din iunie la 5,7%.

Evoluția prețurilor a pus BNR în situația de a revizui prognoza de inflaţie pentru acest an de la 4,6%, la precedentul raport, la 8,8%. Analiștii de la BCR Erste estimează pentru aceasta lună un vârf al majorării prețurilor de 9,2% și o inflație anuală de 8,8%.

Posibila intrare în recesiune și creșterea inflației crează premisele intrării în stagflație, cea mai „proastă” variantă pentru România. Acest fenomen economic combină stagnarea economică (creștere scăzută sau inexistentă) cu o inflație ridicată și o rată a șomajului crescută.

Piața nu a răspuns marți la aceste date economice fundamentale, iar cursul euro a crescut marginal de la 5,0676 lei, minimul ultimei luni, la 5,0683 lei, în ton cu evoluția și altor monede de la marginea zonei euro. Cotațiile au scăzut la 5,063 – 5,069 lei.

La rândul său, segmentul monetar a fost stabil. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,75%, iar cel la 12 luni la 6,90%.

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut - de la 7% şi ceva, 7,5% în luna mai, acum s-a dus spre 6,5%.”

Euro a făcut un mic pas înapoi marți, la 1,1599 – 1,1629 dolari, față de un vârf de 1,1676 dolari, la începutul săptămânii. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 5,3529 la 5,3688 lei, după ce s-a anunțat creșterea indicelui prețurilor de consum în iulie cu 0,2%, după o majorare de 0,3% în iunie.

Media francului elvețian a urcat de la 5,3765 la 5,3875 lei iar cea a lirei sterline de la 5,8565 la 5,8777 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 469,8345 lei la 470,0966 lei, influențată de aprecierea dolarului în timp ce metalul galben fluctua între 3.337 și 3.358 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2626 zloți/euro, respectiv 395,96 forinți/euro.

După ce a testat luni depășirea maximul istoric de 123.153 dolari, atins în 14 iulie, bitcoin s-a retras la 118.227 – 119.292 dolari. În schimb, ether a crescut la 4.424 dolari, cel mai ridicat nivel din decembrie 2021.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În luna iunie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9246 lei, cu 59 lei (+0,6%) mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5.539 lei, în creştere cu 31 lei (+0,6%) față de luna mai 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (12656 lei) și în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11957 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3367 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3442 lei).

Iunie 2025 comparativ cu iunie 2024

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 7,0%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real a fost 101,3% în luna iunie 2025 față de luna iunie 2024.

Indicele câştigului salarial real a fost 100,1% în luna iunie 2025 față de luna mai 2025.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 254,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2025.

Iunie 2025 comparativ cu Mai 2025

În luna iunie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 10,7% în activităţi de editare, respectiv cu 10,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;

- între 5,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, telecomunicaţii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);

- între 3,5% și 5,0% în alte activităţi de servicii, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea altor mijloace de transport, extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, fabricarea băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează:

- între 3,0% și 6,0% în tranzacţii imobiliare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), transporturi pe apă, fabricarea produselor din tutun, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat;

- între 1,0% și 2,5% în captarea, tratarea şi distribuţia apei, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, industria metalurgică, colectarea şi epurarea apelor uzate.

În sectorul bugetar, în luna iunie 2025, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,2%) în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare, respectiv în administraţia publică (-0,1%). În sănătate şi asistenţă socială, câştigul salarial mediu net a rămas constant faţă de luna precedentă.

sursa www.insse.ro

Leul a avut o evoluție apreciativă la jumătatea acestei săptămâni, asemănătoare cu cea a altor monede din regiune, care au profitat de reducerea plasamentelor în monedă americană și majorarea celor în euro.

Tranzacțiile din piața valutară se realizau între 5,062 și 5,064 lei, astfel că media euro a coborât de la 5,0683 la 5,0633 lei. Un curs mai mic de 5,06 a fost atins în 4 iulie.

Investitorii nu au fost influențați de creșterea prețurilor din iulie la 7,8%, după majorarea din iunie la 5,7%, iar BNR a revizuit prognoza sa de inflaţie pentru acest an de la 4,6%, la precedentul raport, la 8,8%.

Atractivitatea plasamentelor în lei se datorează nivelului ridicat al dobânzii de politică monetară care se situează la 6,5%, din august trecut. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat marți, la prezentarea Raportului asupra inflației, că o „scădere a dobânzii de politică monetară nu o să vedeţi anul acesta, dar pe piaţă ROBOR a scăzut - de la 7% şi ceva, 7,5% în luna mai, acum s-a dus spre 6,5%”.

Analiștii BCR estimează că rata de referință va rămâne la 6,50% până la sfârșitul acestui an. Ei anticipează că nu vor exista reduceri anticipate înainte de februarie 2026, când ar putea fi anunţată prima scădere după o pauză prelungită, dacă perspectivele inflaţiei se îmbunătăţesc.

Piața monetară este stabilă de la sfârșitul săptămânii trecute, după un ciclu de scăderi minime, dar constante.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,75%, iar cel la 12 luni la 6,90%.

Euro a scăzut la jumătatea săptămânii trecute la 1,1528 dolari, dar a urcat miercurea aceasta la 1,1669 – 1,1731 dolari, astfel că media monedei americane a coborât în perioada amintită de la 4,3796 la 4,3173 lei.

Deprecierea dolarului la cel mai scăzut nivel din ultimele două săptămâni, a venit după ce s-a anunțat creșterea moderată a indicelui prețurilor de consum în iulie cu 0,2%, după o majorare de 0,3% în iunie, ceea ce a înmulțit pariurile pe o reducere în septembrie a dobânzii de către Rezerva Federală.

Menținerea monedei elvețiene în jurul pragului de 0,94 franci/euro a stabilizat cursul acesteia, care a scăzut marginal de la 5,3875 lei la 5,3791 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,8110 lei, la jumătatea săptămânii trecute, la 5,8596 lei, miercurea aceasta.

Prețul gramului de aur a coborât de la 470,0966 lei la 467,1788 lei, minim al ultimelor trei săptămâni, față de un vârf de 476,2885 lei, atins vinerea trecută. Scăderea prețului s-a datorat deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben a crescut ușor la 3.342 – 3.367 dolari/uncie.

Cursurile din regiune se apreciau la 4,2586 zloți/euro, respectiv 395,02 forinți/euro.

Bitcoin a testat la începutul acestei săptămâni depășirea maximul istoric de 123.153 dolari, atins în 14 iulie, pentru ca la jumătatea ei să fluctueze între 118.961 și 120.721 dolari. În ultimele două luni, ether a devenit cea mai tranzacționată monedă digitală și se apropie de vârful de 4.891,70 dolari, atins în noiembrie 2021, și fluctua miercuri între 4.566 și 4.719 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut o evoluție apreciativă, la începutul unei noi săptămâni. Evoluția se datorează menținerii apetitului pentru risc la nivel internațional și creșterea intrărilor la nivelul caselor de schimb valutar, tendință care apare din punct de vedere istoric în luna august, când românii care muncesc în străinătate revin în țară în perioada concediilor.

Cursul euro a scăzut lunea aceasta de la 5,0711 la 5,0676 lei, minimul ultimei luni, față de un vârf de 5,0749 lei, la începutul săptămânii trecute. Aprecierea leului s-a reflectat în scăderea cotațiilor din piață la 5,066 – 5,076 lei.

Presiunea pe leu se va menține, în condițiile în care deficitul balanţei comerciale se adâncește. Conform INS, acesta a urcat în primele șase luni la 16,712 miliarde euro, mai mare cu 1,617 miliarde euro (+10,7%) față de perioada similară a anului trecut.

Diferența dintre exporturi și importuri s-ar putea reduce în următoarele luni odată cu creșterea TVA și a accizelor, lăsând BNR un spațiu mai mare de mișcare.

Vineri, banca centrală a menținut rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024, decizie care a fost anticipată de piață. Analiștii văd o primă tăiere a dobânzii în prima jumătate a anului viitor.

În ultimele ședințe, indicii ROBOR au avut o ușoară tendință descendentă, care s-a temperat atunci când ei au ajuns aproape de nivelul ratei de politică monetară, care se află la 6,50%. Volatilitatea indicelui la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a limitat la 6,60 – 6,61%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât s-a mișcat între 6,75 și 6,76%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,90%.

Finanțele au reușit luna trecută să se împrumute cu circa 4,9 miliarde euro din piețele externe, ceea ce a redus presiunea asupra bugetului.

Trezoreria a putut astfel să forțeze o reducere a costurilor pentru împrumuturile din piața locală. Lunea aceasta, ea a atras 366,5 milioane lei printre emisiune cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,27%, și încă 500 milioane scadente în iulie 2030 la un randament mediu anual de 7,35%.

Perechea euro/dolar a avut o evoluție stabilă lunea aceasta, investitorii așteptând încheierea unui acord comercial între Statele Unite și China, dar și publicarea unui raport cheie privind inflația CORE din SUA care ar putea influența decizia Rezervei Federale în privința unei reduceri în septembrie a dobânzii.

Euro fluctua între 1,1639 și 1,1676 dolari, după ce a urcat joia trecută la aproape 1,17 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut luni la 4,3569 lei, față de 4,3954 lei, marțea trecută.

Revenirea euro la pragul de 0,94 franci, a împins în jos cursul monedei elvețiene, de la 5,4254 lei, în prima parte a săptămânii trecute, la 5,3765 lei. Media lirei sterline a crescut la maximul ultimei săptămâni la 5,8585 lei, și a scăzut luni la 5,8565 lei.

Scăderea metalului galben de la 3.406 la 3.343 dolari/uncie și deprecierea monedei americane au împins în jos prețul gramului de aur de la 476,2885 lei la 469,8345 lei.

Semnarea de către Donald Trump a unui ordin executiv care a liberalizat deținerile de criptomonede în conturile de pensii din Statele Unite a ridicat cotațiile principalelor monede digitale. Bitcoin a urcat la 122.308 dolari, aproape de recordul atins în 14 iulie de 123.153 dolari, iar ether a crescut la 4.346 dolari, cel mai ridicat nivel din decembrie 2021.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu