De la începutul acestei săptămâni se manifestă o tendință de depreciere a leului, în condițiile creșterii cererii comerciale din partea importatorilor, dar și a cumpărărilor făcute de BNR, cu scopul de a reface rezerva sa valutară.

În luna mai, după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și până la câștigarea fotoliului de la Cotroceni de către N. Dan, banca centrală a vândut circa 8 miliarde euro, pentru a stopa deprecierea monedei naționale, în condițiile în care analiștii estimau o posibilă creștere a cursului euro la 5,5 lei și chiar 6 lei.

Joia trecută, media euro a coborât la 5,0692 lei, minimul ultimelor două săptămâni, pentru ca miercurea aceasta, când piața s-a deschis la 5,078 lei iar în partea a doua a zilei cotațiile au coborât la 5,078 lei, cursul a urcat de la 5,0751 la 5,0770, evoluție diferită de cea a altor monede din regiune.

Ultimul sondaj realizat în rândul membrilor CFA România, anticipează deprecierea leului față de euro, însă la valori mai scăzute decât cele estimate în mai.

Astfel, pentru orizontul de 6 luni valoarea medie a anticipaţiilor pentru cursul monedei unice este de 5,0691 lei, față de 5,1046 lei în mai, iar pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului este anticipată la 5,1453 lei, de la 5,1723 lei în mai.

Volatilitatea din piața monetară a fost minimă, dar se manifestă o tendință de apropiere de valoarea dobânzii de politică monetară, care se situează la 6,5%, din august trecut.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,68 la 6,67%, față de 6,70%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.

Joia trecută, euro a atins un maxim de 1,1780 dolari, însă anunțul privind încheierea unui acord comercial între SUA și UE, care oferă în opinia analiștilor un avantaj economiei americane, a scurtcircuitat moneda unică, care a scăzut la jumătatea acestei săptămâni la 1,1522 – 1,1572 dolari, ceea ce a ridicat cursul bancnotei verzi, miercurea aceasta, la 4,3974 lei, față de 4,3149 lei, în urmă cu o săptămână.

La aprecierea dolarului au contribuit și pariurile puse de investitori pe o decizie a Rezervei Federale de a menține rata de referință la 4,25 – 4,50%, la ședința sa de politică monetară, care s-a desfășurat marți și miercuri, în ciuda cererilor constante ale Casei Albe de scădere a acesteia spre 3,5%.

Miercurea aceasta, media francului elvețian a urcat de la 5,4448 la 5,4594 lei, față de 5,4512 lei, în urmă cu o săptămână. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8533 la 5,8792 lei, de la 5,8168 lei, la sfârșitul săptămânii trecute.

Prețul gramului de aur a urcat de la 468,8607 lei la 470,99 lei, maximul ultimei săptămâni. Evoluția s-a datorat aprecierii monedei americane și a metalului galben la 3.321 – 3.335 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia marginal, la 4,2732 zloți/euro, respectiv 398,93 forinți/euro.

Vinerea trecută, bitcoin a alunecat sub pragul de 115.000 dolari, dar săptămâna aceasta s-a menținut în jurul pragului de 118.000 dolari, și fluctua miercuri în culoarul 117.368 – 118.478 dolari. În ultimele săptămâni, ethereum înregistrează cele mai ridicate volume de tranzacționare, și se mișca între 3.745 și 3.833 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit în intervalul 1 - 28 iulie 2025 fonduri nerambursabile de 121,98 milioane de euro (121.988.098,95 €) către fermieri, procesatori și autorități locale din zonele rurale. Din întreaga sumă plătită, contribuția Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este de 101,95 milioane de euro, cofinanțarea națională de la Bugetul de Stat se ridică la 20,03 milioane de euro. Fondurile sunt destinate implementării proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și susținerii fermierilor care beneficiază de plățile compensatorii pentru mediu și climă.

Din totalul plăților efectuate de AFIR în luna iulie, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2022 (PNDR 2020) au fost transferate 85,5 milioane de euro atât pentru proiectele de investiții, cât și pentru măsurile de mediu și climă. Alte 36,48 milioane de euro din suma plătită sunt destinate beneficiarilor intervențiilor prevăzute de Planul Strategic 2023 - 2027 (PS 2027).

Plățile decontate de AFIR prin cele două programe, PNDR 2020 și PS 2027, susțin financiar industria de procesare, sectorul zootehnic, sectorul pomicol, investițiile în ferme, infrastructura de bază din mediul rural, drumurile agricole, infrastructură de irigații, grupurile de producători și cooperativele. De asemenea, fondurile merg și către compensarea economică a fermierilor care se confruntă cu dezavantaje în desfășurarea activităților agricole, legate de capacitatea scăzută de producție a terenurilor agricole și de costurile suplimentare pe care le implică menținerea activităților agricole în anumite zone cu constrângeri naturale.

Reamintim că în luna iunie 2025, Agenția a mai efectuat o tranșă consistentă de plăți în valoare de 97,9 milioane de euro pentru proiectele de investiții și pentru măsurile de mediu și climă.

Fondurile europene nerambursabile acordate prin FEADR sunt rambursate către beneficiari doar după ce sunt verificate conform procedurilor în vigoare și autorizare la plată de către experții AFIR, pe baza cererilor de plată depuse on-line de beneficiari. Aceste fonduri sunt plătite de AFIR în conformitate cu contractele de finanțare încheiate și cu angajamentele asumate.

În ultimele două zile în marile piețe financiare s-a manifestat o tendință de creștere a aversiunii față de risc, ce a majorat cererea de dolari și a afectat evoluția monedelor de la marginea zonei euro.

Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,072 – 5,077 lei, astfel că media euro a urcat de la 5,0704 la 5,0751 lei, maxim al ultimelor două săptămâni. Tendința de creștere a monedei unice se manifesta și după anunțarea cursului de schimb.

Volatilitatea din piața monetară a fost minimă. Astfel, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,69 la 6,68%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,81 la 6,82%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.

Tendința de depreciere a euro, care s-a evidențiat la începutul săptămânii, care de la 1,1771 dolari a coborât la 1,1644 dolari, a continuat și marți. Moneda unică a coborât până la 1,1528 dolari, cel mai scăzut nivel din ultima lună, pe fondul marcărilor de profit la care au recurs investitorii, care consideră că termenii acordului comercial încheiat între Statele Unite și Uniunea Europeană, acordă un avantaj economiei americane, în timp ce oportunitățile pentru vechiul Continent sunt mult mai puține.

În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,3443 la 4,3838 lei, valoare care nu mai fost atinsă din 23 iunie.

La rândul lor și celelalte valute majore s-au apreciat față de cea europeană. Media francului elvețian a urcat de la 5,4328 la 5,4448 lei iar cea a lirei sterline de la 5,8297 la 5,8533 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 466,3382 lei la 468,8607 lei. Majorarea prețului s-a datorat aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.307 și 3.329 dolari/uncie.

Monedele din regiune se depreciau la 4,2737 zloți/euro, respectiv 399,40 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa la valori apropiate de cele de luni, de 117.508 – 119.276 dolari.

Ethereum rămâne cea mai tranzacționată monedă digitală, cu un volum de peste 14 miliarde euro, fluctua între 3.739 și 3.884 dolari, după ce a testat luni depășirea pragului simbolic de 4.000 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Datele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă o tendință clară de creștere a producției de carne în România, în anul 2024, comparativ cu anul precedent. Totodată, producția de lapte colectat de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către unitățile industriale procesatoare a crescut în anul 2024 față de anul 2023.

Sacrificările de animale în unitățile industriale (abatoare) au crescut semnificativ, înregistrându-se următoarele evoluții:

+10,2% la bovine sacrificate;
+12,2 % producția de carne de bovine
+9,2% la carne de porcine produsă;
+7,9% la sacrificările de porcine;
+62,1% la producția de carne de ovine și caprine;
+8,7% la producția de carne de pasăre.

În ceea ce privește cantitatea de lapte de vacă brut, colectată de unitățile procesatoare de la exploatațiile agricole și centrele de colectare, aceasta a crescut cu 44.326 tone (+3,6%), în anul 2024 comparativ cu anul precedent.

Aceste cifre vin ca urmare a politicilor susținute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în ultimii doi ani, prin lansarea de programe dedicate fermierilor români, cu accent pe sprijinirea creșterii animalelor, investiții în ferme și procesare, precum și integrarea producției vegetale cu zootehnia.

'Felicitări tuturor fermierilor! Rezultatele excelente pe care România le-a obținut în sectorul producției de carne se datorează muncii crescătorilor români de animale și parteneriatului corect dintre fermierii noștri și autorități. În ultimii doi ani, împreună am reușit să pornim programe și măsuri de sprijin ale căror efecte benefice deja se văd. Vom continua pe această cale a integrării producției vegetale în zootehnie, pentru a asigura materia primă pentru unitățile de procesare în valoare de 2 miliarde de euro, pe care le dezvoltăm prin Investalim și DR-22, măsură susținută prin fonduri europene. Aceasta este calea corectă pentru echilibrarea balanței comerciale a României. În continuare, pregătim o serie de programe de sprijin pentru a ne asigura că ne vom atinge gradul de autosuficiență de 100% la carne și produse din carne din producția românească!', a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Ministerul Agriculturii va continua să investească în dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, în sprijinirea fermelor de reproducție și în facilitarea accesului fermierilor la finanțări europene și naționale, pentru ca România să devină complet autosuficientă în ceea ce privește consumul intern de carne și produse din carne.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 6,67% pe an, de la 6,68% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Sursa www.agerpres.ro

Cursul monedei unice stagnează de circa o lună în jurul valorii de 5,07 lei, în condițiile în care multe dintre fondurile străine care au părăsit piața locală, imediat după rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, s-au reîntors.

În aceste condiții, BNR poate să-și refacă rezervele valutare, după ce a vândut în perioada amintită circa 8 miliarde euro pentru a stopa deprecierea leului. Acum, este posibil ca banca centrală să dorească o stabilizare a cursului și o tendință de apreciere pronunțată a acestuia. De altfel, finalul lui iulie și luna august reprezintă perioada în care mulți dintre românii care muncesc în străinătate se reîntorc în țară, iar volumul intrărilor de valută la casele de schimb crește simțitor.

La începutul acestei săptămâni, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,067 – 5,071 lei, iar media euro a scăzut marginal de la 5,0708 la 5,0704 lei, valoare aproape identică cu cea de lunea trecută.

Piața monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,69%, față de 5,92% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,82 la 6,81%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,94%.

O scădere a ratei de referință, care a fost menținută luna aceasta de BNR 6,5%, nivel stabilit în august trecut, ar putea fi decisă în prima jumătate a anului viitor, odată cu revenirea pe scădere a prețurilor.

În opinia analiștilor CFA România, inflația s-ar putea retrage în iulie 2026 la 5,35%, în creștere față sondajul precedent când se estima o majorare a prețurilor de 4,87% în iunie 2026.

Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în aprilie 2028, care a avut o valoare programată de 400 milioane lei. Statul s-a împrumutat cu 593 milioane lei la un randament mediu anual de 7,32%.

Finanțele au redeschis, de asemenea, o emisiune de titluri de stat cu scadența aprilie 2035. Valoarea progrată a fost de 300 milioane lei. Valoarea ofertelor de cumpărare s-au ridicat la 1,127 miliarde lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă aproape 1,028 miliarde lei cu o dobândă medie anuală de 7,16%.

Volatilitatea perechii euro/dolar a fost una ridicată, influențată de acordul comercial încheiat între Statele Unite și Uniunea Europeană. De la un vârf atins în piața asiatică de 1,1771 dolari, euro a scăzut în cea europeană spre 1,1640 dolari, investitorii considerând că din acest război comercial a ieșit învingător Donald Trump. Cursul dolarului a crescut în piața locală de la 4,313 la 4,3443 lei

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4251 la 5,4328 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,8168 la 5,8297 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 464,9428 lei, minimul ultimelor două săptămâni, la 466,3382 lei, valoare apropiată de cea de joi. La această evoluție a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.321 și 3.345 dolari/uncie, față de un maxim de 3.437 dolari, înregistrat miercuri, când prețul a urcat la un vârf de 476,3851 lei.

Monedele din regiune se depreciau marginal la 4,2565 zloți/euro, respectiv 397,26 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 118.505 și 119.807 dolari iar ethereum, care de câteva săptămâni este cea mai tranzacționată criptomonedă, se apropie de pragul de 4.000 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu