Rata anuală a inflației a urcat la 5,7% în luna iunie 2025, de la 5,45% în luna mai, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,36%, serviciile cu 7,05% iar mărfurile nealimentare cu 3,9%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2025 comparativ cu luna mai 2025 a fost 0,45% iar rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 3,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2024 - iunie 2025) față de precedentele 12 luni (iulie 2023 - iunie 2024) a fost 5,1%.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/07/11/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-la-5-7-in-luna-iunie--1467520

Începând de joia trecută, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă, și au atins minime ale ultimelor două luni, în ciuda faptului că se așteaptă creșterea inflației urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie, așa cum se precizează de către BNR în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%.

Miercurea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,84 la 6,77%, față de 7,09%, în urmă cu o săptămână. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,96 la 6,90%, comparativ cu 7,17%, miercurea trecută, iar cel la 12 luni de la 7,09 la 7,05%, după ce în urmă cu o săptămână se afla la 7,29%.

Scăderea dobânzilor interbancare poate fi pusă și pe seama interesului ridicat al investitorilor pentru emisiunile de obligațiuni în euro și dolari, în efortul de finanțare mai ieftină a Trezoreriei, care vor fi listate la bursa din Luxemburg. Astfel, statul dorește să se împrumute prin două emisiuni în dolari cu scadența în septembrie 2030, respectiv mai 2036 și o emisiune în euro cu scadența în iulie 2039.

Necesarul de finanţare al Guvernului din acest an se ridică la 231 miliarde lei, în monedă națională și valută, din care 97 miliarde lei reprezintă împrumuturi scadente şi care trebuie refinanţate.

Finanțele mizează pe o îmbunătățire a dobânzilor solicitate de investitori, după ce randamentele titlurilor de stat la 10 ani au coborât de la 7,52%, săptămâna trecută, la 7,15%, miercurea aceasta.

De la începutul acestei săptămâni se observă o tendință de creștere a cursului euro, evoluție influențată de nivelul aversiunii față de risc existente în piețele internaționale.

De la 5,0603 lei, joia trecută, cursul euro a urcat miercurea aceasta de la 5,0677 lei la 5,0759 lei, iar cotațiile au urcat la 5,071 – 5,079 lei.

Decizia Rezervei Federale americane de a menține dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50% și evoluția pozitivă a pieței muncii de peste Ocean au stabilizat euro peste pragul de 1,17 dolari. Tendința este una descendentă, după ce marțea trecută a fost atins maximul ultimilor patru ani de 1,1830 dolari.

Miercurea aceasta, euro se tranzacționa în culoarul 1,1702 – 1,1730 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,3157 la 4,3345 lei.

În ultima săptămână, moneda elvețiană a stagnat aproape de pragul de 0,93 franci/euro, iar media ei a urcat miercurea aceasta de la 5,4183 la 5,4451 lei.

Lira sterlină a avut o evoluție stabilă la nivel săptămânal, iar la jumătatea acesteia cursul a urcat de la 5,8708 la 5,8926 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 461,0847 lei la 458,4241 lei, minimul ultimei săptămâni, efect al deprecierii metalului galben la 3.287 – 3.297 dolari/uncie, valori minime ale ultimelor ședințe, consecință a întăririi monedei americane. În ultimele șase luni uncia a crescut cu peste 620 dolari, respectiv 937 dolari față de acum un an.

În ultima săptămână, la nivel regional, moneda poloneză s-a întărit iar cea maghiară s-a depreciat.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 108.345 – 109.695 dolari, valori apropiate de cele în urmă cu o săptămână iar ethereum fluctua miercuri între 2.591 – 2.668 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Din cele 1,1 milioane de aplicări înregistrate de la începutul verii pe eJobs.ro, 160.000 au fost pentru job-urile part time, iar, dintre acestea, 32% au mers către pozițiile part time remote, candidații căutând, astfel, opțiuni prin care, pe timp de vară, să își crească veniturile în paralel cu job ul principal pe care îl au.

„Este un moment bun în primul rând pentru candidații foarte tineri, care pot profita de vârful de activitate pe care îl au sectoare care angajează masiv entry-level, precum turism, horeca sau industria alimentară. Dar este, în același timp, o oportunitate și pentru cei care vor să își suplimenteze veniturile și care au acum, mai mult decât în alte perioade ale anului, și această opțiune de a se angaja part time”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Și în ceea ce privește numărul de job-uri se observă o deschidere din partea angajatorilor către candidații care vor să lucreze cu jumătate de normă. Astfel, de la începutul lunii iunie și până acum au fost postate 3.200 de joburi part time, ceea ce reprezintă 11% din numărul de joburi postate în această perioadă. Cele mai multe vin din partea angajatorilor din retail, servicii, call center / BPO, turism, industria alimentară și asigurări. Peste 70% dintre aceste poziții caută candidați din segmentul entry level și încă 10% fără experiență. Tot cei care au maximum doi ani de experiență, adică segmentul entry level, și cei care nu au deloc experiență sunt și cei care aplică cel mai mult pentru joburile part time remote. Raportat la categoria de vârstă din care fac parte, cea mai mare nevoie de un loc de muncă ce poate fi făcut de acasă și cu jumătate de normă sunt candidații cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani și cei între 18 și 24 de ani.

„Interesant este faptul că, dacă la nivel general, procentul de joburi remote din total joburi este de 4%, când vine vorba despre pozițiile part time, procentul urcă la 18%, ceea ce înseamnă că și angajatorii înțeleg faptul că majoritatea candidaților care vor să lucreze cu jumătate de normă fac acest lucru doar ca variantă de a adăuga un surplus financiar la salariul pe care îl au deja de la jobul principal. În puține cazuri joburile part time reprezintă principala sursă de venit”, explică Roxana Drăghici. Exclusiv pentru cele remote, domeniile care scot cele mai multe poziții în piață sunt advertising / marketing / PR, retail, call center / BPO, imobiliare și asigurări.

De altfel, o diferență similară se remarcă și în zona aplicărilor, în condițiile în care dacă, la nivel general, 14% dintre aplicări sunt pentru job-urile remote, pentru job-urile part time, procentul aplicărilor pentru opțiunile remote este de 32%. Pozițiile scoase în piață de companiile din advertising / marketing / PR, call center / BPO, retail, servicii și financiar - bancar reprezintă primele opțiuni ale candidaților care vor un job part time remote.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială netă, la nivel național, pentru un job part time este de 3.000 de lei pe lună, în timp ce pentru un job full time media este de 5.000 de lei net pe lună.

În acest moment, aproape 23.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro. Dintre acestea, 800 sunt remote. Alte 10.000 de joburi sunt disponibile pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs.ro și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Bugetul de stat pentru acest an a fost construit pe o creştere economică estimată, în toamna anului trecut și confirmată în raportul din luna mai al Comisiei de Prognoză, de 1,4%, față de 0,8% în 2024.

Proiecția nu avea cum să ia în calcul situația tensionată de după primul tur al prezidențialelor din mai, care a ridicat cursul euro la peste 5,12 lei, dar și măsurile de austeritate luate de actualul Executiv.

O creștere a PIB confirmată de INS de doar 0,3% în primul trimestru, față de aceeași perioadă din 2024, dar și reducerea consumului intern, efect al majorărilor de preț, semnalizează posibilitatea intrării în recesiune a economiei românești.

Un raport al ING Bank anticipează o medie a creșterii prețurilor în următoarele luni în culoarul 7,5 – 8%, pentru ca în a doua parte a anului viitor să se retragă la 4 – 4,5%. Există, însă, analiști care prognozează posibilitatea atingerii în august a unui vârf de 11%, urmare a majorării TVA, a accizelor cât și a renunțării la schema de plafonare a prețului la energie.

O analiză Erste Bank estimează menținerea ratei de referință la 6,5%, nivel stabilit în august trecut, până în februarie 2026.

Vestea pozitivă a venit de la Finanțe, care au profitat de cererea ridicată de titluri de stat românești, de peste 10 miliarde dolari, și s-au împrumutat din piețele internaționale cu 2 miliarde dolari cu scadența la 5 ani, la o dobândă de 7,5%/an, și cu alte 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani, la o dobândă de 6,6%/an. Trezoreria a mai atras 1,5 miliarde euro, cu scadența la 10 ani, pentru care va achita o dobândă de 6,5%.

Tendința descrescătoare a indicilor ROBOR a continuat și joia aceasta, în ciuda apariției unor analize care anticipează o revenire a acestora la 7,5% până la sfârșitul acestui an, evoluție datorată creșterii inflației.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a retras de la 6,77 la 6,75%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,90%, iar cel la 12 luni a scăzut de la 7,05 la 7,03%.

Foamea de lei a Trezoreriei s-a concretizat prin atragerea joia aceasta a 518 milioane lei, cu scadența iunie 2026, la un randament mediu de 6,85%/an și a încă 1,1 miliarde lei, cu scadența în aprilie 2030, la o dobândă anuală de 7,31%.

Euro a crescut marginal la 1,1710 – 1,1750 dolari, iar media monedei americane s-a retras de la 4,3345 la 4,3275 lei.

Lira sterlină s-a retras de la 5,8926 la 5,8916 lei, după prezentarea unui raport al Băncii Angliei, care a precizat că tensiunile geopolitice şi incertitudinile macroeconomice continuă să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară a Regatului Unit.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,4451 la 5,4484 lei.

Revenirea cererii de metal galben în piețele specializate au ridicat cotațiile la 3.310 – 3.331 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 458,4241 lei la 462,6381 lei.

Bitcoin s-a apropiat la câteva sute de dolari de recordul de 111.970 dolari atins în 22 mai 2025. Ethereum fluctua în culoarul 2.757 – 2.823 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași, a realizat în perioada ianuarie-iunie a anului 2025, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 909,61 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 130,86 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 357,75 milioane lei,cu 60,78 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit - 52,45 milioane lei;

– impozit pe venit - 146,40 milioane lei;

– TVA - 68,35 milioane lei;

– accize - 0,69 milioane lei;

– alte venituri - 89,86 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 551,86 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 70,08 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2024.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în semestrul I al anului 2025 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat - 359,17 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj - 7,30 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 185,39 milioane lei.

În perioada ianuarie - iunie 2025,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 41,27 milioane lei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, miercuri, la 6,77% pe an, de la 6,84% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,90% pe an, de la 6,96%, în ședința de marți, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,05%, de la 7,09%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent. 

Sursa www.agerpres.ro