Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că lansarea celor două scheme de ajutor de minimis destinate susținerii producției de usturoi și cartof va fi reprogramată pentru începutul anului 2026.

Decizia are la bază faptul că, în perioada elaborării actelor normative necesare, România s-a aflat sub conducerea unui Guvern interimar, fără putere decizională deplină. În lipsa unui executiv cu mandat complet, procedurile de avizare interministerială nu au putut fi finalizate, ceea ce a întârziat lansarea efectivă a celor două scheme.

Totodată, apropierea finalului campaniei de recoltare reduce considerabil eficiența implementării în această perioadă. În aceste condiții, MADR consideră oportună reprogramarea celor două scheme pentru începutul anului viitor, pentru a asigura o derulare predictibilă și coerentă, în beneficiul fermierilor.

Prin această decizie, MADR urmărește menținerea echilibrului bugetar și o gestionare responsabilă a resurselor publice, fără a compromite obiectivul de sprijinire a fermierilor români.

Ministerul Agriculturii își reafirmă angajamentul de a prioritiza finanțarea schemelor care răspund nevoilor reale ale producătorilor agricoli și care au un impact direct asupra calității vieții oamenilor.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, luni, la 6,88% pe an, de la 6,99% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,00% pe an, de la 7,09%, în ședința de vineri, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,12%, de la 7,19%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Sursa www.agerpres.ro

Ministerul Finanțelor lansează astăzi, 7 iulie, cea de-a șaptea ediție a Programului TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

Astfel, în perioada 7 iulie – 1 august 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 7%, 7,50%, respectiv, 7,90%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat

• Între 7 iulie – 30 iulie 2025, prin platforma Ghișeul.ro;

• Între 7 iulie – 31 iulie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului.

Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

• Între 7 iulie – 1 august 2025 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

• Între 7 iulie – 31 iulie 2025 în mediul urban și 7 iulie – 30 iulie 2025 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate pe website MF la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Reamintim că începând cu luna martie a.c., Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.

După șase săptămâni consecutive în care BNR a injectat lichiditate în piața monetară prin operațiuni de tip repo, lunea aceasta procesul a fost întrerupt, cu o zi înainte de ședința de politică monetară, semn că băncile au acum la dispoziție mai mulți lei.

Chiar dacă inflația de sfârșitul acestui an ar putea crește la 8 – 10%, conform analiștilor, cu un vârf de circa 11% în august, efect al măsurilor de austeritate luate de guvern și a renunțării la plafonarea de preț a energiei electrice, nu va permite modificarea dobânzii de politică monetară. Ea ar urma să stagneze la 6,5%/an, nivel stabilit în august 2024.

Creșterea prețurilor ar urma să coboare la 4 – 4,5% în ultima parte din 2026, ceea ce va permite BNR să rediscute nivelul ratei de referință.

Piața a răspuns pozitiv la planul de reducere bugetară, iar indicii ROBOR au scăzut la cea mai mică valoare a ultimelor două luni.

La debutul unei noi săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,99 la 6,88%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,09 la 7,0% iar cel la 12 luni de la 7,19 la 7,12%.

Scăderea dobânzilor ar putea permite Ministerului de Finanțe să se împrumute mai ieftin din piața locală, în condițiile în care România plătește anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile deja contractate. Luna aceasta urmează să fie achitate 12 miliarde lei, în octombrie alte 10 miliarde lei iar în noiembrie 16 miliarde lei.

Lunea aceasta, cei care au făcut oferte de cumpărare pentru titluri de stat cu scadența peste patru ani au solicitat o dobândă mai ridicată. Motiv pentru Trezorerie să se împrumute cu 561 milioane lei, dintr-o cerere totală de 836 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,34%.

Creșterea cererii de monedă americană a avut ca efect deprecierea valutelor de la marginea zonei euro, inclusiv a leului.

Cursul euro a crescut de la 5,06 lei la 5,0645 lei, mai jos cu circa 1,3 bani față de începutul săptămânii trecute, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,058 – 5,066 lei, față de 5,055 – 5,064 lei, vinerea trecută.

Revenirea în piață a investitorilor americani, după minivacanța prilejuită de Ziua Independenței Statelor Unite, a avut darul de a crește cererea de dolari.

Dacă în urmă cu o săptămână, euro a urcat la 1,1830 dolari, maximul ultimilor aproape patru ani, lunea aceasta tranzacțiile se realizau în culoarul 1,1718 – 1,1791 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2961 la 4,3179 lei.

Evoluția pozitivă a dolarului vine în contextul în care piața muncii americane a în iunie 147.000 de noi slujbe, iar şomajul a scăzut uşor la 4,1%, ceea ce va permite Fed să mențină dobânda de referință în culoarul 4,25 – 4,50%.

Situația s-ar putea modifica în următoarele două zile, în funcție de acordurile tarifare care vor fi încheiate de SUA cu alte țări, în acest caz specific, cu Uniunea Europeană.

Media francului elvețian a fost stabilită lunea aceasta la 5,4146 lei, sub cea de la începutul săptămânii trecute de 5,4517 lei. Cursul lirei sterline a fost calculat la 5,8692 lei, față de 5,9329 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 460,7924 lei la 459,5007 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea metalului galben la 3.295 – 3.344 dolari/uncie, pierderea din ultima lună fiind de circa 5%.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Marțea aceasta, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR unde s-a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%/an, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a celei pentru facilitatea de depozit la 5,50%.

În comunicatul de presă se specifică faptul că „rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.”

BNR amintește printre incertitudinile și riscurile care pot influența parcursul economiei și al inflației, măsurile corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, dar și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Principalul pericol este însă „politica comercială a SUA și măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale și al comerțului internațional.”

Decizia BNR de a menține rata de politică monetară a coborât nivelul indicilor ROBOR la cea mai mică valoare a ultimelor două luni.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,88 la 6,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,0 la 6,96% iar cel la 12 luni de la 7,12 la 7,09%.

Decizia BNR a coborât nivelul indicilor ROBOR la cea mai mică valoare a ultimelor două luni.

Marți, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,88 la 6,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,0 la 6,96% iar cel la 12 luni de la 7,12 la 7,09%.

Monedele de la marginea zonei euro, inclusiv leul, au avut o evoluție ezitantă după ce administrația de la Casa Albă a anunțat posibilitatea majorării la 30% a taxelor vamale la produsele importate în SUA.

Cursul monedei unice a urcat de la 5,0645 la 5,0677 lei, iar cotațiile din piață au crescut la 5,063 – 5,069 lei.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1708 – 1,0766 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,3179 la 4,3157 lei.

Media francului elvețian s-a apreciat la 5,4183 lei iar cea a lirei sterline la 5,8708 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 459,5007 lei la 461,0847 lei, iar metalul galben fluctua între 3.319 și 3.346 dolari/uncie.

În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2455 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 5,8708 lei.

Bitcoin fluctua între 107.497 și 109.021 dolari iar ethereum se tranzacționa în culoarul 2.523 – 2.585 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, vineri, la 6,99% pe an, de la 7,04% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,09% pe an, de la 7,13%, în ședința de joi, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,19%, de la 7,25%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.

Sursa www.agerpres.ro