Dealerii bancari s-au arătat mulțumiți de propunerile guvernului privind „repararea” deficitului bugetar, care se speră că va mulțumi marile agenții de rating și că nu vom vedea o trecere la categoria gunoi (junk) a titlurilor de stat românești.

Motiv pentru scăderea indicilor ROBOR, care rămân însă peste pragul de 7%, atâta vreme cât BNR nu va putea tăia rata de politică monetară, în condițiile în care inflația, în loc să scadă, va crește.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,04%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,17 la 7,13% iar cel la 12 luni de la 7,29 la 7,25%.

Evoluția din piață a permis Trezoreriei să atragă peste 1,38 miliarde lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența la sfârșitul lui 2034, care a avut o valoare programată de 300 milioane lei iar randamentul mediu anual acceptat a fost de 7,34%.

Finanțele s-au mai împrumutat cu încă 1,615 miliarde lei, cu scadența în mai 2027, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,24%.

Moneda națională a avut o evoluție pozitivă față de euro, în contrast cu cea a altor valute din regiune. Cotațiile au scăzut de la 5,063 lei, la deschiderea pieței, la 5,06 lei, iar cursul a scăzut de la 5,0665 la 5,0603 lei, față de 5,0780 lei la finalul săptămânii trecute.

Înainte de publicarea raportului referitor la piața muncii americane în iunie și a votului din Congres a proiectului de lege al bugetului promovat de președintele Trump, euro se tranzacționa în culoarul 1,1787 – 1,1810 dolari, valori comparabile cu cele din septembrie 2021. În piața locală, media monedei americane a alunecat de la 4,3035 la 4,2917 lei

Depășirea de către euro a pragului de 1,18 dolari, cel mai ridicat nivel de după jumătatea lui septembrie 2021, ar putea impune Băncii Centrale Europene impunerea unei cote de toleranţă pentru cursul față de moneda americană.

OficialiI BCE consideră că aprecierea euro și impunerea tarifului de 10% aplicat de Statele Unite produselor importate din zona euro, va afecta atât exporturile cât și economia regiunii.

Actuala apreciere a euro se datorează ieșirilor din piața americană și migrarea fondurilor către Europa, unde investitorii găsesc mai multă predictibilitate dar și plasamente avantajoase în industria de apărare.

Lira sterlină și-a atenuat scăderea față de euro, provocată de îngrijorările privind bugetul Regatului Britanic, iar media ei a coborât de la 5,8933 la 5,8612 lei, cea mai mică valoare începând cu data de 5 mai. Cursul francului elvețian s-a depreciat de la 5,4295 la 5,4141 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 462,2175 lei la 461,6576 lei, iar metalul galben fluctua în piețele specializate între 3.341 și 3.366 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2634 zloți/euro iar a celei maghiare de la 399,83 forinți/euro.

Bitcoin a urcat la 108.605 – 110.284 dolari și se apropie de maximul de 111.862 dolari, atins în data de 22 mai. Ethereum a crescut la 2.558 – 2.615 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

39% dintre participanții la cel mai recent sondaj derulat de eJobs spun că nu sunt mulțumiți de salariul pe care îl câștigă în prezent. 52,8% se declară mulțumiți doar într-o oarecare măsură, în timp ce doar 8,2% nu au motive de nemulțumire din acest punct de vedere. Din acest motiv, aproape 70% spun că au ajuns să resimtă des sau foarte des presiune financiară în viața de zi cu zi. Din categoria celor care nu se simt împovărați de nivelul cheltuielilor lunare fac parte mai puțin de 6% dintre respondenți.

„Principalele motive responsabile pentru această presiune financiare sunt costurile lunare prea mari pe care le au cu utilitățile, datoriile (credite, carduri de credit, împrumuturi) sau faptul că nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, în condițiile în care consumă aceleași produse sau servicii ca în trecut. 18% dintre respondenți spun că și-ar dori să își poată permite și alte produse sau servicii decât cele de bază, iar acest lucru le generează un puternic sentiment de frustrare”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Deși datele studiului arată că angajații sunt mai degrabă nemulțumiți decât mulțumiți de salariile lor, aproape 63% spun că au primit o mărire salariu în ultimul an și jumătate. Astfel, 29,1% au avut parte de o majorare salarială în 2025, iar 33,7% în 2024. Pentru 15,1% cea mai recentă creștere a avut loc în 2023, 6% au același salariu din 2022, iar 3% din 2020 sau 2021. 7,7% nu își amintesc când le-a crescut ultima dată salariul, iar pentru 5,5% salariul de acum este același ca în momentul angajării.

Întrebați care este venitul net lunar de care ar avea nevoie pentru a nu resimți presiune financiară și a avea un trai decent, 24,6% indică un plafon cuprins între 6.001 și 8.000 de lei. 22% ar avea nevoie de un salariu între 8.001 și 10.000 de lei, 15,5% între 10.001 și 12.000 de lei, iar 13,3% peste 15.000 de lei. Un sfert dintre respondenți s-ar descurca și cu mai puțin de 6.000 de lei pe lună.

„Chiar dacă vorbim despre un procent consistent de respondenți care au avut recent o majorare salarială, încă vedem o discrepanță destul de mare între nivelul salarial la care se află acum și creșterea de care ar mai avea nevoie pentru a atinge un punct de confort financiar. Răspunsurile lor ne arată că, în cea mai mare parte a cazurilor, ar mai avea nevoie de cel puțin 20% în plus față de cât câștigă acum”, explică Ana Călugăru. Tocmai de aceea, dacă ar fi puși în fața posibilității de a-și schimba jobul cu unul de la care ar putea câștiga salariul de care au nevoie pentru a se întreține fără mari renunțări, 84% ar face acest lucru fără nicio ezitare.

Există, însă, și elemente care, pe lângă salariu, ar putea contribui la reducerea presiunii financiare și la îmbunătățirea calității vieții profesionale. Pe primul loc se află flexibilitatea programului de lucru, menționată de o treime dintre angajați. Apoi, urmează beneficiile extrasalariale, oportunitățile de dezvoltare profesională și de avansare în carieră, dar și un mediu de lucru plăcut și o cultură organizațională sănătoasă.

Sondajul a fost realizat în luna iunie, pe un eșantion de 2.452 de respondenți angajați full time, part time sau freelanceri. Plafoanele salariale în care se încadrează participanții la studiu sunt următoarele: 17,2% aveau un salariu cuprins între 2.500 și 3.500 de lei, 29,3% între 3.501 și 5.000 de lei, 31,2% între 5.001 și 8.000 de lei, 13,5% între 8.001 și 12.000 de lei și 5,4% peste 12.001 lei. 3,5% nu au dorit să răspundă.

Posibilitatea creșterii impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%, parte a planului de reducere a deficitului bugetar, va afecta direct buzunarele celor care au credite. La aceasta se adaugă majorarea Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,55%, în prezent, la circa 6%, în ultimul trimestru al acestui an.

În privința celor care au luat credite înainte de mai 2019, indicii ROBOR se mențin peste pragul de 7%, față de circa 5,90 – 5,99% în data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Imediat după anunțarea celor doi candidați pentru al doilea tur, indicii au crescut la circa 7,30% și s-au menținut în jurul acestor valori până la câștigarea fotoliului de la Cotroceni.

La jumătatea acestei săptămâni, indicii ROBOR erau asemănători cu cei de miercurea trecută. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,09%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,17% iar cel la 12 luni a revenit de la 7,28 la 7,29%.

Cursul euro a scăzut de la 5,0772 la 5,0665 lei. Moneda națională a fost susținută de majorarea ofertei comerciale, astfel că de la o deschidere la 5,072 lei, cotațiile euro au coborât până la 5,064 lei.

Ultimul sondaj realizat în luna mai în rândul membrilor CFA România, a anticipat o depreciere a cursului până la începutul toamnei la 5,1046 lei/euro, și o valoare medie pentru mai 2026 de 5,1723 lei/euro.

Marcările de profit care au urmat atingerii de către euro a unui maxim de 1,1830 dolari, începând cu mijlocul lui septembrie 2021, au coborât miercuri cotațiile la 1,1762 – 1,1810 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,2958 la 4,3035 lei.

Pe termen mediu și lung, analiștii anticipează continuarea procesului de depreciere a dolarului datorată îngrijorărilor legate de datoria publică a Statelor Unite, a politicilor tarifare și întârzierii procesului de reducere a ratelor dobânzilor.

În privința reducerii dobânzilor, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat marți la un eveniment desfășurat în Portugalia, că politica monetară ar fi fost deja relaxată, dacă președintele Trump nu ar fi declanșat „razboiul” tarifelor. El a precizat că, „ tot ce îşi doreşte oricine din Fed – este să oferim o economie cu stabilitate a preţurilor, ocupare maximă şi stabilitate financiară”.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,4517 la 5,4295 lei iar cel al lirei sterline de la 5,9171 la 5,8933 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal de la 462,1098 lei la 462,2175 lei, în ton cu evoluția metalului galben care fluctua între 3.326 și 3.348 dolari.

În regiune, media monedei maghiare a stagnat la 399,07 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat marginal la 4,25 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut în noaptea de marți până la 105.197 dolari, după care a urcat la 107.879 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.380 – 2.459 dolari.

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 419 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Suedia - 130 locuri de muncă pentru: operator de proces; mecanic; electricien; tehnician de laborator; operator de macara și logistică.

Norvegia - 97 locuri de muncă pentru: îngrijitor animale; muncitor în producție - industria piscicolă; personal bucătărie; chelner; chef a la carte; lucrător în producție.

Germania - 84 locuri de muncă pentru: lucrători ajutor în podgorie; zugrav-tencuitor; lucrător în producție-procesare produse din carne (f/b); lucrător în fermă; sudor MAG; electrician; lucrător ajutor la prelucrarea metalelor; operator stivuitor; educatoare/educatori.

Italia - 65 locuri de muncă pentru: șofer autobuz; lucrător în domeniul sportului și al pregătirii fizice - animator/animatoare centru de vacanță.

Polonia - 22 locuri de muncă pentru: manager de proiect pentru centrale solare; montator panouri solare; muncitor în construcții.

Austria - 8 locuri de muncă pentru: operator robo - placare cu laser; strungar universal; tehnician mecanic; tehnician electrician; operator CNC; mecanic auto(m/f/x).

Spania - 6 locuri de muncă pentru: tehnician de întreținere ascensoare; reprezentant vânzări.

Finlanda - 5 locuri de muncă pentru operator CNC.

Slovenia - 1 loc de muncă pentru dentist.

Franța - 1 loc de muncă chirurg stomatolog.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spațiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu sau de reședință ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, joi, la 7,04% pe an, de la 7,09% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

La începutul acestui an, indicele era de 5,92% pe an, dar a început să crească din data de 6 mai, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an.

Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,13% pe an, de la 7,17%, în ședința de miercuri, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,25%, de la 7,29%.

În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2025, nivel similar cu cel din trimestrul precedent. 

Regiunea Sud-Muntenia marchează un moment important în implementarea Programului Regional (PR) Sud-Muntenia 2021-2027: depășirea pragului de 300 de contracte de finanțare semnate, însumând o valoare totală de aproximativ 6,64 miliarde de lei. Această realizare reflectă angajamentul regiunii pentru o dezvoltare economică sustenabilă și o utilizare eficientă a fondurilor europene.

Contractul cu numărul 300, semnat în data de 20 iunie 2025, reprezintă un reper simbolic în acest parcurs. Proiectul derulat în județul Argeș, are o valoare de peste 22,27 milioane de lei.

Un aspect remarcabill este ponderea semnificativă a proiectelor din sectorul privat: 199 de contracte – reprezentând aproximativ 66,33% din total, cu o valoare de peste 1,61 miliarde de lei. Aceste fonduri sprijină microîntreprinderile, întreprinderi mici și mijlocii, transformându-le în veritabile motoare de inovație și competitivitate regională.

Eficiența PR Sud-Muntenia este evidențiată de rata de contractare, care a depășit pragul de 85%. Dintr-o alocare totală de peste 1,57 miliarde €, valoarea deja contractată se ridică la aproximativ 1,35 miliarde €. Această performanță subliniază capacitatea regiunii de a transforma prioritățile strategice în proiecte concrete, cu impact real asupra comunităților, poziționând Sud-Muntenia în topul regiunilor din țară la acest capitol.

Succesul obținut este rezultatul eforturilor comune ale Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, în calitatea ei de Autoritate de Management a Programului, alături de administrația publică locală și mediul de afaceri din regiune. Contractele semnate contribuie la dezvoltarea infrastructurii, stimularea antreprenoriatului și la crearea de noi oportunități pe piața muncii.

Privim cu încredere spre viitor și continuăm să susținem implementarea riguroasă a proiectelor, valorificând la maximum potențialul Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027. Împreună, construim o regiune mai puternică și mai prosperă!

Sursa text și foto www.adrmuntenia.ro