62% dintre angajatorii participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România au declarat ca nu sunt pregătiți pentru momentul în care piața salariilor va fi transparentizată în sensul publicării salariilor oferite în anunțurile de angajare. Aceștia nu au început încă procesul de implementare și adaptare la noua directivă, care, potrivit Comisiei Europene, va fi pusă în aplicare începând cu a doua jumătate a anului viitor. Asta în timp ce 22% se simt parțial pregătiți, au început să analizeze impactul și să facă planuri, iar 16% sunt foarte pregătiți și au deja o politică de transparentizare a salariilor pe care o aplică în procesul de angajare.

„Deși nu mai este un subiect nou pentru angajatori și toți cunosc directiva și faptul că nu mai durează mult până când va fi și implementată, în continuare vedem un procent care nu reușește să treacă de 40% al joburilor care au salariul afișat în anunțul de angajare. Excepție fac job-urile blue collar, adresate candidaților fără studii superioare, unde argumentul salarial este definitoriu. Spre exemplu, dacă pe eJobs.ro aproximativ 4 din 10 joburi postate au salariul publicat, pe iajob.ro, platforma dedicată candidaților care nu au studii superioare, numărul crește la 7 din 10”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

La întrebarea despre cum se raportează compania din care fac parte la transparența salarială în momentul postării de noi joburi disponibile, 34% au răspuns că publică salariul pentru majoritatea pozițiilor noi, 10% fac acest lucru doar pentru pozițiile entry level, în timp ce 56% nu îl afișează deloc. 41,7% recunosc că se tem de faptul că o astfel de abordare transparentă ar putea genera potențiale nemulțumiri ale angajaților actuali cu privire la diferențele dintre salariile pe care le primesc și cele care sunt oferite candidaților pentru pozițiile vacante. 21% consideră că aceste informații trebuie să rămână confidențiale, iar 14,6% cred că publicarea salariilor va duce la o gestionare mai anevoioasă a negocierilor salariale cu noii candidați. Alte riscuri pe le văd în adoptarea acestei directive sunt legate de costurile administrative ridicate aferente implementării, dar și faptul că vor fi dezavantajați în atragerea candidaților pentru că nu oferă salarii competitive.

„Sunt și angajatori care văd mai degrabă beneficii în implementarea transparentizării pieței salariilor, principalul fiind creșterea capitalului de încredere în relația cu angajații și candidații. Alte beneficii menționate au mai fost reducerea diferențelor salariale și promovarea echității de gen, precum și atragerea de talente într-un timp mai scurt. De altfel, inclusiv datele noastre arată că anunțurile cu salariul afișat primesc până la de patru ori mai multe vizualizări și aplicări decât celelalte”, detaliază Raluca Dumitra. 30% spun, pe de altă parte, că nu văd beneficii, ci doar riscuri într-o astfel de măsură. În ciuda acestui fapt, 66% dintre participanții la sondaj declară că mesajul care are cea mai mare rezonanță în comunicarea cu potențialii angajați este cel legat de pachetul salarial.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de 198 de respondenți – specialiști în HR, manageri de departament, team leader și antreprenori. Domeniile din care au venit cele mai multe răspunsuri au fost construcții, producție, administrativ / logistică, vânzări, medicină, HR / psihologie, IT, și banking.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi. Alte 7.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a simplificat procedura pentru verificarea și decontarea cererilor de plată depuse în cadrul ultimei tranșe de către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, conform modificărilor aduse procedurilor de lucru ale AFIR, în situația în care beneficiarii nu pot prezenta documentele emise de autoritățile de mediu, sanitare, sanitar-veterinare la dosarul ultimei cereri de plată, acestea se pot transmite ulterior Agenției, în maximum 12 luni de la primirea Notificării beneficiarului cu privire la confirmarea plății.

„Am modificat procedurile noastre interne astfel ca beneficiarii PNDR să facă dovada la ultima cerere de plată că au depus solicitările în vederea obținerii avizelor – de mediu, sanitar, sanitar-veterinar – urmând ca, pe baza unui angajament, aceștia să depună în cursul anului 2026 respectivele avize. În felul acesta am putut veni cu un nou sprijin concret pentru fermieri, pentru procesatori, pentru autoritățile publice locale care vor finaliza investițiile pentru care au primit finanțare nerambursabilă, mai ales că eliberarea acestor avize este în responsabilitatea instituțiilor statului.”, a declarat Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Astfel, beneficiarii vor depune la dosarul ultimei cereri de plată, împreună cu documentele doveditoare ale inițierii demersurilor de obținere a acestora și Angajamentul beneficiarului cu privire la prezentarea avize, autorizații, certificate prin care comunică imposibilitatea depunerii avizelor/ autorizațiilor la ultima tranșă de plată, cu obligația prezentării acestora la Oficiile județene sau la Centrele regionale ale AFIR în termen de maxim 12 luni de la data primirii Notificării beneficiarului cu privire la confirmarea plății.

În situația în care beneficiarii nu vor putea depune avizele, autorizațiile, certificatele, documentele specifice emise de autoritățile de mediu, sanitare, sanitar-veterinare în termenele maxim acceptate și asumate prin Angajament, Agenția va fi obligată să rezilieze contractele de finanțare ale respectivilor beneficiariși va trebui să dispună constituirea debitelor pentru recuperarea sumelor acordate până la data respectivă.

Subliniem faptul că, în conformitate cu regula finanțărilor europene N+3 aplicabilă PNDR, fondurile alocate României de către Comisia Europeană prin FEADR pentru exercițiul financiar 2014 - 2020, prelungit cu perioada de tranziție până în anul 2022, nu vor mai putea fi utilizate după data limită de 31 decembrie 2025, iar sumele rămase neconsumate vor fi dezangajate.

Ministerul Finanțelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiții avantajoase.

În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată.

Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat:

6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghișeul.ro.

6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV). Operațiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online și Tezaur online.

6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităților Trezoreriei Statului.

6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) și 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Avantajele investiției în Programul TEZAUR

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A.

Reamintim că începând cu luna martie a.c., Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.

Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR

Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal.

Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos:

Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader.

Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii.

Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari.

Validați și salvați documentul PDF inteligent.

Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul „Depunere formulare” de pe același site.

De la sfârșitul lunii trecute au apărut semne de revenire a presiunii asupra cursului monedei naționale, în contrast cu evoluția altor monede de la marginea zonei euro.

Lunea aceasta, media monedei unice a scăzut modest de la 5,0889 la 5,0886 lei, față de 5,0783 lei la începutul săptămânii trecute. Tranzanzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,091 lei, valori comparabile cu cele din prima parte a lunii mai, atunci când a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei.

Pentru BNR va fi mai ușor să oprească eventualele tentative de speculare a cursului, după ce Ministerul de Finanțe a apelat pentru a patra oară în acest an la piețele internaționale și a împrumutat un total de 4 miliarde euro destinate finanțării deficitului bugetar prin trei emisiuni de euroobligațiuni cu scadențe la 7, 12 și 20 de ani.

În ultimele zile, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%.

Finanțele au continuat să se împrumute și din piața locală. La începutul acestei săptămâni, Trezoreria a atras 500 milioane lei cu scadența în iulie 2034 pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 7,34%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei cu scadența în aprilie 2028 la un randament mediu anual de 7,37%.

Demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului francez, al cincilea prim-ministru numit de președintele Macron în ultimii doi ani, după doar 27 de zile în care a ocupat funcția, a pus presiune pe evoluția monedei unice. Situația este complicată pentru Emmanuel Macron care de ales dintre a convoca alegeri anticipate, la circa un an de precedentele, propria demisia sau încercarea de numire a unui nou prim-ministru.

Euro a scăzut până la 1,1652 dolari, după ce săptămâna trecută s-a menținut peste pragul de 1,17 dolari. Lunea aceasta, cursul monedei americane a urcat de la 4,3349 la 4,3619 lei, maxim al ultimelor cinci săptămâni.

Media francului elvețian a urcat luni la 5,4593 lei, față de 5,4389 lei în urmă cu o săptămână. La rândul ei, lira sterlină a început săptămâna la 5,8587 lei față de 5,8217 lei, lunea trecută.

Preţul gramului de aur care a urcat miercurea trecută la un record de 541,6013 lei, a coborât vineri la 538,1818 lei. Prima ședință a acestei săptămâni a adus însă un nou maxim istoric de 552,7057 lei.

Noua creștere se datorează atât aprecierii monedei americane dar și a metalului galben ca a atins lunea aceasta al 40-lea maxim istoric din acest an, cel de 3.950,60 dolari/uncie. Precedentul maxim istoric din acest an de 3.896,30 dolari/uncie a fost atins în prima ședință din octombrie.

Investitorii s-au îndreptat către metalul prețios considerat drept un „refugiu”, după închiderea parțială a sistemului federal american, a incertitudinilor economice și posibilitatea unor noi reduceri ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală.

Bitcoin a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari și se tranzacționa lunea aceasta între 123.164 – 124.847 dolari. Ether fluctua între 4.492 și 4.595 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cu câteva zile înainte ca agenția Standard & Poor’s să prezinte ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România, eveniment care va avea loc vineri seară, după închiderea pieței locale, CFA România a prezentat marțea aceasta raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, care anticipează pentru anul viitor o continuarea a procesului de apreciere a cursului de schimb al monedei unice în intervalul cuprins între 5,15 – 5,20 lei.

Această evoluție vine în condițiile în care analiștii estimează estimează pentru 2026 o creştere economică de 0,5%, față de o prognoză de 1,2% a Comisiei Naționale de Prognoză, prezentată în prognoza de vară publicată la începutul lui septembrie. Esențial rămâne modul în care vor fi accesate fondurile europene în cursul anului viitor.

Deprecierea leului ar putea fi mai mare în situația în care România va fi retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiţii (junk) sau în cazul unei schimbări majore la nivel politic, de exemplu o coaliție de guvernare PSD-AUR sau alegeri anticipate.

Miercuri, va avea loc ședința de politică a BNR. Piața nu anticipează o scădere a ratei de referință, care se află din august trecut la 6,5%, nivel care ar urma să fie menținut până la jumătatea anului viitor.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%, nivel egal cu cel al ratei de politică monetară practicată de BNR. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,65 la 6,64%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,84%.

Pentru cei interesați, la începutul acestei săptămâni, Ministerul Finanţelor a lansat cea de-a zecea ediţie a Programului Tezaur din acest an, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%.

Se pare că BNR a decis să lase o destindere a cotațiilor din piața valutară și va permite revenirea în jurul pragului de 5,10 lei, care a fost atins în prima parte a lunii mai, după anunțarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale.

Marți, cursul euro a crescut de la 5,0886 la 5,916 lei, în timp ce tranzacțiile erau realizate în culoarul 5,088 – 5,094 lei.

Înainte de publicarea unor date economice din Statele Unite, euro se deprecia ușor la 1,1655 – 1,1717 dolari, evoluție la care contribuie și situația politică din Franța, după demisia demisia lui Sébastien Lecornu din fruntea guvernului. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3619 la 4,3652 lei.

Francul elvețian și lira sterlină au profitat de situația din Franța și s-au apreciat față de euro, ceea ce a făcut ca media lor să urce la 5,4704 lei, respectiv 5,8662 lei.

Metalul galben a crescut de la „vechiul” record de 3.896,30 dolari/uncie, atins luni, la cel nou de 3.978,50 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la 552,7057 lei la noul maxim istoric de 555,6475 lei.

Media monedelor din regiune se deprecia la 4,2559 zloți/euro, respectiv 391,88 forinți/euro.

Bitcoin, care a atins la sfârșitul săptămânii trecute un nou record de 125.689 dolari, se tranzacționa în culoarul 123.467 – 125.198 dolari. Ether fluctua între 4.643 și 4.749 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Trezoreria intenționează să se împrumute în octombrie cu circa 7 miliarde lei, prin licitații și sesiuni suplimentare de oferte necompetitive la acestea, mai mult cu 1 miliard de lei față de suma inițială de luna trecută.

Finanțele au atras joia aceasta mai mult de un sfert suma prognozată pentru octombrie, prin intermediul a două licitaţii de titluri de stat.

Prima emisiune cu scadența în iulie 2031 a avut o valoare programată de 500 milioane lei, însă statul a atras 695 milioane lei la un randament mediu anual de 7,37%. La a doua licitație, cu scadența în aprilie 2027 și o valoare programată tot de 500 milioane lei, Trezoreria s-a împrumutat cu 920 milioane lei, la o dobândă medie anuală care a scăzut la 7,09%.

În perioada următoare, România dorește să se împrumute pe piețele externe, unde va vinde obligațiuni denominate în euro cu maturitate de 7, 12 și 20 de ani. Scopul emisiunilor este acela de a acoperi deficitul bugetar și de a refinanța emisiunile externe precedente.

În ultimele ședințe ale pieței valutare, moneda națională cunoaște o tendință de depreciere față de cea unică. Cursul euro a crescut de la 5,0820 la 5,0837 lei, iar cotațiile au urcat la 5,082 – 5,086 lei.

Rezervele valutare ale BNR au scăzut la finalul lunii septembrie la 65,015 miliarde euro, faţă de 65,188 miliarde euro la 31 august 2025, însă rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2025 au urcat la 75,786 miliarde euro, faţă de 74,915 miliarde euro la 31 august 2025, consecință a scumpirii metalului galben.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,50%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,65%, iar cel la 12 luni la 6,84%.

Euro fluctua joi în culoarul 1,1724 – 1,1758 dolari, după publicarea unor date negative venite din partea angajatorilor privați din Statele Unite, care au redus numărul locurilor de muncă, și shutdown-ul administrației federale. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3306 la 4,3258 lei.

Media francului elvețian a scăzut modest la 5,4354 lei iar cea a lirei sterline s-a întărit marginal la 5,8393 lei.

Intrarea administrației americane în primul shutdown din aproape şapte ani, în primul mandat al lui Donald Trump, a ridicat miercuri cotațiile metalului galben la maximul de 3.896,30 dolari/uncie. Joi, uncia a fluctuat între 3.852,10 și 3.892,80 dolari, astfel că prețul gramului de aur a alunecat de la 541,6013 lei la 539,2475 lei.

În regiune, cursul monedei poloneze s-a întărit la 4,2560 zloți/euro iar al celei maghiare s-a depreciat la 389,36 forinți/euro.

Bitcoin a crescut la 118.383 – 119.483 dolari iar ether la 4.335 – 4.422 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu