Leul a profitat de faptul că premierul Bolojan a rămas în funcție, după ce președintele Dan și șefii celorlalte partide din coaliție au cerut o astfel de soluție, după decizia CCR de a stopa modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.

Media euro a scăzut marți de 5,0890 la 5,0832 lei. Piața s-a deschis la 5,09 lei după care cotațiile au coborât aproape de 5,082 lei, minim al ultimelor două săptămâni.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR a luat marți o pauză. Astfel, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vinerea trecută de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,55%, iar cel la 12 luni la 6,77%.

Procesul de scădere a indicilor ROBOR s-ar putea întrerupe până în jurul datei de 12 noiembrie, când se va desfășura ședința de politică monetară a BNR.

Marea majoritatea a analiștilor și economiștilor bancari nu cred că BNR va opera o reducere a ratei de referință până la sfârșitul anului, proces care ar putea continua până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care în aprilie viitor va dispare sprijinul din partea statului la plata gazelor naturale, ceea ce va pune o nouă presiune asupra inflației.

Atenția piețelor internaționale este îndreptată spre Statele Unite, unde urmează să fie anunțat indicele prețurilor de consum din septembrie, lună în care inflaţia din Uniunea Europeană a crescut la 2,6%, de la 2,4% în august.

Euro a scăzut la 1,1607 – 1,1656 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3632 la 4,3742 lei.

Pentru a se proteja, investitorii și-au îndreptat atenția către moneda elvețiană, considerată drept un refugiu în perioadele tensionate, astfel că ea s-a întărit până la 0,9211 franci/euro, iar cursul a crescut la 5,5076 lei, foarte aproape de maximul istoric de 5,5096 lei, atins la sfârșitul săptămânii trecute. În schimb, media lirei sterline a coborât marginal la 5,8542 lei.

Metalul galben a crescut în prima parte a zilei la 4.376,10 dolari, aproape de maximul istoric de 4.380,10 dolari, atins vinerea trecută. Au urmat rapide marcări de profit iar uncia a scăzut până la 4.214,60 dolari. Această evoluție a fost anulată într-o anumită măsură de aprecierea monedei americane astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 598,0182 lei la 600,4050 lei, aproape de recordul de 606,5699 lei, înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute.

Monedele din regiune și-au temperat aprecierea pe care au cunoscut-o luni. Media celei poloneze s-a întărit marginal la 4,2392 zloți/euro, respectiv la 389,62 forinți/euro a celei maghiare, după ce Banca Națională a Ungariei a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, valoare stabilită în septembrie 2024, în ciuda presiunilor la care a fost supusă de guvernul de la Budapesta.

Bitcoin se menține sub pragul de 110.000 dolari iar ether a stagnat sub cel de 4.000 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deblocat plățile către beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) care au depus solicitări de plată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (prelungit cu perioada de tranziție 2021 – 2022) și prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027.

„În ultimele luni am lucrat intens pentru a accelera plățile către beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală și pentru a elimina toate blocajele care îngreunau procesul de decontare a sumelor cuvenite.

Odată cu rectificarea bugetară am reușit să deblocăm plățile, având procesate cereri de plată în valoare de peste 200 de milioane de euro și să reluăm în ritm susținut transferurile financiare către beneficiari. Astfel, începând cu data de 14 octombrie am efectuat plăți în valoare totală de 31 de milioane euro, iar astăzi, 17 octombrie, sunt alimentate conturile beneficiarilor cu încă 74 milioane de euro. În cursul săptămânii viitoare, vom efectua o nouă tranșă de plată în conturile fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor și autorităților publice locale, în valoare totală de 102,2 milioane de euro. În prezent, ritmul de efectuare al plăților este constant, iar săptămâna viitoare vom ajunge la zi cu toate solicitările de plată depuse la AFIR de către beneficiarii FEADR.

Am reușit această performanță pentru că am simplificat procedurile și am adoptat măsuri concrete: eliminarea obligativității depunerii avizelor de mediu și sanitar-veterinare la momentul depunerii ultimei cereri de plată și permiterea depunerii acestora în termen de 12 luni de la aprobarea ultimei cereri de plată. În același timp, am revizuit fluxul procedural de rambursare, astfel încât analiza documentelor și procesarea plăților să se realizeze cât mai rapid și mai predictibil.

Aduc în atenția tuturor beneficiarilor PNDR 2020 că pot depune ultima cerere de plată chiar dacă tranșa anterioară nu a fost încă decontată. Această flexibilitate procedurală permite continuarea implementării proiectelor fără întârzieri și fără riscul pierderii finanțării.

Prin aceste măsuri, AFIR confirmă că este o instituție care răspunde rapid, lucrează transparent și susține concret mediul rural. Ne-am adaptat pentru ca fondurile europene să ajungă mai repede acolo unde fac diferența – în ferme, în comunități și în economia locală.” a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Decizia Curții Constituționale de a admite sesizarea de neconstituţionalitate a legii care prevedea creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu, pune premierul Bolojan într-o situație stânjenitoare, acesta declarând săptămânile trecute că ar putea demisiona după o astfel de decizie.

Posibilitatea unei demisii va zdruncina coaliția de guvernare și ar pune o presiune suplimentară asupra cursului de schimb, în condițiile în care deficitul de cont curent a crescut în primele opt luni la 18,8 miliarde euro.

Înainte de decizia CCR, moneda națională a avut o evoluție stabilă, în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,09 lei, astfel că media euro a crescut marginal de la 5,0889 la 5,890 lei.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare a continuat și la începutul acestei săptămâni, chiar dacă analiștii nu anticipează o scădere a ratei de referință a BNR care se situează din august trecut la 6,50%/an.

Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vineri de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,57 la 6,55%, iar cel la 12 luni de la 6,78 la 6,77%.

Pentru a putea asigura refinanțarea datoriei externe și locale dar și necesarul de lei pentru acoperirea salariilor bugetarilor și a pensiilor, statul român se împrumută atât din piețele internaționale cât și din cea internă.

Lunea aceasta, Finanțele au atras 281 milioane lei, cu scadența octombrie 2038 la o dobândă medie anuală de 7,12%, față de o valoare programată a emisiunii de 300 milioane lei. Tot lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu încă 500 milioane lei, sumă programată pentru emisiunea cu scadența în aprilie 2031, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,21%.

Luna trecută, statul a reușit să se împrumute din piețele externe cu 4 miliarde euro, prin vânzarea de euro-obligațiuni, la care s-au adăugat 500 milioane lei, printr-un plasament privat extern. A fost cea de de-a șapte operațiune de acest tip din 2025, totalul sumelor atrase fiind de 3,3 miliarde euro, pentru care Trezoreria a acceptat o dobândă formată din Euribor la 6 luni plus 2 puncte procentuale.

Înainte de publicarea datelor indicele prețurilor de consum din Statele Unite, care precede întâlnirea comitetului de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare, euro s-a depreciat la 1,1645 – 1,1676 dolari, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3489 lei la 4,3632 lei.

La această evoluție a contribuit și retrogradarea de către Standard & Poor's a ratingului Franței la „A+/A-1”, de la „AA-/A-1+”, în condițiile în care guvernul condus de Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu două moțiuni de cenzură

Moneda elvețiană a făcut un mic pas înapoi de la maximul istoric de 5,5096 lei, stabilit vineri, la 5,5040 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8416 la 5,8595 lei.

Metalul galben se tranzacționa lunea aceasta între 4.218,40 și 4.272 dolari/uncie, mai jos față de maximul istoric de 4.380,10 dolari/uncie, după ce săptămâna trecută a atins zilnic noi recorduri. Această evoluție a provocat scăderea gramului de aur de la recordul de 606,5699 lei la 598,0182 lei, în ciuda aprecierii monedei americane.

Lunea aceasta bitcoin stagna în jurul pragului de 110.000 dolari, față de 125.689 dolari, în urmă cu o săptămână.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Studiu APCPR 2025 despre obiceiurile de consum și percepția asupra cărnii de porc românești

72% dintre români declară că preferă carnea de porc românească, însă mulți nu știu cum să o identifice corect în magazine sau nu au informații despre proprietățile acesteia relevă un studiu național realizat de Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) în prima parte a anului 2025.

Cercetarea dezvăluie o discrepanță semnificativă între preferințele declarate ale românilor și comportamentul lor de cumpărare: 72% dintre români spun că preferă carnea de porc românească, însă majoritatea nu știu cum să o identifice corect la raft.

Carnea de porc rămâne un aliment de bază în dieta românilor – aproape jumătate o consumă de 2–3 ori pe săptămână sau mai des, iar tinerii între 18 și 24 de ani au cel mai mare consum zilnic.

Studiul, realizat în prima jumătate a anului 2025 pe un eșantion reprezentativ la nivel național, a analizat comportamentele de cumpărare, criteriile de alegere și percepțiile legate de originea și calitatea cărnii de porc. Potrivit acestuia, carnea de porc este percepută a fi carnea tuturor românilor, acest lucru reieșind și din datele statistice din fiecare regiune a țării, precum și din studiul calitativ etnografic realizat în completarea cercetării cantitative.

Gustul, tradiția și identitatea culturală sunt principalele motive pentru care românii aleg carnea de porc. 39% o consideră „parte din tradiția românească”, 29% spun că „este carnea cu care au crescut”, iar 45% o apreciază pentru versatilitatea în gătit.

În toate regiunile țării, consumul de carne de porc este constant ridicat, cu ponderi echilibrate în Banat-Crișana-Maramureș, Muntenia și Transilvania (peste 78%).

Carnea de porc românească este percepută pozitiv în comparație cu cea din import, după atribute de gust (34%), prospețime (32%), familiaritate cu gustul copilăriei (32%) și sănătate (28%). Pentru majoritatea celor care au participat la cercetarea calitativă, gustul rămâne principalul reper, unul „plin, dulceag, autentic”, asociat cu porcul crescut în România.

Rugați să își imagineze o lume fără carne de porc, participanții au răspuns că nu pot concepe sarmale fără porc sau un Crăciun fără preparatele tradiționale din carne de porc.

Cu toate acestea, identificarea corectă a originii rămâne o provocare. Expresia „produs în România” este adesea percepută ca o garanție a provenienței locale, deși, în realitate, carnea poate fi importată și doar procesată sau ambalată în România. Lipsa unui sistem clar de etichetare face dificilă alegerea conștientă a produselor locale.

„Românii vor să aleagă produse locale, dar au nevoie de mai multă transparență și educație alimentară. Studiul nostru arată că originea contează pentru consumator, că acesta preferă să cumpere carne produsă în România, însă informațiile trebuie să fie clare și accesibile la raft. Este foarte important ca populația să știe că porcul românesc înseamnă un lanț complet local – purcel crescut în fermă românească, crescut cu cereale autohtone, abatorizat și procesat în România." – Adrian Balaban, președintele APCPR

„Produs în România”: înseamnă 100% carne românească?

Din studiul realizat de APCPR, reiese cert: consumatorii vor să aleagă românesc, dar le lipsesc instrumentele sau nu găsesc ușor informațiile despre originea cărnii, astfel că diferența dintre „produs în U.E.” și „produs în România” nu este intuitivă pentru majoritatea cumpărătorilor. Astfel, lipsa de conștientizare a consumatorului cu privire la legislația etichetării în vigoare face dificilă alegerea conștientă a produselor cu locale.

România este una dintre cele mai mari piețe de consum de carne de porc din Uniunea Europeană, cu un consum mediu de aproximativ 37 de kilograme pe locuitor anual. În țară există peste 200 de ferme comerciale autorizate și peste 80 de abatoare, care asigură locuri de muncă pentru peste 20.000 de persoane, conform datelor APCPR.

Studiul APCPR a fost realizat de agenția de cercetare de piață Izi Data în prima jumătate a anului, la nivel național, pe un eșantion de 1000 de persoane din rândul populației digitalizate din toate regiunile țării (55% mediul urban - 45% mediul rural), în procente relativ egale bărbați-femei și pe categoriile de vârstă active profesional.

--------------

Despre APCPR

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România – APCPR este asociația care reprezintă și susține interesele fermelor comerciale de producție a cărnii de porc, autorizate sanitar veterinar, în relația cu autoritățile publice locale și centrale naționale și europene.

Fondată în anul 1991, APCPR este una dintre cele mai longevive asociații ale sectorului zootehnic din România. În cei 34 de ani de activitate, asociația a contribuit la dezvoltarea filierei cărnii de porc din România prin implicarea activă în elaborarea strategiilor sectoriale și a legislației, dezvoltarea de parteneriate cu organizații de profil și ca membru fondator a unor organisme de reprezentare și de piață, dintre care amintim: membră fondatoare a Organizației Interprofesionale „Carne de Porc”, membră fondatoare a Federației Naționale Pro Agro, membră în Comisia de Clasificare a Carcaselor, membră în cadrul Consiliului Consultativ al ANSVSA, membră a UECBV și reprezentare prin experți pentru în Grupele de Dialog Civil al UE prin intermediul UECBV și în Grupele de Lucru din cadrul Copa-Cogeca prin intermediul Federației Naționale Pro Agro.

www.apcporc.ro,

În luna august 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9002 lei, cu 199 lei (-2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025.

▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5387 lei, în scădere cu 130 lei (-2,4%) față de luna iulie 2025.

▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (12458 lei) și în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (11649 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3341 lei) și în hoteluri şi restaurante (3367 lei).

August 2025 comparativ cu august 2024

▪ Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,4%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 95,0% în luna august 2025 față de luna august 2024.

▪ Indicele câştigului salarial real a fost 95,6% în luna august 2025 față de luna iulie 2025.

▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,4%, cu 10,8 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025.

August 2025 comparativ cu Iulie 2025

În luna august 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2025, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 13,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;

• între 7,0% și 9,5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor textile, alte activităţi industriale n.c.a.;

• între 3,5% și 6,5% în transporturi pe apă, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de servicii anexe extracţiei, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea echipamentelor electrice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cercetare-dezvoltare, fabricarea altor mijloace de transport, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor.

Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, de fidelitate sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 14,9% în transporturi aeriene;

• între 1,0% și 4,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, alte activităţi de servicii.

În sectorul bugetar, în luna august 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,5%), sănătate şi asistență socială (-1,3%), respectiv în învăţământ (-0,6%).

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Tranziție Justă (AM PTJ), anunță publicarea variantei consolidate a Ghidului Solicitantului pentru apelul de proiecte „Intervenții care sprijină dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului”, aferent componentei „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”.

Documentul actualizat include precizări și ajustări menite să faciliteze accesul solicitanților la fondurile europene nerambursabile disponibile în cadrul Programului Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027.

Totodată, a fost publicată și o clarificare privind completarea Machetei financiare – Anexa 5 la Ghidul Solicitantului, cu scopul de a sprijini potențialii beneficiari în întocmirea corectă a documentației necesare depunerii proiectelor.

ADR Sud-Muntenia este Organism Intermediar pentru Programul Tranziție Justă 2021-2027 şi gestionează 277 milioane de euro – fonduri europene nerambursabile dedicate exclusiv companiilor și administrațiilor publice locale din județului Prahova – pentru a face față provocărilor economice și sociale legate de tranziția către o economie verde.

Pentru informații actualizate, vă rugăm să consultați secțiunea dedicată Programului Tranziție Justă 2021-2027 pe pagina web a Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, link: https://www.adrmuntenia.ro/apeluri-ptj/static/1781#micro%C3%AEntreprinderi şi pe pagina MIPE, la adresa: https://mfe.gov.ro/ptj/despre-program-programare/.