Călăraşi, 22.11.2021

Denumire beneficiar: U.A.T Județul Călărași

Valoarea totală a proiectului:   10.335.990,72 lei

Valoarea finanţării nerambursabile: 10.129.270,85 lei, din care contribuție FEDR: 7.235.193,54 lei

Contribuția proprie a beneficiarului – 206.719,87 lei

Contract de finanțare: 5079 din 21.01.2020

Perioada de implementare: 39 luni, respectiv între data 01.09.2018 şi 30.11.2021

Obiectivul general al proiectului: creşterea calităţii serviciilor medicale şi a gradului de accesibilitate a populaţiei deservite la standardele impuse de normele europene.

Obiective specifice ale proiectului:

• Consolidarea calității și eficacității serviciilor furnizate prin dotarea cu echipamente performante a Ambulatoriului Spitalului Județean Călărași;
• Scurtarea duratei de spitalizare a pacienților internați care nu necesită îngrijire medicală permanentă prin dotarea Ambulatoriului Spitalului Județean Călărași cu aparatură performantă;
• Scăderea timpului de diagnosticare și tratament, precum și prevenție/depistare precoce a bolilor prin dotarea Ambulatoriului Spitalului Județean Călărași;
• Obținerea și implementarea sistemului de management al calității ISO 14001.

Rezultate așteptate:

• Unități medicale construite / reabilitate / modernizate / extinse / dotate (pentru servicii medicale comunitare și ambulatorii) – 1 unitate;
• Beneficiari de infrastructură medicală construită / reabilitată / modernizată / extinsă / dotată (pentru servicii medicale) – 89.860 persoane.

Impact la nivel local/regional: crearea oportunităţilor de noi locuri de muncă prin achiziţiile făcute; dezvoltarea serviciilor medicale oferite; asigurarea unor servicii prompte către pacienți, evitarea întârzierilor în acordarea asistenței medicale adaptate în funcție de cazul fiecărui pacient – toate fiind posibile prin utilizarea echipamentelor medicale performante achiziţionate prin proiect.

                                                                                 Consiliul Județean Călărași

                                                                    Strada 1 Decembrie 1918, nr.1, Calarasi

                                                                 Tel : +4.0242.311.301/Fax: +4.0242.331.609

                                                                                 Web: www.calarasi.ro

Economia românească dă dovadă de reziliență, în ciuda dificultăților provocate de criza sanitară. Astfel, Topul Național al Firmelor 2021, realizat de Camera e Comerț și Industrie a României, confirmă faptul că ponderea profitului din cifra de afaceri s-a menținut constantă, profitul din exploatare reprezentând 8% din cifra totală de afaceri la companiile analizate în cercetare.

În 2021, un număr de 12.393 de firme au fost incluse în primele 10 poziții. Cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri este de 178,18 miliarde de euro, iar profitul din exploatare al companiilor a însumat 15,08 miliarde euro.

În ceea ce privește numărul total de salariați al companiilor clasate pe primele 10 poziții, acesta a fost de 1.279.119.

Așadar, în ciuda provocărilor majore ale anului 2020, economia nu numai că nu s-a oprit, ci a și făcut dovada rezilienței, dovadă că oamenii de afaceri au găsit soluțiile necesare pentru a se adapta la noua realitate. Provocările rămân însă majore pentru companiile românești. Criza forței de muncă și nivelul ridicat al birocrației sunt frâne care limitează creșterea economică. Stabilitatea instituțională și un dialog consistent cu autoritățile centrale și locale sunt condiții esențiale pentru menținerea stabilității economice a României.

TNF 2021, clasament realizat în exclusivitate de către CCIR, are la bază următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

La realizarea clasamentului TNF 2021 au fost analizate 768.372 de bilanțuri financiar-contabile ale companiilor active în România, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 5% față de anul precedent. Dintre acestea, 250.925 de bilanțuri au intrat în competiția pentru primele 10 poziții în clasamentul național, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerț în toate județele țării.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura organizație abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări.

Background

Ediția a XXVIII-a, din 2021, a TNF a clasat pe primele 10 locuri la nivel național 12.393 companii – operatori economici din diferite sectoare de activitate: 4.394 din industrie, 3.441 din servicii, 2.613 din comerț, 271 din turism, 465 din cercetare-dezvoltare și high-tech, 614 din agricultură, silvicultură și pescuit și 595 din construcții.

Agenția Națională de Administrare Fiscală lansează CHAT, un nou serviciu electronic disponibil pe www.anaf.ro,  începând cu data de 22.11.2021. Acest serviciu se află în fază de testare până la sfârșitul anului și poate fi accesat la următorul link:

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/contact/call_center

Prin intermediul serviciului de CHAT contribuabilii pot beneficia de asistență în vederea accesării serviciilor disponibile pe portalul instituțional. În situația în care contribuabilii doresc alte informații decât cele cu privire la serviciile disponibile pe portalul ANAF, aceștia sunt rugați să apeleze la celelalte modalități de acordare a asistenței, cum ar fi Call Center ANAF.

Viziunea Agenției Naționale de Administrare Fiscală este aceea de a deveni o administrație inovatoare și eficientă, capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili și care să faciliteze conformarea fiscală voluntară.

Serviciul Comunicare, Relații Publice și Mass-Media

Cursul euro a scăzut joi de la 4,9491 la 4,9488 lei, tranzacțiile fiind realizate în culoarul „clasic” 4,947 – 4,952 lei. Trebuie remarcat faptul că valoarea minimă a fost atinsă înainte de stabilirea cursului, ceea ce indică posibile vânzări punctuale din partea băncii centrale.

După scăderea de miercuri la 1,1264 dolari, minim care nu a mai fost atins din februarie 2020, euro a recuperat o parte din pierderi și urca la 1,1314 – 1,1350 dolari. În piața locală cursul monedei americane a scăzut de la 4,3747 la 4,3642 lei.

Dolarul s-a apreciat față de euro cu peste 3% de la începutul lunii, investitorii anticipând o majorare mai rapidă a dobânzilor din Statele Unite comparativ cu evoluția mai lentă din zona euro.

Moneda elvețiană își continuă apreciere față de cea unică și a atins joi un minim de 1,0498 franci/euro, astfel că media ei a urcat de 4,7016 la noul record de 4,7087 lei.

La rândul ei, lira sterlină se apropie de 1,20 euro iar cursul ei a crescut joi de la 5,8778 la 5,8893 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 261,7470 la 261,0566 lei, în timp ce uncia fluctua pe piețele specializate între 1.859 și 1.869 dolari, valori apropiate de cele de miercuri.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat în a treia ședință consecutivă la 2,60%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,75 la 2,76% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 2,85 la 2,86%.

Monedele din regiune se apreciau față de cea unică, la 4,6592 zloți, respectiv la 363,66 forinți. La sudul României, moneda din Turcia a atins un nou minim de 10,65 lire/dolar, după ce banca centrală a decis să micșoreze dobânda sa cheie cu 1%, în timp ce inflația se apropie de 20%.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 58.850 – 60.950 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Ether se tranzacționa între 4.150 și 4.350 dolari, cotații în ușoară creștere provocată de deprecierea monedei americane.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) atrage atenţia autorităţilor că anularea facilităţilor fiscale pe salariile constructorilor ar aduce "imediat efecte în lanţ", ce nu vor mai putea fi gestionate, precum scăderea salariilor angajaţilor, revenirea la "muncă la negru" şi plecările masive ale lucrătorilor români spre alte pieţe mai bine plătite din Europa.

Prin Acordul semnat de Guvernul României cu Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii la sfarsitul anului 2018, Sectorul Constructii a fost declarat "sector prioritar, de importanta nationala pentru economia românească pe urmatorii 10 ani, incepand cu 01.01.2019"

Aceasta masura a aparut ca o necesitate, intr-un moment cand constructiile reprezentau doar 5% din PIB, cand criza de forta de munca atinsese cote ingrijoratoare, cand munca la negru in acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce in ce mai larg.

În ciuda faptului ca PNRR a fost anuntat ca program al investitiilor din Romania pe urmatorii 7 ani, sub pretextul unei echitati a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilitati fiind considerate “distorsiuni si lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decat atat, in spatiul public se vehiculeaza ideea ministerului de finante ca aceste facilitati ar trebui retrase din anul 2022.

Fata de aceasta situatie, dorim sa va prezentam spre analiza urmatoarele:

1. Rezultatele aplicarii OUG 114/2018 dupa primul an au fost pozitive, in sensul ca in sept. 2019 numarul de contracte noi de munca (contracte venite mai ales din “piata neagra”) crescuse cu cca 60.000, iar incasarile la bugetul de stat aferente sectorului constructii inregistrau cu peste 12 procente mai mult decat in anul anterior.
2. In oct. 2021 se inregistreaza cca 430.000 de angajati in constructii, fata de 317.732 angajati in 2018 conform Institutului National de Statistica.
3. Ponderea constructiilor in PIB-ul Romaniei a crescut in acesti trei ani, ajungand la cca 7%.

Anularea facilitatilor pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte in lant, ce nu vor mai putea fi gestionate:

1. Intrucat facilitatile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul constructiilor si intregul sistem economic. Vom constata in primul rand scaderea salariilor angajatiilor. Firmele de constructii afectate in plus anul acesta si de explozia preturilor la materialele de constructii nu-si vor putea asuma   mentinerea salariilor nete ale angajatilor in noile conditii.
2. Revenirea la fenomenul de “munca la negru” sau “munca la gri”.
3. Masura va redeschide poarta spre plecari masive ale lucratorilor romani de la necalificati pana la muncitori cu inalta calificare dar si specialisti ingineri si arhitecti, spre alte piete mai bine platite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajati in constructii inregistrati in ultimii 3 ani se va reorienta spre acele tari din Europa de vest care ii asteapta cu santiere deschise si cu salarii mult mai ofertante decat in Romania.
4. Atragem atentia ca acestia vor lua cu ei si o productie de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri si PIB-uri. La 100.000 muncitori plecati (foarte posibil a se intampla), in Romania vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an productie, adica jumatate din PNRR-ul din Romania. Din evaluarile noastre, din cei 29,3 mld.euro alocati PNRR, cca 16-17,0 mld euro sunt dedicati investitiilor. In plus, va fi necesara forta de munca si pentru alte proiecte cu finantare europeana sau nationala (ex. programul Anghel Saligny) precum si lucrari private.
5. Din informatiile noastre, fiscalitatea pe munca angajatilor din Romania este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depasita doar de Portugalia), aceasta creand o distorsiune in piata “unica” a muncii in plan European, total in defavoarea procesului investitional din tara noastra. Romania va ramane in continuare doar furnizor de forta de munca calificata pentru tarile Europei si ale lumii.
6. Prin anularea inainte de termen a unei masuri stabilita pe termen lung, se anuleaza si indicatorul de predictibilitate pentru agentii economici si implicit pentru autoritatile contractante care desi vor avea bani pentru investitii, nu vor avea cu cine construi. In aceasta situatie, intrevedem un Program de investitii pentru Romania irealizabil, programe de investitii realizate in diverse tari cu forta de munca romaneasca si un decalaj si mai mare intre Romania si celelalte tari europene, adica un esec pe care cineva va trebui sa si-l asume.”, susţin reprezentaţii federaţiei într-o scrisoare deschisă transmisă autorităţilor după ce în spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora aceste facilităţi ar trebui retrase din anul 2022.

În Ședința Guvernului din 17 noiembrie 2021 a fost aprobată Hotărârea privind schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol".

Astfel, se reglementează acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor de 23,7 lei/familia de albine, pentru un număr de 2.246.866 familii de albine.

Scopul acestui ajutor este susținerea activității în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 53.250.724 lei, reprezentând 10.763.157,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2021, respectiv 4,9475 lei pentru un euro.

Sursa de finanțare este bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Perioada de depunere a cererilor şi documentelor însoțitoare este cuprinsă între a doua zi lucrătoare după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri și 26 noiembrie 2021. Schema se derulează prin centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, iar termenul de plată este 31 decembrie 2021.