2025 a fost un an în care angajatorii au tratat cu prudență planurile de extindere a echipelor, dar și de majorare a salariilor sau a pachetelor de beneficii extrasalariale. Cu toate acestea, au fost și angajatori care au continuat politicile de ajustare salarială, chiar și în procent de două cifre comparativ cu 2024.

„Avem, pe de o parte companiile care au politici interne de creșteri salariale anuale cel puțin cu nivelul inflației și care nu se abat de la această linie decât în situații excepționale și, pe de altă parte, angajatori din domenii care continuă să facă angajări și care se lovesc de o lipsă acută de candidați specializați în piață, ceea ce înseamnă că trebuie să rămână competitivi din punct de vedere salarial, nu doar în fața candidaților, dar și în ceea ce-i privește pe angajați”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, sectorul IT a înregistrat cele mai mari creșteri salariale în 2025, de aproximativ 11% comparativ cu anul trecut, asta deși începutul anului a venit cu eliminarea facilităților fiscale pe care companiile din domeniu le mai aveau pentru angajați. În acest context, IT-ul rămâne sectorul care plătește cel mai bine în acest moment, cu o medie salarială netă de 8.000 de lei pe lună. Alte două sectoare care au avut anul acesta salarii în creștere au fost energia, unde datele arată un plus în salarii de 8% comparativ cu 2024 și construcțiile, unde au fost raportate salarii cu 10% mai mari. „În aceste două cazuri particulare, creșterile au fost influențate și de deficitul de candidați, muncitorii calificați și inginerii fiind două dintre cele mai căutate segmente de candidați ale ultimilor ani. Chiar și într-un peisaj economic precum cel pe care îl traversăm acum, lupta angajatorilor pentru a atrage muncitori calificați precum electricieni, instalatori, zugravi sau ingineri, indiferent de aria de specializare, este acerbă”, explică Bogdan Badea. Anul acesta, salariile medii nete pentru au fost de 5.000 de lei pentru construcții și 6.500 de lei pentru energie, conform Salario.

Alte industrii în care salariile au crescut anul acesta au fost telecomunicațiile (+11%), farma (+15%), imobiliare (+11%) și audit și consultanță (+10%). Astfel mediile nete salariale, la nivel național, pentru aceste domenii au fost următoarele, în 2025: 6.000 de lei pentru telecomunicații, 5.200 de lei pentru farma, 5.000 de lei pentru imobiliare și 5.500 pentru audit și consultanță.

„Pe lângă toate motivele expuse anterior, creșterea TVA și faptul că nivelul inflației este de aproape două cifre înseamnă că puterea reală de cumpărare a românilor a scăzut, context care i-a determinat pe mulți dintre angajații care au început să aibă dificultăți financiare să caute job-uri cu salarii mai mare. Prevenirea unei avalanșe de plecări este un alt argument care a fost luat în calcul de cei care au majorat salariile anul acesta. Angajatorii, în special cei din sectoare unde nivelurile salariale medii sunt mai reduse, precum producție, retail ori industria alimentară vor resimți o presiune externă de a ridica plafonul salarial”, detaliază Bogdan Badea.

De cealaltă parte, se regăsesc sectoare precum financiar / contabilitate, banking, administrativ / logistică sau transport / distribuție, unde salariile au rămas plafonate. În aceste cazuri, vorbim despre medii care pornesc de la 4.500 de lei, pentru administrativ / logistică și ajung pana la 5.000 de lei, pentru financiar / contabilitate, banking și transport / distribuție.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 22.000 de joburi. Alte 6.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Numărul românilor care vor să plece la muncă în străinătate a scăzut constant în ultimii ani, 2025 marcând, până la acest moment, cel mai scăzut nivel al intervalului 2021 – 2025 în ceea ce privește interesul față de job-urile din afara țării. În acest sens, din cele 9,8 milioane de aplicări înregistrate până acum, doar 106.000 au fost atrase de pozițiile din alte țări, număr care reprezintă doar 1,1% din totalul aplicărilor. În condițiile în care angajatorii din afara țării au postat, de la începutul anului și până acum, 29.000 de job-uri, pe acest segment există cel mai mic număr de aplicări medii / job, respectiv 3,7. Spre comparație, pentru job-urile din România, media este de 35 de aplicări / job.

„Asta se întâmplă într-un context în care există un interes uriaș din partea candidaților pentru a-și găsi un loc de muncă pentru că, la nivel general, vedem o creștere a numărului de aplicări. Însă această creștere se referă doar la job-urile din România, atât cele care cer prezență fizică la birou, cât și cele remote, care pot fi făcute de acasă., nu și la cele pentru străinătate. Este interesant faptul că, în vreme ce pentru job-urile din România, principalul motiv pentru care vor să plece este legat de bani și de posibilitatea de a câștiga mai mult, când vine vorba despre a se reloca și de a face o schimbare de viață atât de importantă precum munca în altă țară, acest argument nu mai este la fel de puternic, chiar dacă, în cele mai multe cazuri, saltul salarial ar fi de 3 – 4 ori mai mare decât aici sau poate chiar mai mult de atât”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cel mai mare număr de aplicări pentru străinătate din ultimii 5 ani a fost în 2022 – 154.000, valoare care reprezenta 1,7% din totalul aplicărilor, dar care marca, totodată și o creștere de 10% comparativ cu 2021. Din 2023, în început o scădere care a continuat și în 2024 (146.000 de aplicări în 2023 și 130.000 de aplicări în 2024, ambele praguri aferente pentru perioada ianuarie – noiembrie ale fiecărui an analizat), pentru ca în 2025 scăderea să ajungă până la 106.000 de aplicări.

Chiar și în acest context, țările care continuă să atragă români sunt Germania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Irlanda, Franța și Bulgaria. Până nu demult, una dintre primele trei destinații vizate de români, Marea Britanie a ajuns, după ieșirea din Uniunea Europeană, penultima cea mai căutată țară de către cei care vor să lucreze în afară. Față de anii trecuți, și Italia scade considerabil în clasament, în timp ce Spania se menține pe locul al nouălea.

„Cea mai mare cerere este din partea muncitorilor calificați. Abia apoi urmează absolvenții de studii superioare și muncitorii necalificați, în timp ce studenților le este asociat cel mai mic număr de aplicări pentru străinătate. Ca vârste, vorbim în primul rând despre candidații din segmentul 25 – 35 de ani, urmați de cei din grupa 18 – 24 de ani și 36 – 45 de ani. Cel mai puțin aplică zona 45+”, detaliază Bogdan Badea. Cei mai mulți dintre aceștia caută job-uri în retail, transport – logistică, turism, industria alimentară, call – center / BPO și servicii. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu al unui șofer care lucrează în afara țării este de 3.000 de euro net pe lună, un bucătar poate câștiga 4.000 de euro pe lună, un muncitor în construcții între 2.200 și 3.500 de lei, iar un curier aproximativ 2.000 de euro pe lună.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi, dintre care 1.500 sunt pentru străinătate. Alte 7.000 de locuri de muncă sunt deschise pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Nivelul scăzut al aversiunii față de risc, în condițiile în care plasamentele în dolari s-au redus, a asigurat aprecierea modestă a monedelor de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 8,0847 la 8,0844 lei, față de 5,0854 lei, în urmă cu o săptămână, iar tranzacțiile se realizau între 5,083 – 5,085 lei.

În ultimele luni, culoarul de tranzacționare al euro a fost foarte îngust, în medie de 0,3 – 0,5 bani, semn că BNR nu a mai intervenit în piață.

De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat la finalul săptămânii trecute că „eu pot să vă fac o declaraţie pe care de regulă nu o fac şi nu o face nimeni la banca naţională. Pot să vă spun că din vară aproape că n-am mai intervenit” (în piața valutară, n.red.), dar a precizat despre curs că „nu are cum să mai coboare. Sub 5 lei nu”.

„Şi ce ne arată faptul că piaţa valutară este stabilă? Ne arată că piaţa monetară internă, pieţele externe, piaţa valutară sunt mulţumite cu actuala combinaţie de nivel al ratei de dobânzi la lei, nivelul cursului de schimb. Nu avem de ce să tulburăm piaţa”, a mai spus guvernatorul BNR.

Situația rămâne însă periculoasă în condițiile în care în al al treilea trimestru PIB s-a majorat cu 1,6% faţă de perioada similară din 2024, dar a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III, comparativ precedentele trei luni, conform estimărilor semnal ale INS. FMI anticipează că economia locală va creşte de la 1% în 2025, la 1,4% anul viitor.

La rândul ei, Comisia Europeană a redus estimările privind creşterea PIB în 2025 de la 1,4% în primăvară la 0,7%, în timp ce deficitul de cont curent, cel care generează cererea de valută, se va reduce anul acesta la 7,9%, respectiv 6,4% din PIB în 2026.

Indicii ROBOR stagnau la valorile stabilite marțea trecută. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,29%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,44%, iar cel la 12 luni la 6,64%.

Trezoreria s-a împrumutat luni cu 448 milioane lei, sumă scadentă în iulie 2040, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,91% pe an, în timp ce cererea pentru cea mai îndepărtată scadență a titlurilor de stat locale s-a restrâns la 577,7 milioane lei.

Moneda americană s-a apreciat luni, în așteptarea publicării unor date economice fundamentale din Statele Unite, la redeschiderea sistemului federal american după ce a fost fost închis (shutdown) timp de 43 de zile. Euro a coborât la 1,1595 – 1,1625 dolari, după ce a atins vineri un vârf de 1,1654 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3768 la 4,3825 lei, față de 4,3982 lei, la începutul săptămânii trecute.

Moneda elvețiană și-a temperat aprecierea față de cea unică, ceea a determinat scăderea cursului de la maximul istoric de 5,5259 la 5,5115 lei. Media lirei sterline a urcat de la 5,7545 la 6,7679 lei.

Metalul galben fluctua între 4.049,60 și 4.107,70 dolari/uncie ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur de la 586,6515 lei la 574,4443 lei.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia la 4,2231 zloți/euro iar a celei maghiare la 383,95 forinți/euro.

Investitorii în ETF-urile pe bitcoin și ethereum au continuat să închidă o parte din pozițiile lor, astfel că în cursul nopții bitcoin a scăzut spre 92.500 dolari iar ethereum a coborât sub 3.000 dolari. A urmat o ușoară revenire a cotațiilor la 93.574 – 95.953 dolari/bitcoin, respectiv 3.070 – 3.218 dolari/ethereum.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Marțea aceasta, leul s-a depreciat față de euro, în ton cu evoluția celorlalte monede din regiune. Însă, principalul eveniment al zilei este reprezentat de faptul că bitcoin a scăzut sub pragul de 90.000 dolari și a pierdut întregul câștig obținut în acest an.

Cursul euro a crescut de la 4,0844 lei la 4,0859 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau între 5,084 și 5,087 lei, față de un minim de 5,069 lei atins luni noapte pe segmentul asiatic al piețelor internaționale. În ultima lună, volatilitatea cursului nu a fost mai mare de jumătate de ban.

Presiunea pe leu se va menține și în următorii ani. Conform datelor prezentate de BNR, datoria externă totală a României a crescut în primele nouă luni din 2025 cu 17,7 miliarde euro, până la 221,8 miliarde euro, din care datoria pe termen lung reprezintă 78,6% (174 miliarde euro, în creştere cu 11,3% faţă de finele anului trecut), iar cea a administrației publice este de 122,4 miliarde euro.

Indicii ROBOR au dat semne mărunte că ar putea relua procesul de scădere. Astfel, cel la 12 luni a coborât de la 6,64 la 6,63%. În schimb, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,29%, valoare stabilită la începutul săptămânii trecute. O evoluție identică a avut și indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care s-a oprit la 6,44%.

Cererea de monedă americană s-a amplificat în ultimele zile, odată cu înmulțirea pariurilor pe eventualitatea ca Rezerva Federală să decidă la ultima sa ședință din acest an să întrerupă ciclul de reducere a dobânzii de politică monetară.

Evoluția este volatilă în așteptarea publicării, după 43 de zile în care sistemul federal a fost închis (shutdown) a unor date fundamentale din economia americană, precum ocuparea forței de muncă, comerțul și inflația.

Marțea aceasta, euro se tranzacționa între 1,1580 și 1,1607 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,3825 la 4,3906 lei.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,5115 la 5,5084 lei. În schimb, cursul lirei sterline a urcat de la 5,7679 la 5,7722 lei.

Aprecierea monedei americane a redus cererea de metal galben iar cotațiile lui au coborât la 3.997,60 – 4.045,60 dolari/uncie. În piața locală, prețul gramului de aur a alunecat de la 574,4443 lei la 571,4179 lei.

Cursurile monedelor din regiune s-au depreciat la 4,2331 zloți/euro, respectiv 384,76 forinți/euro.

Principalul eveniment care se manifestă în piețele internaționale este reprezentat de ieșirile semnificative din fondurile ETF pe bitcoin și ethereum, odată cu scăderea apetitului pentru risc. Pe de altă parte, companiile și instituțiile financiare care au cumpărat agresiv în perioada de creștere își lichidează cu rapiditate pozițiile pentru a limita pierderile.

Bitcoin a atins un minim de 89.286,75 dolari, după care a revenit în jurul pragului de 91.000 dolari, ceea ce înseamnă că au fost șterse câștigurile din acest an și o scădere de aproape 30% față de vârful de 126.251,31 dolari atins la începutul lui octombrie.

Ethereum a scăzut, comparativ cu luna august când a fost atins un vârf de peste 4.955 dolari, cu circa 40%, și se tranzacționa în jurul pragului de 3.000 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

După o întrerupere de o săptămână, timp în care BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% și a semnalizat că nu pregătește pentru următoarele luni o scădere a acesteia, indicii ROBOR și-au reluat tendința descendentă, care s-a manifestat în ultimele luni.

La recenta prezentare a Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a afirmat că „noi până în prezent nu avem decât un singur element care ar putea pune pe masa discuţiilor în viitor o eventuală reducere a ratei de politică monetară şi anume faptul că ROBOR a coborât sub rata de politică monetară (…) o reducere acum nu ajută pe nimeni. Şi o discuţie despre reducere nu ajută pe absolut nimeni, dimpotrivă, slăbeşte încrederea. Nu vom face aşa ceva. Nu vom face o asemenea greşeală.”

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut miercurea aceasta de la 6,29 la 6,27%, față de 5,91% la începutul acestui an. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,44 la 6,42% comparativ cu 5,97% în prima ședință din 2025, iar cel la 12 luni de la 6,63 la 6,62% față de 6,64%.

Majorarea cererii de monedă americană pe piețele internaționale a redus plasamentele în valutele de la marginea zonei euro și a provocat deprecierea lor.

Cotațiile din piața valutară au urcat la 5,086 – 5,09 lei, iar cursul monedei unice a crescut de la 5,0859 la 5,0889 lei.

Pentru sfârșitul anului se anticipează un curs mediu de 5,09 – 5,1 lei, în niciun caz o revenire sub pragul de 5 lei, așa cum a precizat și guvernatorul BNR referitor la faptul că „piaţa monetară internă, pieţele externe, piaţa valutară sunt mulţumite cu actuala combinaţie de nivel al ratei de dobânzi la lei, nivelul cursului de schimb. Nu avem de ce să tulburăm piaţa.”

Moneda americană s-a întărit înainte de publicarea datelor privind comerțul internațional pentru luna august și a minutei (Beige Book) ședinței de politică a Rezervei Federale care s-a desfășurat în octombrie.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1566 – 1,1597 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3906 la 4,3980 lei, față de 4,3984 lei, în urmă cu o săptămână.

Moneda elvețiană a revenit în apropierea pragului de 0,93 franci/euro iar cursul ei a scăzut în piața locală de la 5,5084 la 5,4787 lei, față de noul maxim istoric de 5,5259 lei, atins vinerea trecută. La rândul ei, lira sterlină a coborât de la 5,7722 la 5,7655 lei, valoare apropiată de cea de la jumătatea săptămânii trecute de 5,7681 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 571,4179 lei la 581,2510 lei, față de 583,0926 lei, în urmă cu o săptămână. Evoluția se datorează aprecierii monedei americane dar și a metalului galben la 4.056,30 – 4.120,80 dolari/uncie.

În regiune, moneda poloneză s-a depreciat la 4,2424 zloți/euro. În schimb, media celei maghiare s-a întărit la 383,55 forinți/euro, evoluție care poate fi pusă pe seama promisiunii privind un ajutor financiar din partea Statelor Unite.

Aprecierea monedei americane și retragerile de sute de milioane de dolari din ETF-urile pe bitcoin și ethereum au împins în jos prețurile monedelor digitale.

Bitcoin, care a atins marți un minim de 89.286,75 dolari, fluctua la jumătatea acestei săptămâni între 90.008 și 92.953 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.992 – 3.122 dolari, față de aproape 5.000 dolari în luna august.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 1% în T2 față de T1, potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,6%, pe seria brută, și de 1,4% pe seria ajustată sezonier.

În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/11/14/economia-romaniei-a-scazut-cu-0-2-in-trimestrul-al-treilea--1502855