Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare a lansat Ghidurile Solicitantului aferente măsurii în valoare de 500 de milioane de euro dedicate eficienței energetice pentru mediul de afaceri.

Aceste măsuri vin în sprijinul sectorului antreprenorial pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor și construcțiilor industriale/prestărilor de servicii precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu.

În realizarea alocărilor s-a ținut cont contextul actual al crizei energetice și a apropierii de zona de conflict ucraineană, precum și a condițiilor socio-economice, a riscurilor naturale și a schimbărilor climatice asociate, creând o presiune suplimentară asupra securității alimentare și lanțurilor valorice esențiale, fiind necesare măsuri care să contribuie la menținerea competitivității domeniului alimentar și energetic.

Cele 500 de milioane de euro sunt împărțite pentru următoarele scheme:

1) Schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor mari în implementarea unor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor industriale și construcțiilor anexe și a clădirilor pentru prestări servicii și construcții anexe la nivelul întreprinderilor – 200 milioane de euro

Se pot finanța:

– lucrări de reabilitare termică a anvelopei clădirilor așa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) literele b) și c) din Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor mari în implementarea unor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor industriale și construcțiilor anexe și a clădirilor pentru prestări servicii și construcții anexe în cadrul Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2022 aprobată prin OMIPE nr. 2613/27.09.2022, respectiv clădiri industriale și construcții anexe și clădiri pentru prestări servicii și construcții anexe, inclusiv pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol, a șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii, excepție făcând lucrările privind consolidări seismice.

Această schemă cuprinde două apeluri de proiecte, în valoare totală de 200 de milioane de euro, ambele prin IMM Recover. Ambele sunt apeluri de proiecte competitive, cu termen limită de depunere, stabilit în corelare cu cadrul de performanţă al POIM, după cum urmează:

– Măsuri de ajutor de stat pentru reabilitare termică clădiri

Apelul se deschide la 11 octombrie 2022, ora 10.00, iar proiectele pot fi depuse până la 26 octombrie 2022, ora 17.00. Bugetul alocat este de 115.000.000 euro.

– Măsuri de ajutor de stat pentru reabilitare termică clădiri – clasa CAEN 10, 11, codurile CAEN 1106 și 1107      

Apelul este deschis din 11 octombrie 2022, ora 10.00, până la 26 octombrie 2022, ora 17.00. Bugetul alocat este de 85.000.000 euro.

Valoarea minimă a finanţării nerambursabile acordate pentru o întreprindere, în cadrul ambelor apeluri de proiect(indiferent de tipul acesteia – mică, mijlocie sau mare) este de 50.000 euro, iar valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordate nu poate depăși 500.000 euro.

Nu sunt eligibile pentru măsuri de eficiență energetică în cadrul apelurilor acoperite de prezentul ghid, sediile în care se desfășoară activități economice situate în blocuri multifamiliale și/sau unifamiliale.

Ghidul Solicitantului, aici — https://bit.ly/3dTYyPM

2) Schemă de stat pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor – 200 de milioane de euro

Se finanțează:

– investiții în echipamente/utilaje/dotări specifice necesare pentru obținerea de energie din surse regenerabile (cu excepția biomasei) destinate consumului propriu de energie, care se încadrează în capacitatea de producție specifică prosumatorului definit potrivit art. 3 pct. 95, din Legea nr. 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea surselor definite la art. 2 lit. m) din Ordonanța de Urgență nr. 112/2022.

– investiții în lucrări de modernizare/reabilitare/creșterea puterilor instalate, intelegând prin aceasta adăugarea la instalațiile de cogenerare/trigenerare existente a unor instalații noi de producere a energiei din surse regenerabile de energie.

Bugetul alocat este 200.000.000 euro și reprezintă fonduri externe nerambursabile asigurate prin Fondul de Coeziune în valoare de 170.000.000 euro și bugetul de stat în valoare de 30.000.000 euro.

Această schemă cuprinde două apeluri de proiecte, după cum urmează:

– Măsuri de ajutor de stat pentru producție din surse energie regenerabile

Apelul se dechide la 18 octombrie 2022, ora 10.00 și se închide la 1 noiembrie 2022, ora 17.00.

Alocarea este de 115.000.000 euro echivalent a 569.250.000, din care 97.750.000 euro, echivalentul a 483.862.500 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 17.250.000 euro, echivalentul a 85.387.500 lei, contribuția națională prin bugetul de stat.

– Măsuri de ajutor de stat pentru producție din surse energie regenerabile – clasa CAEN 10,11 (parțial)

Apelul se lansează la 18 octombrie 2022, ora 10.00, iar închiderea este programată la 1 noiembrie 2022, ora 17.00.

Alocarea este de 85.000.000 euro echivalent a 420.750.000 lei (la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei), din care 72.250.000 euro, echivalentul a 357.637.500 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 12.750.000 euro, echivalentul a 63.112.500 lei, contribuția națională prin bugetul de stat

În cadrul apelurilor de proiecte lansate se asigură finanţarea în valoare minimă este de 50 000 euro și maximă de 500.000 euro.

Precizăm că proiectele ce vizează stocarea energiei nu sunt eligibile în cadrul apelurilor de proiecte lansate prin prezentul ghid. De asemenea, achizitionarea de pompe de caldură sau panouri fotovoltaice este eligibilă ca și cheltuială eligibilă pentru această categorie de investiții.

Ghidul Solicitantului, aici — https://bit.ly/3y15Loa

3) Schemă de ajutor de minimis pentru eficiență energetică la nivelul întreprinderilor – 100 de milioane de euro

Se finanțează:

– introducerea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii clădirilor pentru soluţii inteligente, respectiv a instalaţiilor pentru prepararea, distribuţia şi utilizarea agentului termic pentru încălzire şi a apei calde menajere, a sistemelor de ventilare şi climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, fără a fi exhaustiv, achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;

– înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă;

– implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetice şi monitorizarea consumurilor de energie, inclusiv achiziţionarea, instalarea sistemelor inteligente pentru gestionarea şi monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condiţiilor de confort interior;

– activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului, fără a fi exhaustive: sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald, înlocuirea, repararea, modernizarea, montarea lifturilor, înlocuirea circuitelor electrice, lucrări de demontare/montare a instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrări de reparaţii la faţade, lucrări pentru echiparea cu staţii de încărcare pentru maşini electrice, respectiv tubulatura pentru cabluri electrice, inclusiv tubulatura pentru cabluri electrice fixată pe pereţi, necesară pentru permiterea instalării ulterioare a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

– Măsuri de ajutor de minimis pentru eficiență energetică și producție din surse regenerabile

Apelul se deschide la 13 octombrie 2022, ora 10.00, iar proiectele pot fi depuse până la 27 octombrie 2022, ora 17.00.

– Măsuri de ajutor de minimis pentru eficiență energetică și producție din surse regenerabile – clasa CAEN 10, 11 (parțial)

Apelul se deschide la 13 octombrie 2022, ora 10.00 și se închide la 27 octombrie 2022, ora 17.00.

Apelurile mai sus menționate sunt apeluri de proiecte competitive, cu termen limită de depunere, stabilit în corelare cu cadrul de performanţă și termenul de eligibilitate al cheltuielilor POIM (31 decembrie 2023).

Bugetul alocat apelurilor de proiecte este de 100.000.000 euro, echivalent a 495.000.000 lei (la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei), din care 85.000.000 euro, echivalentul a 420.750.000 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 15.000.000 euro, echivalentul a 74.250.000. lei, contribuția națională prin bugetul de stat.

Astfel, alocarea apelurilor de proiecte este:

– pentru apelul de proiecte lansat în IMM RECOVER – Măsuri de ajutor de minimis pentru eficiență energetică și producție din surse regenerabile alocarea este de 70.000.000 euro echivalent a 346.500.000 lei (la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei), din care 59.500.000 euro, echivalentul a 294.525.000 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 10.500.000 euro, echivalentul a 51.975.000. lei, contribuția națională prin bugetul de stat.

– pentru apelul de proiecte lansat în IMM RECOVER – Măsuri de ajutor de minimis pentru eficiență energetică și producție din surse regenerabile-clasa CAEN 10, 11 (parțial) conform anexei 11 la prezentul ghid este de 30.000.000 euro echivalent a 148.500.000 lei (la un curs mediu de schimb de 1 euro = 4,95 lei), din care 25.500.000 euro, echivalentul a 126.225.000 lei, finanțare europeană prin Fondul de Coeziune (FC), respectiv 4.500.000 euro, echivalentul a 22.275.000. lei, contribuția națională prin bugetul de stat.

Ghidul Solicitantului, aici — https://bit.ly/3ClBAKY

Peste 130.000 de studenți absolvă în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile facultăților și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență sau pentru a se întreține pe parcursul anilor de studii. Conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs în rândul tinerilor studenți, aproape 80% dintre respondenți (79,4%) au de gând să se angajeze în timpul studiilor. Dintre aceștia 46% vor să se angajeze în domeniul pe care îl studiază, în timp ce pentru aproape 44% nu contează domeniul, ci doar să își asigure independența financiară.

„Cu un deficit mare de personal și multe locuri de muncă disponibile ― doar pe BestJobs sunt la această oră 39.200 de joburi ― este un moment interesant, cred, ca absolvenții și studenții să poată lua cu adevărat niște decizii în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce doresc să facă”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Top 10 domenii cu cea mai mare pondere de angajări a absolvenților și tinerilor fără experiență sunt la acest moment HoReCa - cu o pondere de peste 30% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 480 de euro, Customer Service - cu o pondere de 26% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 650 euro, Retail - cu o pondere de 18% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 570 euro, Producție&Logistică - cu o pondere de 14% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 565 euro, Marketing&Publicitate - cu o pondere de 7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 600 euro, Auto&Transporturi - cu o pondere de 6,5% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 550 euro, Financiar&Contabilitate - cu o pondere de 5,4% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 750 euro, Inginerie - cu o pondere de 5,1% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 800 euro, Juridic - cu o pondere de 4,7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 850 euro și IT - cu o pondere de 3,53% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 900 euro.

În același timp, deficitul forței de muncă în anumite domenii face angajatorii să se bată pe absolvenții cu specializări precum IT şi inginerie, agricultură, medicină și pharma, robotică şi electrotehnică sau limbi străine (mai ales germană, rusă și limbile mai rare precum cele nordice, mandarină sau arabă).

„O soluție pentru a acoperi deficitul de specialiști mai ales în anumite domenii este învățământul profesional dual, care se poate realiza printr-o relație mai strânsă de colaborare între unitățile de învățământ profesional și agenții economici. În acest sens, angajatorii trebuie să investească în educarea și formarea viitorilor specialiști, care să se angajeze în cadrul companiei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Suma autorizată la plată este în valoare de peste 56,4 milioane lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1032/18.08.2022, din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea grantul financiar unitar este de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

Reamintim că obiectivul acestei scheme de susținere financiară l-a reprezentat asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie - 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepţional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin şi avicol.

Suma autorizată la plată este în valoare de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1053/2022, astfel:

• 66.094.375,68 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
• 63.071.885,17 lei din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

• 71.759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
• 57.407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna iulie 2022 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna iulie 2022 cu 25,9% faţă de luna precedentă şi scǎderea cu 19,7% faţă de producţia industrială realizată în luna iulie 2021;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,9% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 19,2% comparativ cu luna iulie 2021;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2022 faţă de luna precedentă cu 0,1 puncte procentuale şi respectiv cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna iulie 2021;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 9,6 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 15,5 puncte procentuale faţă de luna iulie 2021;

- scǎderea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 9 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 23 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi scǎderea numǎrului divorţurilor şi al deceselor sub 1 an comparativ cu luna pecedentǎ. Faţǎ luna iulie 2021, a scăzut numǎrul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi a crescut numărul divorţurilor. Numǎrul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2022 a înregistrat o creştere de 25,9% comparativ cu luna precedentă.

În luna iulie 2022, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,7% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna iulie 2022, a fost mai micǎ cu 19,7% faţă de producţia industrială realizată în luna iulie 2021. S-au înregistrat scǎderi în: fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea de mobilǎ, fabricarea articolelor de îmbrǎcǎminte, fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna iulie 2022, a fost de 5503 lei, mai mare cu 0,8% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 14,3% comparativ cu luna iulie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 5376 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5592 lei în industrie şi construcţii şi de 5482 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna iulie 2022, a fost de 3483 lei, mai mare cu 0,9% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 19,2% comparativ cu luna iulie 2021. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3884 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3740 lei în industrie şi construcţii şi de 3276 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna iulie 2022 a fost de 6405 lei, iar cel net de 3975 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu nominal net a fost în scǎdere cu 0,1%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 99,0% pentru luna iulie 2022 faţă de luna precedentă, de 221,6% faţă de octombrie 1990 şi de 97,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii iulie 2022, a fost de 47230 persoane, mai mare cu 76 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 1409 persoane faţă de luna iulie 2021.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 26,7 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii iulie 2022, era de 3304 persoane, în creştere cu 93 persoane faţă de luna precedentă (+2,9%).

Comparativ cu iulie 2021, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 254 persoane (+8,3%).

La sfârşitul lunii iulie 2022, femeile reprezentau 48,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 177 persoane (5,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 132 persoane (4,0% din total şomeri) au primit indemnizaţie de şomaj 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii iulie 2022 era de 2995 persoane, reprezentând 90,6% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (86,3%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii iulie 2022, în judeţul Călăraşi, a fost de 3,7%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (3,6% în luna iunie 2022 şi 3,4% în luna iulie 2021).

Pentru femei, rata şomajului în luna iulie 2022 a fost de 3,7% (3,6% în luna iunie 2022 şi 3,6% în luna iulie 2021).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna iulie 2022 a fost de 3,7% (3,5% în luna iunie 2022 şi 3,1% în luna iulie 2021).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii iulie 2022 existau 901 de locuri de muncǎ vacante, din care 523 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 378 erau pentru muncitori (42,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna iulie 2022, comparativ cu luna precedentă fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor, de scăderea numărului divorţurilor şi al deceselor sub 1 an.

Comparativ cu luna iulie 2021, a scăzut numărul născuţilor-vii, al deceselor generale, al căsătoriilor şi a crescut numărul divorţurilor. Numǎrul deceselor sub 1 an s-a menţinut la acelaşi nivel faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Natalitatea. În luna iulie 2022, numărul născuţilor-vii a fost de 211, mai mare cu 2 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 37 faţă de luna iulie 2021.

Mortalitatea generală. În luna iulie 2022, numărul deceselor înregistrate a fost de 364, mai mare cu 44 faţă de luna precedentă şi mai mic cu 6 faţă de luna iulie 2021.

Mortalitatea infantilă. În luna iulie 2022 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a scǎzut cu 1 faţă de luna precedentǎ iar faţǎ de aceeaşi perioadǎ a anului precedent s-a menţinut la acelaşi nivel.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -153 persoane în luna iulie 2022 (-111 persoane în luna iunie 2022 şi -122 persoane în luna iulie 2021).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna iulie 2022, s-au înregistrat 215 căsătorii, mai multe cu 35 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 8 faţă de luna iulie 2021.

Divorţialitatea. În luna iulie 2022 s-au înregistrat 39 divorţuri, mai puţine cu 17 faţǎ de luna precedentǎ şi mai multe cu 30 faţă de iulie 2021.

În luna mai 2022, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 49,5 milioane euro şi al importurilor CIF de 30,1 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 19,4 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+18,1%) şi respectiv de (+88,3%) faţă de luna mai 2021, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+1,6%) şi respectiv de (+18,3%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.V.2022 în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (18,2%), metale comune şi articole din acestea (51,0%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (18,4%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (3,7%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,8%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.V.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (37,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,3%), materii textile şi articole din acestea (4,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,6%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,6%), mijloace de transport (2,7%), produse vegetale (8,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (11,2%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,0%).

În luna iulie 2022 activitatea de turism s-a caracterizat prin creşterea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, numărului de înnoptări şi a indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2022, a fost de 2075, mai mare cu 22,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 44,1% comparativ cu luna iulie 2021.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 90,6% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna iulie 2022, a fost de 3901, mai mare cu 29,2% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 67,3% comparativ cu luna iulie 2021.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,3% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna iulie 2022, a fost de 32,9% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 9,6 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 15,5 puncte procentuale comparativ cu luna iulie 2021.

În luna iulie 2022, s-au eliberat 44 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai puţine cu 9 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 23 faţă de luna iulie 2021.

Rata inflaţiei, a fost în luna iulie 2022 de 0,89% faţă de luna precedentă şi de 14,96% faţă de luna iulie 2021.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.07.2022 a fost de 1,5%, în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna iulie 2022 faţă de luna anterioară, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,92%), preţurile mărfurilor nealimentare (+0,87%) şi tarifele serviciilor (+0,88%).

În Monitorul Oficial nr.937 din 26 septembrie 2022 a fost publicată HG nr.1164/2022 privind aprobarea procedurii de acces online al salariaţilor sau foştilor salariaţi la datele din registrul general de evidenţă a salariaţilor, a modalităţii de generare şi descărcare a extrasului, precum şi a condiţiilor în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau specialitate.

Hotărârea intră în vigoare de la 31 decembrie 2024, cu excepţia prevederilor art. 6 din anexă, care au intrat în vigoare odată cu publicarea acesteia ( în M.Of.), respectiv 26 septembrie 2022.

Conform art. 6 din anexa la Hotărâre, până la implementarea noului sistem informatic, inspectoratele teritoriale de muncă eliberează, la cererea scrisă a salariaţilor sau a foştilor salariaţi, un extras din registru în termen de cel mult 15 zile de la solicitare şi după plata tarifului de 20 lei/document.

Salariatul sau fostul salariat se va putea prezenta personal, sau prin împuternicit, la sediul inspectoratului teritoriul de muncă (unde îşi are angajatorul sediul/domiciliul, unde îşi desfăşoară activitatea salariaţii unităţilor fără personalitate juridică sau în a cărui rază teritorială lucrătorul îşi are domiciliul, dacă angajatorul are/avea sediu în alt judeţ) în vederea eliberării unui extras din registru.

Rămân însă valabile prevederile HG 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, conform cărora angajatorii sunt obligaţi să furnizeze salariaţilor sau foştilor salariaţi date din REVISAL privind propriul contract de muncă, în cel mult 15 zile de la primirea unei solicitări scrise în acest sens, precum şi la încetarea activităţii.

În cazul în care angajatorul nu eliberează extrasul din Revisal, salariaţii sau foştii salariaţi ai acestuia se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă, care, tot în interval de 15 zile de la data solicitării, va elibera extrasul.