Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru finanțarea acordată prin Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM, pe pagina oficială a Agenției, www.afir.ro, la secțiunea Comunicare/ Dezbatere publică.

„În completarea intervențiilor prin care se finanțează sectorul procesării produselor agricole și pomicole din Planul Strategic PAC 2023 – 2027, AFIR va implementa programul INVESTALIM, dedicat, de asemenea, procesatorilor de la noi din țară. Prin INVESTALIM sunt disponibile 590 de milioane de euro, un sprijin concret care poate ajuta în mod real la consolidarea și dezvoltarea sectorului alimentar românesc. Cu fondurile nerambursabile acordate prin INVESTALIM, precum și prin PS PAC 2027 reușim să facem trecerea de la producția de materii prime la prelucrarea și conservarea lor, la fabricarea de produse cu valoare adăugată, etapă care poate marca pasul înainte al industriei alimentare. În acest sens, am lansat în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru schema de ajutor de stat INVESTALIM pentru care așteptăm observații iar, ulterior, să venim cu versiunea finală a ghidului și să ne pregătim de lansarea sesiunii de depunere” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv până la 30 septembrie 2023. Toți cei interesați pot transmite sugestii și observații privind ghidul publicat pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. După analiza sugestiilor primite până la finalul perioadei de consultare, AFIR va publica versiunea finală a Ghidului solicitantului, în vederea pregătirii documentației aferente accesării de către solicitanți a fondurilor INVESTALIM.

Implementarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023 – 2026 se asigură prin schema de ajutor de stat INVESTALIM, care dispune de un buget maxim de 590 de milioane de euro, bugetul anual mediu fiind de aproximativ 147,5 milioane euro.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de sprijin pot fi întreprinderile nou-înfiinţate sau întreprinderile în activitate, atât IMM, cât și întreprinderi mari, înființate conform Legii nr. 31/ 1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intensitatea sprijinului nerambursabil are valori cuprinse între 30 – 70%, iar nivelul ajutorului de care poate beneficia o întreprindere poate ajunge până la un maxim total de 57.750.000 de euro.

Activitățile eligibile pentru care se acordă finanțare prin intermediul schemei INVESTALIM sunt: prelucrarea și conservarea cărnii, fabricarea produselor din carne, prelucrarea şi conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor, prelucrarea şi conservarea cartofilor, fabricarea sucurilor de fructe și legume, prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie și fabricarea zahărului.

Piața valutară locală a fost calmă, influențată de faptul că investitorii au privirile îndreptate către Rezerva Federală americană. Modificările cursului euro sunt minime. După scăderea de luni cu 0,0011 lei, marți a urmat o creștere de 0,0012 lei, de la 4,9679 la 4,9691 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,967 – 4,971 lei.

Piața monetară a rămas stabilă marți, cu trei săptămâni înainte de ședința de politică monetară a BNR. Majoritatea analiștilor nu anticipează o modificare a dobânzii de referință, care se situează de la începutul acestui an la 7%. O scădere a acesteia este așteptată în prima jumătate a anului viitor.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Marți a început ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se va încheia miercuri, când va fi prezentată și decizia referitoare la nivelul dobânzii de referință.

În acest context, investitorii erau mai prudenți. Euro a profitat și s-a apreciat la 1,0675 – 1,0710 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,6546 la 4,6505 lei.

Moneda unică s-a apreciat și față de alte valute majore, după ce datele referitoare la inflația din zona euro în august au fost revizuite pozitiv la 5,2%, față de perioada similară din 2022.

În consecință, cursul francului elvețian s-a depreciat la 5,1851 lei iar cel al lirei sterline la 5,7569 lei.

Creșterea metalului galben la 1.930 – 1.938 dolari/uncie a provocat majorarea prețului gramului de aur la 289,3114 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 383,87 forinți/euro. În schimb, cursul monedei poloneze s-a depreciat la 4,6458 zloți/euro.

Criptomonedele își consolidau câștigurile din ultimele zile, investitorii fiind încurajați de informațiile privind adoptarea tehnologiei blockchain de către instituțiile financiare și de posibilitatea ca Fed să nu majoreze rata de referință.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 26.680 – 27.435 dolari iar ether fluctua între 1.629 și 1.663 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

CEC Bank continuă finanțarea agriculturii românești și lansează creditul cu aprobare rapidă, dedicat fermierilor care cultivă cereale.

“Agricultura este un domeniu prioritar pentru noi. În 2022, CEC Bank a fost cel mai mare jucător din sistemul bancar al programului guvernamental destinat agriculturii - Rural Invest dar și cel mai mare finanțator al creditelor APIA, unde s-au acordat aproximativ 7.000 de credite. Antreprenorii din agricultură au nevoi specifice, sezoniere iar băncile trebuie să țină cont de modul de stabilire a ratelor, a garanțiilor sau de modul în care face analiza de bonitate a clientului”, a declarat Bogdan Alexandrescu, director Direcția AGRI, CEC Bank.

Finanțările sunt atât pentru activitatea curentă de tip non-revolving, doar cu garanție de la Fondul de Garantare a Creditului Rural, fără garanții reale din partea clientului, cât și pentru investiții. Creditul este în lei și are valori între 50.000 lei și maximum 500.000 lei, fără a depăși 85% din valoarea investiției. Beneficiarii pot fi producători agricoli individuali sau persoane juridice care cultivă cereale.

Dobânda începe de la ROBOR 6M + 2,50 p.p și nu poate depăși ROBOR 6M + 3,50 p.p., dobânda variind în funcție de performanța economică a fermierilor.

Noul credit se adresează fermierilor care exploatează teren agricol cu suprafață de minimum 50 ha iar 75% din veniturile acestora trebuie să fie încasări aferente culturilor agricole.

Perioada de creditare este de maximum 24 luni pentru finanțarea activității curente de tip non-revolving și de cel mult 84 luni pentru investiții.

CEC Bank a înregistrat, în anul 2022, o evoluție semnificativă în ceea ce privește finanțarea agricultorilor mici și medii, creditele noi acordate crescând cu aproape 80% față de 2021.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a efectuat plata sumei de 30.325.439,73 lei cuvenită sub formă de rentă viageră agricolă aferentă anului 2022, astfel:

• suma de 11.473.279,96 lei alocată unui număr total de 7.659 rentieri, care au solicitat plata prin cont bancar și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.03-30.06.2023;
• suma de 18.433.327,36 lei alocată unui număr total de 14.271 rentieri care au solicitat plata prin mandat poștal și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.03-31.05.2022;
• suma de 418.832,41 lei alocată unui număr total de 336 moștenitori ai rentierilor decedați care au solicitat plata rentei aferentă anului 2022 până la data decesului rentierului agricol, atât prin mandat poștal cât și prin cont bancar.

Termenul final de plată este data de 30 noiembrie 2023, data până la care APIA va mai efectua restul de plăți reprezentând rentă viageră aferentă anului 2022, astfel:

   - 4.550.461,69 lei pentru un număr de peste 4.000 rentieri/beneficiari care au solicitat plata prin mandat poștal/bancă și au obținut viza carnetelor de rentier în perioada 01.07-31.08.2023;

- pentru moștenitorii care vor solicita plata rentei aferentă anului 2022 până la data decesului rentierului agricol și care vor depune dovada calității de moștenitor și carnetul de rentier în original, până la termenul final de depunere a actelor doveditoare de 15 octombrie 2023.

În cazul în care există mai mulţi moştenitori, persoana care se prezintă cu documentele la Centrele APIA trebuie să prezinte o împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorate rentierului.

Documentele care atestă moştenirea depuse după data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează nu se mai iau în considerare.

Menționăm că viza anuală a carnetelor de rentier pentru anul 2022 a putut fi obținută atât prin prezența fizică a rentierului sau a împuternicitului/mandatarului/curatorului cât și prin mijloace electronice de comunicații, telefonic sau poștă/curier, ca urmare a prevederilor art. 8 din OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale și a faptului că beneficiarii rentei viagere sunt persoane cu vulnerabilitate ridicată, având vârsta de peste 80 de ani.

În cazul în care sumele virate de APIA către rentieri, sunt returnate în contul agenției din diverse motive, APIA poate relua plata acestora în termen de 3 ani de la data-limită anuală de plată (30 noiembrie a fiecăruia an), inclusiv în caz de deces al rentierului, către moștenitorii legali ai acestora având la bază documentele justificative aferente.

În ciuda volatilității reduse a raportului euro/leu, în piață s-a conturat o tendință de depreciere a leului, în condițiile în care schimbările de cod fiscal propuse de guvern vor îngreuna viața românilor. Cursul euro a crescut de la 4,9691 la 4,9711 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,97 – 4,972 lei.

Piața monetară nu a cunoscut modificări ale dobânzilor interbancare, dealerii așteptând măsurile care vor fi anunțate de Fed, în seara de miercuri.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

În așteptarea deciziei Rezervei Federale americane, investitorii erau prudenți, chiar dacă majoritatea analiștilor anticipau faptul că dobânda de referință va fi menținută la 5,25 – 5,50%.

Euro a profitat de situația existentă în piață și s-a apreciat la 1,0673 – 1,0718 dolari, astfel că media monedei americane a coborât marginal de la 5,1851 la 5,1812 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut la 5,7516 lei, după ce s-a anunțat că inflaţia din Marea Britanie a crescut la 6,7% în august. Tendința descendentă s-ar putea modifica, în condițiile în care se așteaptă ca Banca Angliei să majoreze dobânda de referință cu 25 de puncte de bază la 5,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2004.

Media francului elvețian a coborât la 5,1812 lei.

Metalul galben stagna la 1.927 – 1.933 dolari/uncia, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 289,3114 lei la 288,4529 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat marginal la 383,69 forinți/euro. Cursul monedei poloneze s-a depreciat în a doua ședință consecutivă la 4,6529 zloți/euro.

Majoritatea criptomonedelor importante își consolidau câștigurile din zilele trecute, în așteptarea deciziilor Fed, tendința fiind una de scădere marginală.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 26.957 – 27.386 dolari iar ether fluctua între 1.624 și 1.651 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În ultimele săptămâni s-a observat o tendință de depreciere a leului, semn că BNR ar putea accepta o creștere a cursului care a atins în 19 mai recordul de 4,9783 lei.

Euro a început această săptămână cu o apreciere marginală, iar media a coborât la 4,9679 lei, iar transferurile s-au realizat în culoarul 4,966 – 4,971 lei.

„Dezechilibrul fiscal-bugetar al României este în mod categoric şi recunoscut ca fiind principala problemă pe care o avem în prezent de rezolvat. Şi avem şi o presiune a timpului”, a declarat vineri guvernatorul BNR.

Aceste date impun politici guvernamentale care să permită continuarea atragerii de fonduri prin PNRR, în condițiile în care consumul intern a încetinit, chiar dacă, conform INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor luna trecută, la 9,43%, de la 9,44% în iulie.

Analiștii Băncii Transilvania prognozează o creștere a „prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 12,0% în 2022, la 9,7% în 2023, 4,9% în 2024, respectiv 4,0% în 2025”.

Chiar dacă Consiliul Concurenței a efectuat un nou control la băncile comerciale, nu au mai fost înregistrate scăderi ale dobânzilor interbancare așa cum s-a întâmplat în noiembrie trecut, când ele au au coborât cu mai mult de 1,5 puncte procentuale. Piața nu a răspuns nici la decizia BCE de a majora rata de referință, în condițiile în care inflația din România a stagnat în august.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

La începutul acestei săptămâni, pentru refinanțarea bugetului de stat, Trezoreria s-a împrumutat cu 767 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2028, la un randament mediu de 6,59%/an. Valoarea inițială a emisiunii a fost de 600 milioane lei. Statul intenționează să se împrumute în zilele următoare cu încă 805 milioane lei, cu scadența în aprilie 2031 și cu 575 milioane lei, scadente în aprilie 2036.

Înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura marți și miercuri, euro a cunoscut o scădere până la 1,0633 dolari, pentru a urca lunea aceasta la 1,0654 – 1,0678 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 4,6583 la 4,6546 lei.

Dolarul ar putea să continue evoluție ascendentă începută în urmă cu 9 săptămâni, timp în care euro s-a depreciat cu peste 5,6%, chiar dacă BCE a majorat joia trecută dobânda de referință la maximul istoric de 4,50%, dar a anunțat că aceasta a fost ultima din 2023.

Francul elvețian și lira sterlină au început săptămâna pe depreciere, media lor lunecând la 5,1974 lei, respectiv 5,7709 lei.

Prețul gramului de aur a a recuperat pierderile din zilele precedente și a crescut la 288,2401 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.924 și 1.931 dolari/uncie

Bitcoin a profitat de reducerea plasamentelor în moneda americană de la începutul acestei săptămâni și a urcat la 26.415 – 27.424 dolari. Ether a crescut la 1.612 – 1.670 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 15 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu