Euro a stagnat aproape de 4,97 lei

Euro a stagnat aproape de 4,97 lei

Stabilitatea din piața financiară internațională s-a răsfrânt și asupra celei locale, modificările cursurilor principalelor monede fiind de mici dimensiuni. Media euro a crescut marginal de la 4,9656 la 4,9658 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,964 – 4,966 lei.

Conform unui comunicat de presă al BNR, în „data de 10 octombrie 2023 nu s-au înregistrat tranzacții pe piața monetară interbancară”. Miercuri, segmentul monetar al pieței a fost la fel de calm, iar indicii ROBOR se mențin la valori similare cu cele de la sfârșitul lui iulie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,63 la 6,64%.

Investitorii din piața financiară internațională se arătau prudenți, înainte de publicarea unor date economice importante din Statele Unite, precum prețurile de producător din septembrie și și a procesului-verbal al reuniunii Comitetului Federal pentru Piața Deschisă care s-a desfășurat în perioada 19 – 20 septembrie.

Euro a crescut ușor, la 1,0593 – 1,0629 dolari, comparativ cu minimul de 1,0519 dolari, atins luni, imediat după atacarea Israelului de către Hamas. În piața locală, media monedei americane a scăzut marginal de la 4,6810 la 4,6803 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 5,1782 la 5,1838 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7459 la 5,7481 lei.

Stabilitatea cursului monedei americane și aprecierea metalului galben la 1.858 – 1.876 dolari/uncie, au ridicat prețul gramului de aur la 281,4407 lei.

Moneda poloneză a profitat de stabilizarea nivelului aversiunii față de risc și s-a apreciat la 4,5183 zloți/euro, minim al ultimei luni, timp în care a atins un minim de 4,6836 zloți/euro. Cursul monedei maghiare s-a întărit la 386,71 forinți/euro.

Reducerea plasamentelor în criptomonede a afectat cotațiile acestora. Bitcoin a scăzut la 27.002 – 27.476 dolari iar ethereum la 1.552 – 1.579 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Datoria guvernamentală a ajuns la 49% din PIB

Datoria guvernamentală a ajuns la 49% din PIB

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în iulie 2023, la 733,87 miliarde lei, faţă de 724,76 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 49%, de la 48,4% în iunie 2023.

În iulie, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,32 miliarde de lei, de la 695,23 miliarde de lei în iunie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 36,55 miliarde lei, de la 29,53 miliarde de lei în luna precedentă.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/07/datoria-guvernamentala-a-urcat-in-iulie-la-49-din-pib-ministerul-finantelor--1182297

Finanțele plătesc mai mult pentru împrumuturi

Finanțele plătesc mai mult pentru împrumuturi

Cei care împrumută statul român au început să profite de lipsa de fonduri cu care se confruntă guvernul PSDNL și au început să majoreze costurile solicitate pentru banii lor. Tendința se datorează și creșterii aversiunii față de risc, după începerea conflictului armat din Orientul Mijlociu, care poate schimba raportul de forțe în războiul dintre Ucraina și Rusia.

Trezoreria a atras luni 600 milioane lei, printr-o emisiune de obligaţiuni scadente în aprilie 2031, la un randament mediu de 7,18%/an, în creștere față de licitația cu aceeași scadență desfășurată în septembrie.

În schimb, piața monetară a rămas stabilă, la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iulie. Evoluția este determinată de menținerea ratei de referință a BNR la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie, cât și de incertitudinea legată de inflație, care ar putea suferi șocuri provocate de deciziile guvernamentale dar și de creșterea prețurilor la țiței.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,49 la 6,50% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,63%.

Piața valutară s-a deschis marți la 4,964 lei iar în jurul prânzului, înainte de stabilirea cursului, a fost atins un minim de 4,962 lei iar apoi euro a atins un vârf de 4,966 lei. Media a scăzut de la 4,9682 la 4,9656 lei, la această evoluție contribuind și reducerea aversiunii față de risc.

Evoluția leului rămâne incertă, în condițiile unui uriaș deficit bugetar și de cont curent, care va reduce și mai mult consumul privat, principalul motor al creșterii economice.

Astfel, raportul de toamnă al FMI, „World Economic Outlook”, estimează o înrăutățire a creșterii economice a României, de la 2,4%, la precedentul raport din aprilie, la 2,2%. Și în cazul inflației din acest an, instituția financiară anticipează un nivel de 10,7%, față de 10,5%, la precedentul raport, respectiv 5,8% în 2024.

Scăderea randamentelor bonurilor de Tezaur americane, la redeschiderea pieței care a urmat minivacanței din Statele Unite prilejuită de „Columbus Day” (Ziua lui Columb), a stimulat vânzarea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,0554 – 1,0612 dolari. În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,7168 la 4,6810 lei.

Media francului elvețian a scăzut marginal la 5,1782 lei iar cea a lirei sterline la 5,7459 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 279,7834 lei, efect al deprecierii monedei americane, ceea ce a anulat creșterea metalului galben la 1.854 – 1.863 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 387,76 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,5581 zloți/euro.

Criptomonedele nu au profitat de scăderea monedei americane, în contrast cu piața acțiunilor care se afla pe verde. Bitcoin a coborât la 27.495 – 27.735 dolari iar ethereum la 1.577 – 1.595 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

188 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

188 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 188 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Austria – 72 locuri de muncă pentru: Șofer de autobuz/autocar; sudor TIG pentru construcție țevi; constructor țevi conform ISO; supraveghetor conducte industriale; sudor TIG/MAG pentru construcție și reparații rezervoare; mașinist, montator instalații, mecanic întreținere instalații; montator țevi de termoficare pentru construcții sudor autogen; constructor panouri de control; tehnician electrician (instalator); supraveghetor construcții și reparații rezervoare; supraveghetori instalații electrice; supraveghetori instalații mecanice;

Belgia - 41 locuri de muncă pentru: tehnician industrial automatizări; măcelar; Muncitori necalificaţi în agricultură;

Letonia - 30 locuri de muncă pentru: sudor;

Polonia - 20 locuri de muncă pentru: reprezentant vânzări; director vânzări; montator construcţii;

Germania - 13 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; tehnician service; mecatronişti;

Danemarca - 12 locuri de muncă pentru: operator utilaje-excavatorist; şef echipa; instalator/ montator de ţevi şi conducte; tehnician constructor.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Șapte din 10 români trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional

Șapte din 10 români trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional

Șapte din 10 participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România declară că, în prezent, traversează o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional. Factorul care își pune cel mai mult amprenta asupra echilibrului lor psihic este faptul că muncesc prea mult și simt că au intrat într-o zonă de burnout, aproximativ o treime dintre respondenți marcând acest răspuns. Următorul motiv este legat de faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au. 20% nu se simt apreciați la locul de muncă, iar 13% spun că sunt afectați de diverse probleme pe care le întâmpină în viața personală.

„Rezultatele sondajului vin să confirme ceea ce și noi auzim tot mai des în jurul nostru, în context profesional: discuții despre anxietate, epuizare, presiune, deviații comportamentale, colegi nesiguri, deprimați, manageri încărcați cu toate problemele echipei, nervi întinși la maximum, dezechilibre. Sunt, însă, trăiri care nu ar trebui să ne surprindă, după 4 ani foarte dificili, marcați de o pandemie, un război, un context economic în cel mai bun caz incert și cine știe câte alte situații particulare, personale, care s-au așezat pe acest fond deloc prielnic”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.

Întrebați care sunt stările emoționale pe care le-au resimțit cel mai pregnant în ultimul an, mai mult de jumătate (53,4%), au pus pe primul loc teama că veniturile pe care le au nu vor ține pasul cu creșterile de prețuri și nu vor reuși să se mai descurce din punct de vedere financiar. 37,6% s-au simțit neînțeleși de angajator, iar 32% au inclus în lista acestor stări teama de a nu-și putea găsi un job nou. 23,3% dintre respondenți menționează că și-au pierdut echilibrul emoțional. Alte trăiri negative cu care s-au confruntat românii în ultimul an au fost îngrijorarea că ar putea să-și piardă jobul, singurătatea ori depresia. 2 din 10 spun că ultimul an fost, în general, unul bun, fără prea multe motive de îngrijorare.

„Deși vedem destul de multe motive de îngrijorare, dar și transparență în a le recunoaște, întrebați dacă au simțit nevoia de a apela la ajutor psihologic de specialitate, doar 33,5% dintre participanții la sondaj au răspuns afirmativ. Dintre aceștia, 62,4% nu au făcut nimic în acest sens, 35% au început să meargă la terapie și au plătit din resurse proprii costurile aferente, iar 2,6% au avut parte de terapie, ca beneficiu oferit de compania pentru care lucrează”, explică Raluca Dumitra.

Jumătate dintre cei care recunosc că ar fi avut nevoie, dar nu au mers la terapeut, spun că motivul este legat de bani și că nu și-au permis. Aproape o treime, însă, nu au făcut acest lucru pentru că nu s-au simțit confortabil să vorbească despre problemele lor cu un străin, iar 3,4% au declarat că le este teamă că ar putea fi judecați de cunoscuți. Alte motive care le-au stat în cale au fost lipsa timpului, faptul că nu au găsit un psiholog cu care să fie compatibili sau că au încercat, pe cont propriu, să își rezolve problemele care îi apăsau.

O treime dintre cei care au mers la terapie în ultimul an spune că se simte la fel ca înainte și că nu observă nicio schimbare în urma acestui proces. 35,8% spun că sunt mai liniștiți acum, iar 28,3% se declară mai încrezători în ei înșiși și în viitor. Pentru 3,1%, sesiunile de terapie au avut un efect advers și spun că se simt mai agitați decât înainte de a le începe.

„Această preocupare pentru echilibrul emoțional devine tot mai evidentă atât în rândul candidaților și angajaților, cât și al angajatorilor, care au înțeles că starea de bine a oamenilor din echipe are un impact direct și, de multe ori, imediat în business. De aceea, de aproximativ patru ani încoace, vedem că în structura pachetelor de beneficii extrasalariale a început să apară accesul la consiliere psihologică, chiar dacă încă timid”, mai spune Raluca Dumitra. 45% dintre respondenți menționează că acest lucru nu se întâmplă în compania pentru care lucrează, deși și-ar dori, 41,3% spun că nici nu au acest beneficiu, dar nici nu cred că este nevoie, iar 7,3% au răspuns că angajatorul lor a oferit dintotdeauna acces la terapie. Pentru 2,8% compania a inclus terapia în ultimul an, iar 3,5% au acest beneficiu din 2020, după declanșarea pandemiei de Covid.

În ceea ce privește relația pe care o au cu angajatorul lor, 77,7% nu cred că managerii sunt interesați de sănătatea emoțională a angajaților. În plus, de la locul de muncă resimt o serie de generatori de stres, precum faptul că muncesc prea mult, că au un salariu prea mic pentru nevoile lor actuale, că au o relație tensionată cu managerul sau cu alți membri ai echipei, că nu le este permis să lucreze remote sau că nu se simt suficient de bine pregătiți și nu fac față cerințelor de la job.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion de 1.572 de respondenți care, la momentul completării sondajului, erau angajați.

ANAF | Webinar cu tema „Înrolarea în PatrimVen a autorităţilor/instituţiilor publice şi de interes public”

ANAF | Webinar cu tema „Înrolarea în PatrimVen a autorităţilor/instituţiilor publice şi de interes public”

Agenția Națională de Administrare Fiscală organizează în data de 27 octombrie 2023, începând cu ora 11.00, un webinar privind „Înrolarea în PatrimVen a autorităţilor/instituţiilor publice şi de interes public”, conform prevederilor Ordinului Ministrului Finantelor nr. 109/ 2022 pentru aprobarea Procedurii privind înrolarea, precum și modalitățile de acces în PatrimVen.

Timp de două ore, funcționarii din cadrul structurilor de asistență contribuabili vor clarifica definiţiile, criteriile privind procedura înrolării, implicaţiile şi formularistica aferente temei, oferind totodată și răspunsuri la sesiunea de întrebări din partea participanților.

Înscrierea este facilă, direct pe portal, și se poate efectua până la data şi ora începerii seminarului, în limita locurilor disponibile.

ANAF publică, lunar, pe portalul propriu, la rubrica Asistență contribuabili/Servicii oferite contribuabililor, lista seminariilor web la care poate participa orice contribuabil.

Free Joomla templates by Ltheme