Economia românească a încetinit ritmul în acest an, pe fondul erodării puterii de cumpărare a consumatorilor, a costurilor crescute pentru firme și a stagnării economiilor din Vestul Europei, principale piețe de export pentru industria locală. În acest context, noile măsuri fiscale propuse de Guvern afectează și mai mult mediul de business, în special anumite domenii cheie.

Retragerea anumitor facilități fiscale și creșterea taxării complică strategiile de afaceri pentru companiile vizate, lucru vizibil și în diminuarea eforturilor de recrutare, în contextul în care numărul de aplicări și de candidați continuă să crească pe platforma de recrutare bestjobs. Pe lângă IT, și companiile din Construcții, Agricultură și HoReCa au început deja să ia măsuri de reducere a costurilor, astfel că angajează doar pentru posturile esențiale pe care le au libere. Numărul ofertelor de joburi din aceste domenii a stagnat la nivelul lunilor de vară.

„Se simte o oarecare scădere în eforturile de recrutare ale marilor companii, care, de regulă, făceau multe angajări în această perioadă și deschideau numeroase poziții. Acum, în timp ce companiile din Retail, Sănătate, Inginerie și Producție recrutează masiv, cele vizate de măsurile fiscale se limitează la angajarea doar a personalului esențial sau a celui deja planificat până acum. E un semn destul de evident că așteaptă să se clarifice contextul fiscal înainte de a aloca bugetele pentru mărirea echipelor, mai ales pentru anul viitor”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Sectorul care a redus cel mai mult angajările în ultimele luni a fost cel al Construcțiilor. Media ofertelor publicate pe bestjobs în ultimele 3 luni este și cu 40% mai mică decât în aceleași luni ale anului trecut. Cu toate acestea, spre deosebire de activitatea din 2022, cererea de specialiști în Construcții și Instalații a fost foarte mare la începutului lui 2023, numărul de joburi postate pe bestjobs în primul trimestru din 2023 fiind aproape egal cu numărul celor postate în primele 6 luni din 2022.

„Aplicările pe bestobs au crescut foarte mult, în septembrie atingând un nou record pentru perioada post-pandemie. Acest lucru este de așteptat după perioada de concedii, așa cum era de așteptat să crească și numărul de joburi. Cu toate acestea, observăm o stagnare în sectoare, precum Construcții și Agricultură, care în această perioadă intensificau căutările de specialișt, care coincide și cu discuțiile din sfera politică despre plata CASS în cazul acestor angajați sau impozitarea sumelor din salarii ce depășesc 10.000 de lei bruti. În ceea ce privește HoReCa, o stagnare a recrutărilor e justificată de încheierea sezonului turistic.”, completează Ana Vișian.

Salariile angajaților români au început deja să înregistreze scăderi, salariul mediu net din luna iulie fiind cu 35 lei mai mic față de luna iunie 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în hoteluri şi restaurante, cu puțin peste 2.500 lei net.

În prezent, pe bestjobs, cele mai căutate poziții din domeniile vizate de noile măsuri fiscale au următoarele salarii:

• Construcții și Instalații:
  • Inginer constructor senior - 1.700-2.400 euro net
  • Inginer proiectant instalații și ofertare - 1.500-2.200 euro net
  • Inginer rețele hidrotehnice - 1.600-2.200 euro net
  • Inginer sudor - 1.500-2.000 euro net
• Industria alimentară:
  • Operator pasteurizare - 700-800 euro net
  • Inginer tehnolog cofetărie - 1.000 -1.500 euro net
  • Măcelar 500-700 euro net
• Agricultură:
  • Inginer agronom - 1.000-1.700 euro net
  • Coordonator siloz - 1.100 - 1.400 euro net
  • Specialist irigații - 1.000-1.300 de euro net

La sfârşitul lunii august 2023, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,86%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,03 pp şi egală cu cea din luna august a anului 2022. Menţionăm faptul că rata şomajului a fost calculată folosind noile date primite de la INS privind populaţia activă civilă la data de 01.01.2023.

Numărul total de şomeri la finele lunii august 2023 a fost de 230.545 de persoane, mai mare cu 2.928 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 40.231 au fost şomeri indemnizaţi şi 190.314 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.959 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 1.031 de persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii august se prezintă astfel: 68.018 şomeri provin din mediul urban şi 162.527 şomeri provin din mediul rural.

Numărul şomerilor femei la 31 august 2023 era de 111.683 persoane, în timp ce numărul şomerilor bărbaţi era de 118.862 de persoane.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (53.883), urmaţi de cei cu vârsta peste 55 ani (47.275), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (14.808).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,60%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 32,10% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,92 %.

Mai multe informaţii privind situaţia statistică a şomajului la sfârșitul lunii august 2023 pot fi vizualizate accesând www.anofm.ro, secțiunea Programe, statistici.

Leul și-a menținut evoluția stabilă față de euro, chiar dacă economia României dă semne clare de încetinire, așa cum o arată datele prezentate de INS conform cărora creșterea din august cu doar 0,1% a volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul.

Cauzele principale ale acestei evoluții sunt legate de costurile ridicate ale inflației și cele de finanțare, pe fondul incertitudinilor provocate de politica fiscală haotică a PSDNL.

La încheierea vizitei echipei FMI la București, aceasta a atras atenția asupra faptului că deficitul bugetar din acest an va fi de 6% ceea ce va pune în pericol atragerea de fonduri europene prin PNRR.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9745 la 4,9752 lei și este tot mai aproape de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în 19 mai. Trebuie semnalat faptul că de la începutul săptămânii transferurile s-au limitat la culoarul 4,973 – 4,975 lei.

Cu o zi înainte de ședința de politică monetară a BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai bine de două luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Euro a scăzut la 1,0452 dolari, minim al ultimelor opt luni, dar a urcat apoi până la 1,0511 dolari, după publicarea unor date economice europene pozitive, astfel că media celei americane a scăzut de 4,7430 la 4,7387 lei.

Cursul francului elvețian a crescut la 5,1570 lei iar cel al lirei sterline la 5,75 lei.

Deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.816 – 1.825 dolari/uncie, valori comparabile cu cele de la sfârșitul anului 2018, au condus la scăderea prețului gramului de aur la 277,7786 lei. În opinia analiștilor este posibil ca uncia să scadă sub pragul de 1.800 dolari, în cazul menținerii unei nivel ridicat al dobânzii de către Rezerva Federală.

Monedele din regiune pierdeau teren în fața celei unice. Media celei maghiare s-a depreciat la 388,45 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6303 zloți/euro.

Bitcoin se consolida la 27.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 27.240 – 27.639 dolari. Ethereum fluctua între 1.635 și 1.658 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Joi, s-a desfășurat principalul eveniment al începutului de lună, ședința de politică monetară a BNR.

Banca centrală a decis să mențină rata de referință la 7%/an, mișcare anticipată deja de piață, după ce guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat luna trecută că acest nivel va fi menținut și în prima parte a anului viitor. Dobânda lombardă și facilitatea de depozit au rămas la 8%, respectiv 6%.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței, se arată că „deciziile vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”.

Cursul de schimb al euro nu a fost influențat de decizia BNR și a scăzut de la 4,9752 la 4,97 lei. Întărirea leului s-a datorat scăderii aversiunii față de risc, evoluția de care au profitat și celelalte monede din regiune. Dacă tranzacțiile din precedentele trei ședințe s-au efectuat în culoarul 4,973 – 4,975 lei, joi ele s-au realizat între 4,969 și 4,976 lei.

Piața monetară a fost calmă iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Moneda americană a intrat în a 11-a săptămână consecutivă de apreciere. Ea a luat joi o pauză și se tranzacționa între 1,0501 și 1,0530 dolari, după ce euro a atins marți un minim al ultimelor opt luni de 1,0452 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut de la 5,7387 la 5,7293 lei.

Evoluția dolarului se datorează robusteţei pe care o arată economia Statelor Unite în comparaţie cu cele din Europa şi Asia dar și creșterii preţurilor la materiile prime energetice, situație care nu afectează SUA.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,1559 lei iar cel al lirei sterline a coborât la 5,7344 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 277,1256 lei, evoluție la care a contribuit deprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 1.812 și 1.830 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 387,66 forinți/euro iar cea poloneză la 4,5974 zloți/euro.

Cotațiile bitcoin au crescut la 27.557 – 27.882 dolari iar ethereum fluctua între 1.633 și 1.655 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Executivul a adoptat în ședința de joi, 5 octombrie 2023, actul normativ necesar prelungirii cu 3 luni, pânã la data de 31 decembrie 2023, a duratei de aplicare a tarifelor de primã maxime de asigurare RCA practicate de asigurãtori la data de 28 februarie 2023.

„În contextul în care sute de mii de șoferi rămân fără polițe la finalul anului, era vitală protejarea consumatorilor și menținerea accesibilității asigurărilor auto. Tarifele RCA pot varia semnificativ de la o companie de asigurări la alta, iar uneori aceste tarife pot deveni prohibitiv de mari pentru șoferii cu venituri mai mici. Plafonarea tarifelor asigură că RCA rămâne accesibilă pentru toți șoferii, ceea ce este esențial pentru asigurarea siguranței rutiere. Gândiți-vă că sunt aproximativ 800.000 de mașini pentru care din 8 decembrie este nevoie de asigurare nouă. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu se lua această decizie, de aplicare a tarifelor de primã maxime de asigurare RCA practicate de asigurãtori la data de 28 februarie 2023? Aceasta cu atât mai mult în contextul în care suntem țara care este pe primul loc în topul negativ al țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente și cei mai mulți morți pe șosele, pe cap de locuitor”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Contextul eliminării riscului creșterii prețurilor

Ca urmare a ieşirii din piaţa asigurărilor RCA în ultimii doi ani a asigurătorilor cu cea mai mare cotă de piață, asigurători în portofoliul cărora se aflau cea mai mare parte a asiguraților RCA, a fost generat un dezechilibru între cerere și ofertă, fapt ce a condus la o evoluţie ascendentă a tarifelor de primă practicate de către asigurătorii RCA.

În aceste condiții, la 5 aprilie 2023 a fost emisă de către Guvernul României Hotărârea nr.298/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi a altor măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.

Prin acest act normativ au fost stabilite tarifele de primă practicate pentru asigurările RCA la nivelul propriilor tarife de primă care au fost practicate de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, acestea urmând a fi valabile pentru o perioadă de 6 luni, până la data de 10 octombrie 2023.

După deschiderea procedurii de faliment pentru asigurătorul RCA cu cel mai mare portofoliu de asigurări RCA din România, a fost adoptată OUG 71/2023, prin care termenele de încetare de drept a contractelor încheiate cu societatea de asigurare pentru care s-a pronunțat hotărârea de deschidere a procedurii de faliment au fost prelungite cu 90 de zile, până la data de 7 Decembrie 2023 pentru asigurări generale, respectiv 5 Februarie 2024 – pentru asigurări de garanții. După împlinirea acestor termene, polițele emise încetează de drept și, prin urmare, este necesară încheierea unor polițe noi.

Precizăm că numărul contractelor de asigurări obligatorii RCA încheiate de acesta, care mai sunt încă în vigoare, este de aproximativ 1,5 milioane de contracte, ceea ce reprezintă circa 15% din întregul parc auto la nivel național.

În condițiile în care prelungirea valabilității contractelor RCA se suprapune cu încetarea efectelor HG nr.298/2023, se estimează că până la sfârșitul anului 2023 va exista un număr ridicat de asigurați RCA care vor solicita încheierea unor noi contracte, caz în care se va manifesta continuarea situației de dezechilibru între cerere și ofertă la nivel de piață, ceea ce ar putea conduce fie la o presiune asupra primelor de asigurare RCA practicate în piața liberă fie la o scădere a gradului de cuprindere în asigurarea RCA a parcului auto național.

Astfel, prin aplicarea acestei măsuri se elimină potențialul impact negativ al creșterii prețurilor.

Recuperarea diferenței de primă

Reamintim că asigurații care au plătit integral sau în rate prima de asigurare pot denunța contractul de asigurare. Astfel, pot să o recupereze din prima achitată proporțional cu perioada neexpirată a contractului RCA, dacă nu s-au plătit sau nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării.

Suma cuvenită reprezintă prima datorată de catre asigurătorul debitor, pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta ca urmare a încetării contractelor de asigurare.

Joia aceasta, se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, de la care analiștii nu așteaptă o modificare a ratei de referință. Motiv pentru piața monetar-valutară să fie foarte calmă.

Doar media dolarului a crescut semnificativ, de la 4,7191 la 4,7430 lei, după ce aceasta a atins un maxim al ultimelor opt luni față de euro. Față de sfârșitul săptămânii trecute aprecierea monedei americane este de aproape 5,7 bani.

În așteptarea publicării datelor referitoare la piața muncii din Statele Unite, euro s-a depreciat la 1,0460 – 1,0494 dolari. Evoluția survine după declarațiile făcute de oficiali ai Rezervei Federale care au susținut necesitatea menținerii unei politici monetare strictă pentru a duce inflația la ținta de 2%, ceea ce indică posibilitatea unei posibile majorări suplimentare a ratei de referință până la sfârșitul anului.

Media euro a crescut marginal de la 4,9744 la 4,9745 lei, iar tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,973 – 4,975 lei, identic cu cel de luni.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu două luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,1499 lei iar cel al lirei sterline la 5,7323 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 278,5272 lei, efect al aprecierii monedei americane în condițiile în care metalul galben s-a menținut pe o pantă descendentă și se tranzacționa în culoarul 1.817 – 1.830 dolaril, fiind atins astfel un minim al ultimelor șapte luni.

După aprecierile consistente de la începutul săptămânii, monedele din regiune cunoșteau scăderi marginale. Media celei maghiare a crescut la 387,57 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6147 zloți/euro.

Bitcoin a crescut la începutul săptămânii la 28.488 dolari, dar a scăzut marți la 27.390 – 27.668 dolari. La rândul său, ethereum a scăzut la 1.650 – 1.670 dolari, după ce s-a apropiat luni de 1.750 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu