Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat condițiile accesării fondurilor disponibile pentru procesatori privind finanțarea acordată prin Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM.

Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia se regăsesc pe pagina oficială a Agenției, www.afir.ro, în pagina dedicată schemei de ajutor de stat – click aici pentru acces direct în pagină. În baza acestor documente potențialii beneficiari pot demara pregătirea documentației necesare accesării de către solicitanți a fondurilor INVESTALIM.

Cererile de aprobare pentru finanțare vor putea fi depuse de către potențialii beneficiari începând cu data de 27 octombrie 2023, ora 08:30.

Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM se implementează în perioada 2023 – 2026 prin Schema de ajutor de stat INVESTALIM, care dispune de un buget total de 590 de milioane de euro, asigurat de la bugetul de stat. Alocarea anuală pentru finanțarea proiectelor de investiții este de aproximativ 147,5 milioane euro.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de sprijin pot fi întreprinderile nou-înființate sau întreprinderile în activitate, atât IMM, cât și întreprinderi mari, înființate conform Legii nr. 31/ 1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intensitatea sprijinului nerambursabil are valori cuprinse între 30 – 70%, iar nivelul ajutorului de care poate beneficia o întreprindere poate ajunge până la un maxim total de 57.750.000 de euro.

Activitățile eligibile pentru care se acordă finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat INVESTALIM sunt: prelucrarea și conservarea cărnii, fabricarea produselor din carne, prelucrarea şi conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor, prelucrarea şi conservarea cartofilor, fabricarea sucurilor de fructe și legume, prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie, precum și fabricarea zahărului.

Procesarea produselor agroalimentare va fi susținută financiar și prin intervenția DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, din cadrul Planului Strategic pentru PAC 2023 – 2027, unde alocarea financiară este de 210.300.000 euro. Valoarea maximă a unui proiect de investiții poate ajunge la 10.000.000 euro pentru înființare unități de procesare legume-fructe și pentru industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate, la 7.000.000 euro pentru înființarea unităților de procesare, iar pentru modernizare se acordă până la 3.000.000 euro/ proiect. Intensitatea sprijinului nerambursabil pentru această intervenție este de 65%.

Pe fondul ultimelor discuții despre noile măsuri fiscale, angajații din domeniul IT iau în calcul metode prin care să atenueze impactul financiar al acestora, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online bestjobs. Astfel, mai mult de o treime dintre ei se bazează pe faptul că angajatorul va compensa scăderea salariului rezultată din impozitare, 21% plănuiesc să își deschidă SRL, în timp ce alți 19% se gândesc să colaboreze cu angajatorul prin PFA, iar ceilalți își asumă efectele acestor schimbări fiscale.

Pentru candidații din IT, activând într-un domeniu care a crescut foarte mult în România ultimilor ani, salariul este foarte important, așa cum reiese din sondajul bestjobs. Tocmai de aceea, peste 40% dintre angajați și-ar schimba actualul job pentru un salariu mai mare, care să acopere noile taxe, 35% pentru proiecte provocatoare, în timp ce 21% vizează pachete de beneficii mai generoase. Alți 4% își doresc doar o schimbare de mediu.

În România, la finalul anului 2022, cei care figurau ca salariați în domeniul informațiilor și comunicațiilor reprezentau 3,4% din totalul populației active în câmpul muncii, potrivit datelor INS. Pe lângă aceștia, mai sunt și alții care colaborează cu companii din IT în sistem de PFA sau microîntreprindere. Mulți dintre aceștia ar urma să fie afectați de măsurile fiscale care sunt în dezbatere, după o perioadă foarte lungă în care au beneficiat de numeroase facilități.

Pe bestjobs, sectorul IT atrage lunar, în medie, peste 100.000 de aplicări, în timp ce mulți alții sunt contactați direct de către angajatori. 3 din 4 au în plan să-și schimbe jobul pentru anul viitor, așa cum reiese din răspunsurile la sondajul bestjobs.

Posibilitatea de a lucra doar de acasă este foarte importantă pentru aproape 60% dintre respondenți, alături de flexibilitatea programului de lucru. Peste jumătate preferă să lucreze după propriul program, cu focus pe finalizarea taskurilor și nu pe numărul de ore lucrate. Doar un sfert au declarat că se împacă mai bine cu un program fix, în timp ce 17% au spus că preferă să lucreze câteva ore dimineața și câteva seara.

În topul beneficiilor preferate de această categorie de angajați, se numără acțiuni la companie acolo unde există posibilitatea (44%), asigurare de sănătate privată (31%), abonament la clinici medicale private (28%), contribuții la pensii private (12%), asigurarea de viață privată (11%), al 13-lea salariu (10%) și acordarea de prime și bonusuri de performanță (7%).

Întrebați care sunt cele mai realiste stereotipuri despre ei, IT-iștii respondenți recunosc că adesea preferă ținutele formate din hanorac sau tricou cu blugi și sneakers, au hobby-uri care le accentuează latura de „tocilari”, rezolvă orice cu un restart sau că sunt sunați de către rudele mai în vârstă pentru a le oferi asistență în aflarea parolelor. Totodată, mulți dintre ei au mărturisit că sunt fideli unui singur limbaj de programare, deși cunosc mai multe.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie 2023, pe un eșantion de 550 angajați în domeniul IT.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 10,36%, cele nealimentare cu 6,68%, iar serviciile cu 12,10%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate joi.

În septembrie, comparativ cu august, rata inflaţiei a fost 0,79%. Rata medie lunară a inflaţiei în primele nouă luni ale acestui an a fost de 0,6%.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/12/rata-anuala-a-inflatiei-a-scazut-la-8-8-in-septembrie-2023--1185114

INS a publicat joi datele referitoare la evoluția prețurilor în septembrie. Față de august rata inflaţiei a crescut cu 0,79% iar rata anuală a prețurilor de consum a decelerat de la 9,43% în august la 8,83% în septembrie, cel mai redus nivel din februarie 2022.

Tendința actuala de majorare a prețurilor la țiței, datorată de apropierea sezonului rece cât și conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea afecta parcursul descendent. BNR a prognozat în august o inflație de 7,5% la sfârșitul acestui an și de 4,4% la finalul 2024.

Pentru a aduce inflația la valori sustenabile care să o împingă la nivelul țintă de 2,5%±1 punct procentual, BNR utilizează cursul de schimb. De aici și stabilitatea euro care nu reușește să treacă de recordul de 4,9783 lei atins în 19 mai.

Joia aceasta, cursul euro a scăzut de la 4,9658 la 4,9627 lei, într-o ședință în care cotațiile au scăzut de la 4,965 lei, la deschidere, la 4,96 lei, pentru ca apoi să se stabilizeze în jurul valorii de 4,963 lei.

Decizia BNR de a nu mai controla cu strictețe lichiditatea din piața monetară și scăderea inflației, au făcut ca de la sfârșitul lunii iulie volatilitatea indicilor ROBOR să se apropie de zero. Joia aceasta, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,64 la 6,63%.

Tot joi, Finanțele s-au împrumutat cu 973,1 milioane lei, față de un nivel programat de 600 milioane lei, printr-o emisiune de obligaţiuni scadente în octombrie 2033, la un randament mediu anual de 7,13%.

Publicarea stenograma („Beige Book”) a celei de-a șasea ședințe de politică monetară din acest an a Rezervei Federale americane exprimă perspectiva menținerii ratei de referință la un nivel ridicat până la convergența sustenabilă a inflației spre nivelul țintă.

Evoluția dobânzii cheie din Statele Unite va fi decisă în funcție de nivelul inflației din septembrie. Analiștii anticipează o scădere ușoară în septembrie, care nu va elimina posibilitatea unei noi majorări de către Fed a ratei de referință până la finalul anului, care va lua în considerare robusteţea pieţei americane a muncii.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0614 – 1,0640 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,6803 la 4,6739 lei.

Cursul francului elvețian a urcat la 5,1941 lei, față de 5,1530 lei la sfârșitul săptămânii trecute, iar cel al lirei sterline a scăzut marginal la 5,7479 lei.

Menținerea cererii de metal galben a ridicat cotațiile la 1.876 – 1.885 dolari/uncie, însă ritmul de majorare a fost mult mai redus. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la 282,7210 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,5329 zloți/euro, după întărirea de aproape 1% de miercuri, iar a celei maghiare s-a apreciat marginal la 386,15 forinți/euro.

Odată cu începerea războiului dintre Israel și Hamas, piața criptomonedelor a cunoscut un regres. Bitcoin a coborât joi la 26.720 – 26.850 dolari iar ethereum la 1.546 – 1.553 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Câştigul salarial mediu brut a fost de 7.258 de lei în august 2023, cu 59 de lei (0,8%) mai mic decât în luna precedentă, iar cel net s-a situat la 4.531 de lei, în scădere cu 34 lei (0,7%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 10.419 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante - 2.542 de lei.

În august 2023, comparativ cu august 2022, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,2%.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/12/castigul-salarial-mediu-net-in-romania-a-scazut-la-4-531-lei-in-august--1185162

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-septembrie 2023, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 966,68 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 92,16 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 385,18 milioane lei,cu 43,11 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit - 71,31 milioane lei;

– impozit pe venit - 153,25 milioane lei;

– TVA - 39,68 milioane lei;

– accize - 1,33 milioane lei;

– alte venituri - 119,61 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 581,50 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 49,05 milioane lei, față de perioada ianuarie-septembrie a anului 2022.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat, sumele încasate în perioada ianuarie -septembrie 2023 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat - 404,41 milioane lei;

– bugetul asigurărilor de șomaj - 11,64 milioane lei;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate - 165,45 milioane lei.

În perioada ianuarie-septembrie a anului 2023,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 66,61 milioane lei.