Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași (AJOFM Călărași) organizează vineri - 27 octombrie 2023, Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenții Promoției 2023.

Acțiunea se va desfășura începând cu ora 09.00, în următoarele locații:

 Călărași - Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași;

 Oltenița - Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă Oltenița, str. Argeșului, nr.111.

Au fost invitați agenți economici din tot județul Călărași, dintre aceștia, un număr de 22 și-au anunțat participarea la bursă, locurile de muncă comunicate ajungând la un număr de aproximativ 200 posturi vacante, acestea fiind adresate în special tinerilor absolvenți dar și celorlalte persoane aflate în cautarea unui loc de muncă.  

Principalele domenii de activitate în care sunt oferite locurile de muncă sunt următoarele:

o alimentaţie publică - 20 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: muncitor necalificat în bucătărie, patiser, modelator, lucrător comercial, afumător;

o construcții - 20 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: mecanic utilaje, sudor, electrician, zidar, faianțar, zidar-pietrar, electrician, instalator, fierar, lăcătuș întreținere, fierar betonist;

o confecţii textile - 40 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: operator confectioner, muncitor necalificat;

o alte activităţi - 140 locuri în meseriile/ocupaţiile: inginer mecanic, inginer sudor, îngrijitor clădiri, agent asigurare, consultant asigurare, inspector daune, coafor, lucrător comercial, conducător auto, agent securitate, îngrijitor clădiri, călcătoreasă, tractorist, funcționar administrativ;

Relații suplimentare cu privire la Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenții Promoției 2023, se pot obține la telefon 0242/318.375, 0242/318.376 sau e-mail : Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Cererea de active considerate drept „refugii sigure”, precum aurul, dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian s-a amplificat în ultimele zile, odată cu amplificarea tensiunilor din Orientul Mijlociu dar și a protestelor musulmanilor din întreaga lume.

Prețul gramului de aur a crescut la un nou maxim istoric de 295,6786 lei. Precedentul record de 294,4610 lei a fost înregistrat în 15 mai. La rândul său, metalul galben a urcat la 1.945 – 1.955 dolari/uncie.

Nivelul ridicat al plasamentelor în moneda elvețiană a apreciat-o la 0,946 – 0,948 franci/euro, a crescut media de la 5,2346 la un nou record de 5,2467 lei.

Nu s-au mai observat reglaje din partea BNR în condițiile în care cererea de valută s-a majorat în piață iar cursul euro a crescut de la 4,9705 la 4,9720 lei, aproape de maximul de 4,9783 lei, atins în 19 mai. Tranzacțiile de joi se realizau în culoarul 4,97 – 4,978 lei, tendința fiind una ascendentă.

Conform scenariului macroeconomic central realizat de analiștii Băncii Transilvania, media anuală a euro din acest an va fi de 4,95 lei, pentru a crește la 5,02 lei în 2024, respectiv la 5,09 lei în 2025.

Lichiditatea în exces din piața monetară, în condițiile în care băncile comerciale nu sunt dornice să stimuleze creditarea, lipsa intervențiilor BNR și tendința de reducere a inflației au făcut ca piața monetară să stagneze în ultimele luni.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Creșterea cererii de dolari este stimulată de majorarea plasamentelor în obligațiunilor cu scadența la 10 ani emise de Trezoreria americană, care a făcut ca acestea să crească peste nivelul de 4,9% pentru prima dată din 2007.

Euro a scăzut joi la 1,0527 – 1,0566 dolari astfel că media monedei americane a urcat de la 4,7038 la 4,7177 lei.

Lira sterlină a fost singura care s-a depreciat față de euro astfel că media ei a coborât de la 5,7353 la 5,7064 lei.

Monedele din regiune se depreciau față de cea unică. Media celei maghiare a fost stabilită la 384,90 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4529 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 28.179 – 28.567 dolari iar ethereum fluctua între 1.545 și 1.568 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se va desfăşura, în data de 27 octombrie, în 66 de locaţii la nivelul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

Evenimentul se adresează tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sau celor care doresc să se reorienteze profesional spre ocupaţii cu posibilităţi de menţinere a raportului de muncă pe termen mediu şi lung. De asemenea, se urmăreşte creşterea gradului de ocupare, prin corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă, existând posibilitatea interacţiunii directe dintre angajator şi solicitant.

Locaţiile de desfăşurare a bursei din acest an sunt publicate la adresa https://bit.ly/46RpXHU . Numărul estimativ al locurilor de muncă oferite de agenţii economici precum şi alte detalii, vor fi publicate în timp util pe site-urile agenţiilor județene/Agenției Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă- București, precum şi pe site-ul www.anofm.ro.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Ionuț Barbu, a semnat vineri, 20 octombrie 2023, Ordinul pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare.

Astfel, din 5 noiembrie 2023, fermierii și procesatorii pot depune proiecte pentru realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse solare sau eoliene în sectorul agricol, îmbunătățiri funciare și industria alimentară.

Sursa de finanțare o reprezintă Fondul pentru modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei va fi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Prezenta schemă bazată pe procedură de ofertare concurențială se aplică pentru proiectele care vizează:

a) realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse solare (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără capacități de stocare integrate;

b) realizarea capacităților noi de producere de energie electricădin surse eoliene (sub 1 MW inclusiv și peste 1 MW), cu sau fără capacități de stocare integrate.

Beneficiarii pot fi:

Întreprinderile din sectorul agricol (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari, inclusiv PFA, II, IF, precum și cooperativele agricole ori societățile cooperative agricole care dețin active fizice de producție și/sau procesare produse agro alimentare), legal constituite și înregistrate la ONRC;

Întreprinderile din sectorul industriei alimentare (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii și întreprinderi mari, inclusiv PFA, II, IF), legal constituite și înregistrate la ONRC;

Organizații/federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/FOUAI), constituite conform Legii nr. 138/2004 privind îmbunătățirile funciare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

CAEN-uri eligibile sunt:

pentru beneficiarii de la punctele i si ii: CAEN 01 - Agricultura, vânătoare și servicii anexe; cod CAEN 10 - Industria alimentară și CAEN 11 - Fabricarea băuturilor.

la momentul depunerii solicitărilor de sprijin, solicitantii trebuie să fie autorizati și pentru activitatea privind producerea de energie electrică, clasa CAEN 3511 – Producția de energie electrică.

Prin autoconsum se înțelege energia produsă, livrată și utilizată local de către beneficiar și care reprezintă minimum 70 % din producția pe un an al centralei regenerabile finanțate.

Elemente privind proiectele de investiție in capacități de producție si/sau de stocare de energie:

Potențialii beneficiari pot depune mai multe proiecte, doar dacă investițiile vizează locuri de consum diferite, cu încadrarea în valoarea de 20.000.000 euro pe beneficiar.

Valoarea ajutorului de stat acordat în cadrul schemei pe MW instalat este de maximum, dar nu mai mult de 100% din costurile eligibile:

Pentru energie eoliană:

1.400.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mici de 1 MW, inclusiv

700.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW

Pentru energie solară:

1.000.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mici de 1 MW, inclusiv

500.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW

Prezenta schemă se bazează pe procedură de ofertare concurențială și se aplică numai instalaţiilor noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie cu sau fără capacitate de stocare integrată.

Ordinul poate fi consultat aici: https://shorturl.at/EQ359

Sursa www.madr.ro

La sfârșitul săptămânii trecute, prețul gramului de aur a atins noi recorduri, cel de vineri fiind de 299,1485 lei, evoluție la care a contribuit creșterea semnificativă a cererii de metal galben, considerat drept un refugiu în perioadele tulburi, precum criza din Orientul Mijlociu. Pe acest fond, uncia a urcat la 1.972 – 1.998 dolari, în creștere cu 3% la nivel săptămânal, cele mai ridicate valori de la jumătatea lunii mai 2023, și se apropie de recordul de 2075,47 dolari, atins în august 2020.

Lunea aceasta, în lipsa unei escaladări a crizei din Orientul Mijlociu și decizia Israelului de a întârzia ocuparea Fâșiei Gaza, pentru a permite eliberarea ostaticilor, s-a redus cererea de active considerate „refugii” iar metalul galben a scăzut la 1.972 – 1.983 dolari/uncie, ceea ce a coborât prețul gramului de aur la 298,5856 lei

O evoluție similară a avut și moneda elvețiană, care s-a apreciat vineri la 0,942 – 0,946 franci/euro și a atins maximul istoric de 5,2654 lei, dar a coborât la începutul acestei săptămâni la 5,2568 lei.

Nivelul aversiunii față de risc a afectat și raportul euro/leu. Cursul a urcat de la 4,9654 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9734 lei, la doar 0,0049 lei de maximul atins la jumătatea lui mai. Lunea aceasta, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,971 – 4,974 lei iar iar media a coborât marginal la 4,9724 lei.

Faptul că euro nu a atins pragul de 5 lei, nivel prognozat de majoritatea analiștilor, poate fi pus pe seama faptului că BNR utilizează cursul drept principala armă împotriva inflației.

Dacă în ianuarie 2022, rata de politică monetară a BNR se situa la 2%/an iar indicele ROBOR la trei luni se afla la 3,02%, iar cel la șase luni la 3,14%, la începutul acestui an valorile erau de 7,56%, respectiv 7,81%.

Criticile aduse de guvernatorul BNR, care a afirmat că dobânzile practicate de băncile comerciale „au sărit calul”, și controalele efectuate de Consiliul concurenței la sediile instituțiilor financiare au avut ca efect scăderea treptată a indicilor ROBOR.

De la sfârșitul lui iulie indicii au fost stabili iar modificările au fost minime. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni la 6,63%.

În ultimele luni, dolarul a fost împins în sus de creșterea randamentelor bonurilor emise de Trezoreria SUA, care au depășit joia trecută, pentru scurt timp, pragul de 5%, pentru prima dată din iulie 2007.

Creșterea apetitului pentru risc și declarațiile unor oficiali ai Rezervei Federale conform cărora ciclul de înăsprire al politicii monetare ar fi putut ajunge la final, au ridicat la începutul acestei săptămâni euro la 1,0572 – 1,0616 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,6981 la 4,6940 lei.

Media lirei sterline a crescut la începutul săptămânii de la 5,6914 lei la 5,7229.

Reducerea aversiunii față de risc a permis aprecierea criptomonedelor. Bitcoin a crescut la 29.899 – 30.957 dolari, valori care se mai înregistrau în prima jumătate a lunii august, iar ethereum la 1.659 – 1.705 dolari.

Analiza cuprinde perioada 16 – 23 octombrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Peste 62.000 de locuri de muncă part-time au fost scoase în piață de la începutul anului și până acum. Numărul este cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, asta deși joburile cu jumătate de normă continuă să fie impozitate la nivelul salariului minim pe economie.

Tot în evoluție este și tendința în ceea ce privește aplicările, acest tip de joburi atrăgând, în perioada ianuarie – octombrie 2023 cu 10% mai multe aplicări decât anul trecut. „2023 marchează o revenire a subiectului „part-time” în orizonturile de interes ale angajatorilor și candidaților, cu toate că principala direcție spre care vor să meargă în special candidații este cea a joburilor full time, care nu doar că vin și cu salarii mai mari, dar sunt și asociate cu ideea de stabilitate pe termen mai lung” spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Domeniile care au avut cele mai multe poziții part-time deschise au fost retail, entertainment, servicii, advertising / marketing / PR, turism, industria alimentară, asigurări și call-center / BPO. „Este interesant faptul că vedem, în cazul joburilor cu jumătate de normă, o disponibilitate mai crescută a angajatorilor pentru munca remote. Foarte probabil acest lucru se întâmplă pentru că sunt conștienți că mulți își iau încă un job deoarece au nevoie de o suplimentare a veniturilor. Și singurul mod viabil în care pot face asta este să se angajeze part-time și să lucreze se acasă”, explică Bogdan Badea. Concret, aproape 15% din numărul total de joburi part-time postate de la începutul anului și până acum sunt remote, comparativ cu un procent de 7,4% la nivel general, respectiv la nivelul tuturor tipurilor de joburi nou postate în 2023.

Cele 1,3 milioane de aplicări înregistrate pentru aceste poziții arată că și interesul candidaților a crescut cu 10% față de 2022. O treime dintre aplicări vizează acele oportunități care permit munca de acasă. „Joburile part-time rămân un apanaj al candidaților foarte tineri, care vor să acumuleze experiență în timpul studiilor, dar au devenit și o resursă extra la care apelează candidații cu experiență care vor să câștige mai mulți bani. Cu atât mai mult cu cât cel mai recent sondaj pe care l-am realizat ne-a arătat că una dintre principalele probleme ale românilor este faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au”, mai spune Bogdan Badea.

Cei care vor să lucreze part-time aplică preponderent pentru joburile din retail, call-center / BPO, advertising / marketing / PR, servicii și turism. Cel mai mult aplică acei candidați care se află în segmentul de vârstă entry – level și fără experiență, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Urmează candidații cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, cei între 36 și 45 de ani și abia apoi cei din categoria 45+.

În ceea ce privește joburile sezoniere, numărul acestora a scăzut față de anul trecut, însă nu semnificativ, ci într-un procent de aproximativ 5%. Și aplicările au scăzut pe acest palier, datele reflectând inclusiv situația din perioada estivală, atunci când, în mod natural, numărul de oferte sezoniere sau pe bază de proiect crește comparativ cu celelalte luni din an.

În acest moment, 29.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro. Dintre acestea, 5.600 sunt locuri de muncă part-time.