Scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti se elimină de la 1 noiembrie, în timp ce angajaţii din construcţii, agricultură şi industrie alimentară nu vor mai fi scutiţi de la plata contribuţiei la sănătate (CASS) şi a contribuţiei asigurătorie pentru muncă (CAM).

Aceste măsuri sunt incluse în pachetul de modificări fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare privind asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung (296/2023) a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/11/01/masuri-fiscale-care-intra-in-vigoare-de-la-1-noiembrie--1196161

Veștile bune continuă! Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), prin intermediul Agențiilor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIMM), va acorda finanțări nerambursabile de până la 500.000 lei antreprenorilor români, din sectorul de comercializare a produselor și serviciilor de piață, care doresc să investească în dezvoltarea afacerilor lor!

Procedura de implementare a programului Comerț&Servicii a fost publicată în Monitorul Oficial și poate fi descărcată de aici. https://economie.gov.ro/wp-content/uploads/2023/10/document-2023-10-27-26638000-0-procedura-program-finantare-comert-2023-monitorul-oficial.pdf

Programul Comerț&Servicii reprezintă o măsură de încurajare și stimulare a dezvoltării IMM-urilor care activează în sectorul de comercializare a produselor și serviciilor de piață și are drept obiectiv susținerea investițiilor, creșterea volumului de activitate și a competitivității acestor companii, precum și promovarea digitalizării și a tranformării verzi a societăților românești care desfășoară activități de comerț intern și internațional.

Mecanismul de finanțare prevede, la fel ca în cazul Programului de Microindustrializare – „Fabricat în România” , contractarea de credite de investiții de către antreprenori, de la băncile partenere ale programului, selectate în urma unui proces deschis și transparent, și decontarea de către MEAT a 50% din valoarea cheltuielilor echilibile, stabilite prin procedură, dar nu mai mult de 500.000 lei. Precizăm că valoarea minimă a creditului de investiții este de 250.000 lei.

Pot beneficia de sprijinul financiar nerambursabil companiile dintr-un spectru larg de sectoare, care desfășoară, spre exemplu, comerț cu ridicata și cu amănuntul, activități de tipărire, de reparare, întreținere și instalare a mașinilor sau de captare, tratare și distribuire a apei. De asemenea, sunt eligibile activitățile de colectare, tratare și eliminare a deșeurilor, lucrările speciale de construcții, transporturile, serviciile de cazare sau alimentație, producția cinematografică, publicitatea și realizarea de studii de piață, activitățile juridice, de contabilitate, de arhitectură și inginerie, precum și cele sportive, recreative și distractive, tranzacțiile imobiliare și multe altele.

Programul Comerț&Servicii se referă, astfel, la o gamă variată de investiții, cum ar fi achiziționarea de echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) sau de active corporale, din categoria mijloacelor fixe destinate locurilor de joacă, sălilor de sport, fitness, drone sau echipamente de forță. Totodată, sunt eligibile soluțiile și sistemele de eficientizare energetică, dar și echipamentele pentru colectarea, reciclarea și reutilizarea deșeurilor industriale. Lista completă a investițiilor eligibile, stabilită prin procedură, permite și achiziționarea de mobilier sau de aparatură birotică.

Înscrierile se vor desfășura online și vor fi anunțate la o dată ulterioară. Procedura prevede depunerea unor cereri tip de acord de principiu la creditare și finanțare prin intermediul unui formular electronic de înscriere, care va fi disponibil pe site-ul MEAT. La finalul acestei etape, va fi publicată lista tuturor cererilor înregistrate, în ordinea înscrierilor. Ulterior, aplicanții vor fi înștiințați să se prezinte la instituția de credit parteneră pentru care au optat, unde va fi realizată o preverificare a bancabilității. Dacă răspunsul este unul pozitiv, va fi emis acord de principiu la creditare, iar AIMM va începe procesul de evaluare administrativă și de eligibilitate, care poate fi încheiat favorabil prin emiterea notificării de principiu la finanțare. Creditul va fi acordat, însă, doar după verificarea finală a bancabilității, de către instituția de credit parteneră.

Pentru anul 2023, Programul Comerț&Servicii dispune de un buget în valoare de 74.500.000 lei, cu un număr estimat de 149 de beneficiari. Ținând cont de caracterul multianual al schemei de minimis, menționăm că pentru perioada 2024-2027, bugetul estimat este de 289.000.000 lei.

Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică, existând riscul apariției unor noi combatanți statali, plasamentele în dolari sau yeni s-au redus lunea aceasta înainte de ședințele de politică monetară ale Rezervei Federale americane și ale Băncii Japoniei.

Leul a beneficiat în prima parte a săptămânii trecute de majorarea ofertei comerciale de valută, în condițiile în care companiile și-au achitat taxele și impozitele la buget iar cursul euro a scăzut miercuri până la 4,9628 lei. Vineri, media a urcat la 4,9681 lei pentru ca lunea aceasta să scadă la 4,9647 lei, când tranzacțiile s-au realizat între 4,962 și 4,965 lei, cu închiderea la 4,963 lei.

Joia trecută, a fost publicat Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România, în urma unui sondaj efectuat în luna septembrie. Participanții anticipează o depreciere a leului în următoarele luni pe fondul adâncirii deficitului de cont curent și al balanței comerciale. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni (martie 2024) este de 5,0169 lei/euro, în ușoară creștere față de precedentul sondaj. Pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0607 lei/euro, în scădere față de precedenta prognoză.

Săptămâna trecută, indicii ROBOR au coborât la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

La începutul acestei săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,35%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,44% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,56 la 6,55%.

Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu 303 milioane lei, față de o valoare inițială a emisiunii de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2036 de 400 milioane lei. Randamentul mediu la care au fost plasate bonurile a scăzut marginal la 7,15%.

În prima parte a perioadei, euro a avut o tendință descendentă după ce BCE a menținut rata de politică monetară la 4,50% și a atins un minim de 1,0523 dolari. Posibilitatea ca Rezerva Federală să decidă menținerea ratei de referință în culoarul 5,25 – 5,50%, valoare stabilită în iulie, au apreciat euro lunea aceasta la 1,0547 – 1,0615 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,6672 și 4,7077 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,6943 lei.

Cursul francului elvețian a coborât la finalul intervalului analizat de la 5,2266 la 5,1929 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7085 la 5,6915 lei.

Joia trecută, aurul a atins în piața locală un nou record de 301,1915 lei/gram, pentru ca luni să fie stabilit la 301,0881 lei. Săptămâna aceasta este posibil ca gramul să atingă noi maxime istorice, evoluție determinată de faptul că metalul galben a trecut de pragul de 2.000 dolari/uncie și se apropie rapid de maximul istoric de 2075,47 dolari/uncie.

Volatilitatea bitcoin din ultimele luni a fost una semnificativă. El a fluctuat între un minim de 24.880 dolari atins în septembrie și un vârf de 35.187 dolari în 24 octombrie, pentru ca la începutul acestei săptămâni criptomoneda să se miște între 34.149 și 34.845 dolari. Avântul luat de bitcoin este pus pe seama faptului că vor fi autorizate mai multe ETF-uri spot de către Comisia americană de Valori Mobiliare (SEC). Ethereum a beneficiat de optimismul din piață și a urcat la peste 1.860 dolari și a coborât apoi la 1.779 - 1.829 dolari.

Analiza cuprinde perioada 23 – 30 octombrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Comparativ cu ultima ședință a pieței valutare din septembrie, la sfârșitul lui octombrie leul a câștigat 0,81 bani față de euro. Media dolarului american a pierdut 2,79 bani, cea a francului elvețian a crescut cu 1,93 bani iar cea a lirei sterline s-a depreciat cu 6,52 bani.

Piața valutară s-a deschis în ultima ședință din octombrie la 4,963 lei iar cotațiile au urcat treptat până la 4,968 lei, astfel că BNR a anunțat o medie de 4,9669 lei.

Conform scenariului macroeconomic central realizat de analiștii Băncii Transilvania

cursul mediu anual euro/leu s-ar putea aprecia de la 4,93 în 2022, la 4,96 în 2023, 5,04 în 2024, respectiv 5,08 în 2025. La rândul lor, analiștii BCR estimează pentru finalul anului un curs de 5 lei/euro „presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”.

Analiștii Băncii Transilvania estimează că „BNR ar putea diminua rata dobânzii de referință la 5,00% la final de 2024, respectiv la 4,00% la sfârșitul anului 2025. Prin urmare, ne așteptăm la continuarea tendinței de scădere pentru ratele de dobândă din sfera pieței monetare pe termen scurt”.

Tendința amintită de analiștii BT s-a evidențiat în octombrie, când indicii ROBOR au coborât la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,35 la 6,34%, față de 6,40% la începutul lunii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la rândul său de la 6,44 la 6,42%, comparativ cu 6,50% la debutul lunii, iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,55 la 6,53%, care s-a situat în 1 octombrie la 6,63%.

Marți și miercuri se desfășoară ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane. Investitorii se arătau prudenți înainte de anunțarea deciziei Fed iar moneda unică s-a apreciat la 1,0591 – 1,0675 dolari, profitând și de faptul că Eurostat a anunțat scăderea inflației din zona euro la 2,9% față de octombrie 2022, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. În piața locală, media monedei americane a scăzut la 4,6585 lei.

Moneda elvețiană a atins în 20 octombrie un record de 5,2654 lei dar a încheiat luna la 5,1639 lei, după ce a scăzut la 0,956 – 0,963 franci/euro. În așteptarea deciziei de politică monetară a Băncii Angliei lira sterlină s-a depreciat față de euro iar media lirei sterline a coborât la 5,6781 lei.

Deprecierea metalului galben la 1.991 – 2.001 dolari/uncie și a monedei americane au coborât prețul gramului de aur la 299,3492 lei, după ce joia trecută a fost atins maximul istoric de 301,1915 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 382,48 forinți/euro, câștigul față de sfârșitul lui septembrie fiind de peste 2,5%. Cursul celei poloneze s-a întărit la 4,4475 zloți/euro, aprecierea față de luna trecută fiind de 4,2%.

Bitcoin scădea ușor la 34.085 – 34.612 dolari iar ethereum la 1.786 – 1.820 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cu aproape 315.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro, anul acesta a fost unul în care companiile au continuat să își extindă echipele, însă ritmul majorărilor salariale de anul trecut nu a mai fost replicat. Asta după ce, în 2022, au fost înregistrate creșteri salariale de 10% - 15% în aproape toate domeniile de activitate.

„Peste 300.000 de joburi noi, postate într-un an care nu a fost tocmai cel mai liniștit din punct de vedere economic, nu înseamnă puțin, chiar dacă, în comparație cu anul trecut, se observă o ușoară scădere. Numărul de aplicări, în schimb, a crescut cu 10%, ajungând până la aproape 9 milioane din ianuarie și până acum. Pe un fond atât de dinamic, angajatorii nu s-au mai văzut nevoiți să crească salariile la nivel general”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii anul acesta au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei; Timiș, cu 4.700 de lei; Cluj, cu 4.500 de lei; Ilfov, Iași, Brașov și Sibiu cu 4.000 de lei. Alte județe în care salariul mediu net depășește pragul de 3.500 de lei net sunt Bihor (3.950 de lei), Prahova (3.800 de lei), Argeș (3.800 de lei) ori Alba (3.800 de lei)

De cealaltă parte a clasamentului, se află județe precum Vâlcea, Ialomița și Gorj, unde media salarială netă este de 3.200 de lei pe lună sau Caraș – Severin și Vaslui (3.100 de lei). „Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu mai vedem niciun județ cu o medie salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună, chiar dacă sunt și zone în care majoritatea candidaților se califică pentru joburi entry level, care au, implicit, și salarii mai mici”, explică Roxana Drăghici. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise în aceste județe sunt retailul, serviciile, turismul sau industria alimentară.

Dincolo de distribuția salarială pe județe, când vine vorba despre domeniile care oferă cele mai mari salarii, pe primul loc continuă să se afle IT-ul, cu o medie salarială netă de 6.500 de lei pe lună. Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din construcții și instalații câștigă, în medie, 5.000 de lei pe lună. Tot aceeași este media și pentru cei din audit / consultață și petrol / gaze. În inginerie media este 4.800 de lei, net, în telecom 4.400, iar în banking 4.000 de lei. „În toate domeniile de activitate așteptările salariale ale angajaților depășesc salariile încasate în realitate cu aproximativ 25% - 30%. Cea mai mare discrepanță însă o vedem în industria naval / aeronautică – 4.500 de lei, media reală vs. 6.500 de lei, așteptările candidaților, respectiv o diferență de 44%; agricultură (43%), unde salariul mediu net este de 4.200 de lei, dar așteptările candidaților urcă la 6.000 și pentru funcțiile publice (43%): 4.200 de lei vs. 6.000”, exemplifică Roxana Drăghici.

Cele mai mici diferențe apar, în schimb, în sectoare precum audit / consultanță, unde candidații au așteptări cu 20% mai mari decât ce oferă angajatorii (5.000 de lei vs. 6.000 de lei); medicină veterinară (22%, de la 3.700 la 4.500 de lei); financiar / contabilitate și producție, ambele cu aceiași indicatori pe cifre (25% - respectiv 4.000 de lei vs. 5.000 de lei) și alimentație / HoReCa (29% - respectiv 3.500 de lei vs 4.500 de lei)

În ceea ce privește domeniile care scot, anual, cel mai mare număr de joburi în piață și care recrutează masiv în aproape toate județele țării, salariile arată astfel: pentru retail, media salarială netă este de 3.600 de lei, pentru industria alimentară 3.500 de lei, pentru industria de servicii de call center / BPO 3.500 de lei, iar pentru transport / distribuție 4.000 de lei.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă. Peste 600.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. 

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna august 2023 s-a caracterizat prin:

- scăderea producţiei industriale realizată în luna august 2023 cu 32,6% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 28,2% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2022;

- scăderea câştigului salarial mediu nominal net cu 0,4% faţă de luna precedentă şi creşterea cu 6,1% comparativ cu luna august 2022;

- scăderea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2023 cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi creşterea cu 0,3 puncte procentuale faţă de luna august 2022;

- creşterea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 21,7 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 26,2 puncte procentuale faţă de luna august 2022;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 24 comparativ cu luna precedentă şi scăderea cu 11 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al căsătoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi scăderea numărului deceselor generale faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna august 2022, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale şi al căsătoriilor.

Producţia industrială realizată în luna august 2023 a înregistrat o scădere de 32,6% comparativ cu luna precedentă.

În luna august 2023, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,8% din volumul total al producţiei industriale realizată. Producţia industrială realizată în luna august 2023 a scăzut cu 28,2% faţă de producţia industrială realizată în luna august 2022.

În perioada 1.I.-31.VIII.2023, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o scădere a producţiei industriale cu 3,7%. Scăderi ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, inclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi părţi şi accesorii pentru maşini de multiplicat, fabricarea de mobilă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna august 2023, a fost de 5571 lei, mai mic cu 0,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 3,1% comparativ cu luna august 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4758 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 5348 lei în industrie şi construcţii şi de 6012 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna august 2023, a fost de 3637 lei, mai mic cu 0,4% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 6,1% comparativ cu luna august 2022. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 3523 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 3722 lei în industrie şi construcţii şi de 3623 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna august 2023 a fost de 7258 lei, iar cel net de 4531 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în scădere cu 0,7%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 98,8% pentru luna     august 2023 faţă de luna precedentă, de 229,6% faţă de octombrie 1990 şi de 105,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii august 2023, a fost de 48768 persoane, mai mic cu 61 persoane faţă de luna precedentă şi mai mare cu 1546 persoane faţă de luna august 2022. Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4,9 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,6 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,2 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii august 2023, era de 3691 persoane, în scădere cu 29 persoane faţă de luna precedentă (-0,8%).  

Comparativ cu luna august 2022, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 363 persoane (+10,9%). La sfârşitul lunii august 2023, femeile reprezentau 47,9% din numărul total al şomerilor înregistraţi. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 329 persoane (8,9% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 110 persoane (3,0% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%. Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii august 2023 era de 3252 persoane, reprezentând 88,1% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (88,7%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii august 2023, în judeţul Călăraşi, a fost de 4,8%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (4,9% în luna iulie 2023 şi 4,5% în luna august 2022).

Pentru femei, rata şomajului în luna august 2023 a fost de 5,1% (5,1% în luna iulie 2023 şi 5,3% în luna august 2022). Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna august 2023 a fost de 4,6% (4,7% în luna iulie 2023 şi 4,0% în luna august 2022).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii august 2023 existau 773 de locuri de muncǎ vacante, din care 326 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 447 erau pentru muncitori (57,8%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna august 2023, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al cǎsǎtoriilor, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi de scăderea numărului deceselor generale faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna august 2022, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, al deceselor sub 1 an şi a scăzut numărul deceselor generale şi al căsătoriilor.

Natalitatea. În luna august 2023, numărul născuţilor-vii a fost de 293, mai mare cu 82 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 69 faţă de luna august 2022.

Mortalitatea generală. În luna august 2023, numărul deceselor înregistrate a fost de 330, mai mic cu 1 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 64 faţă de luna august 2022.

Mortalitatea infantilă. În luna august 2023 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an. Numărul deceselor sub 1 an a crescut cu 1 faţă de luna precedentǎ şi respectiv faţă de luna august 2022.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -37 persoane în luna august 2023 (-120 persoane în luna iulie 2023 şi -170 persoane în luna august 2022).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna august 2023, s-au înregistrat 211 căsătorii, mai multe cu 4 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 66 faţă de luna august 2022.

Divorţialitatea. În luna august 2023 s-au înregistrat 48 divorţuri, mai multe cu 18 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 34 faţă de luna august 2022.

În luna iunie 2023, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 62,2 milioane euro şi al importurilor CIF de 58,6 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de 3,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+73,8%) şi respectiv de (+81,1%) faţă de luna iunie 2022, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+73,8%) respectiv de (+35,8%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-30.VI.2023, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (23,1%), metale comune şi articole din acestea (42,8%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (19,8%), materii textile şi articole din acestea (4,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,6%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-30.VI.2023, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (4,7%), metale comune şi articole din acestea (48,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (10,3%), materii textile şi articole din acestea (3,1%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (6,2%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (3,5%), mijloace de transport (3,6%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (7,6%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,6%).

În luna august 2023 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, prin creşterea numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a scăzut numărul de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni cazare turistică, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a crescut indicele de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2023, a fost de 1877, mai mic cu 0,6% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 10,5% comparativ cu luna august 2022. Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 92,0% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna august 2023, a fost de 3967, mai mare cu 10,3% comparativ cu luna precedentă şi mai mic cu 2,5% comparativ cu luna august 2022. Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,6% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna august 2023, a fost de 56,6% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mare cu 21,7 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 26,2 puncte procentuale comparativ cu luna august 2022. 

În luna august 2023, s-au eliberat 49 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 24 faţă de luna precedentă şi mai puţine cu 11 faţă de luna august 2022.

Rata inflaţiei, a fost în luna august 2023 de 0,5% faţă de luna precedentă şi de 9,4% faţă de luna august 2022. Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-31.08.2023 a fost de 0,6%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (1,4%). În luna august 2023 faţă de luna anterioară, au scăzut preţurile mărfurilor alimentare (-1,99%) şi au crescut preţurile mărfurilor nealimentare (+2,43%) respectiv tarifele serviciilor (+0,44%).