Nivelul mai redus al aversiunii față de risc s-a reflectat în evoluția monedelor de la marginea zonei euro iar cursului celei naționale este cel mai stabil din regiune, în condițiile în care BNR îl folosește drept principala armă împotriva majorării prețurilor.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9701 la 4,9704 lei, față de 4,9703 lei la începutul săptămânii. Transferurile se realizau în culoarul 4,968 – 4,971 lei.

Dobânzile interbancare și-au încetinit scăderea și s-au menținut la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,28 la 6,27%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,33%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,41 la 6,40%.

Trezoreria a refuzat să se împrumute joi printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în februarie 2038 care a avut o valoare de 400 milioane lei.

Investitorii marcau profiturile după creșterea de miercuri a euro la 1,0884 dolari, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 1,0830 – 1,0861 dolari. Piețele așteptau publicarea în Statele Unite a datelor referitoare la prețurile de import și export din octombrie, cât și numărul cererilor de șomaj săptămânale.

Moneda elvețiană era stabilă față de cea europeană iar media ei a crescut de la 5,1538 la 5,1557 lei. Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,7046 la 5,6837 lei, evoluție determinată de apariția unor informații conform cărora Banca Angliei ar intenționa să reducă dobânda de referință în cursul anului viitor.

Prețul gramului de aur a scăzut la 289,5645 lei, urmare a deprecierii metalului galben la 1.962 – 1.969 dolari.

Mediile monedelor din regiune se apreciau marginal față de euro, cea poloneză la 4,3854 zloți, respectiv la 376,37 forinți.

Bitcoin a testat din nou pragul de 38.000 dolari dar a scăzut apoi până la 36.746 dolari. Ethereum se tranzacționa între 2.028 și 2.088 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 248 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Polonia - 120 locuri de muncă pentru: montator construcţii; reprezentant vânzări; director vânzări; şoferi de autobuz;

Belgia - 36 locuri de muncă pentru: muncitor necalificaţi în agricultură; tehnician dentar;

Letonia - 30 locuri de muncă pentru: sudor;

Germania - 24 locuri de muncă pentru: tehnician în mecatronică auto (carosier auto); muncitor în producţie; tehnician service; mecatronist; lucrători în producţie - procesare produse din carne;

Italia - 15 locuri de muncă pentru: asistent medical;

Norvegia - 12 locuri de muncă pentru: mecanic auto; tinichigiu auto; vopsitor auto;

Olanda - 6 locuri de muncă pentru: electrcian; instalator; medic veterinar de urgenţă; căpitan secund; căpitan navă; inginer mecanic;

Austria - 5 locuri de muncă pentru: tehnician producţie.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Având în vedere afirmaţiile din spaţiul public cu privire la colectarea veniturilor bugetare, respectiv " (...) în fiecare lună, gradul de încasare şi de colectare a fost mult mai prost, spre dezastruos.", prezentăm situaţia reală a încasărilor:

Perioada ianuarie - octombrie 2023 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022

Veniturile bugetare brute colectate au fost în sumă de 346,48 mld.lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 11,9% (indice nominal), respectiv cu 36,84 mld.lei mai mult faţă de primele zece luni din 2022 (309,64 mld. lei).

Veniturile bugetare nete încasate au fost în sumă de 322,36 mld.lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 9,00% - indice nominal, în sume absolute cu 25,94 mld.lei mai mult faţă de perioada corespondentă din 2022 (296,42 mld.lei).

Aceste venituri s-au obţinut în condiţii economice mult diferite, fiind suficient să amintim doar:

- scăderea nivelului inflaţiei de la 115,88% în primele 10 luni 2022 la 108,09% în perioada similară din 2023,

- scăderea ritmului de creştere economică de la 4,7% în 2022 la 2% în 2023, potrivit comunicatului Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză din 09 noiembrie a.c.

De menţionat este şi faptul că în perioada de referinţă s-a rambursat TVA către mediul economic în cuantum de 24,8 mld.lei, cu 1,5 mld.lei mai mult faţă de perioada similară a anului 2022.

Totodată, se constată îmbunătăţirea substanţială a activităţii de colectare bugetară din perioada iunie - octombrie, astfel:

Veniturile bugetare brute

- colectate în perioada iunie/octombrie 2023 au fost mai mari cu 12,59% celor obţinute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 186,80 mld.lei faţă de 165,91 mld.lei în perioada iunie/octombrie 2022, un plus de 20,89 mld.lei),

- colectate în perioada ianuarie/mai 2023 au fost mai mari cu 11,10% celor obţinute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 159,68 mld.lei faţă de 143,73 mld.lei în perioada ianuarie/mai 2022, un plus de 15,95 mld.lei).

Se constată o creştere cu 31% a plusului de venituri brute colectate, respectiv cu cca. 5 mld.lei (diferenţa între 20,89 mld.lei şi 15,95 mld.lei colectare suplimentară în perioade egale de timp).

Veniturile bugetare nete

- colectate în perioada iunie/octombrie 2023 au fost mai mari cu 10,06% celor obţinute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 173,69 mld.lei faţă de 157,82 mld.lei în perioada iunie/octombrie 2022, un plus de 15,88 mld.lei),

- colectate în perioada ianuarie/mai 2023 au fost mai mari cu 7,26% celor obţinute în perioada similară a anului 2022 (respectiv 148,67 mld.lei faţă de 138,60 mld.lei în perioada ianuarie/mai 2022, un plus de 10,07 mld.lei).

În colectarea veniturilor bugetare nete se constată o creştere semnificativă, respectiv cu 57,70 % a plusului de venituri (15,88 mld.lei faţă de 10,07 mld.lei colectare suplimentară în perioadele analizate).

Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Mass Media

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat autorizarea la plată a sprijinului de urgenţă în sectorul cerealelor şi al seminţelor oleaginoase pentru un număr de 199.421 beneficiari cu o valoarea a ajutorului de 274.057.212 lei, echivalent a 55.381.013,95 euro, defalcat pe surse de finanţare după cum urmează:

- 147.115.286,60 lei, echivalent a 29.728.669,05 euro, finanţare externă nerambursabilă pusă la dispoziţia statului român prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

şi

- 126.941925,40 lei, echivalent a 25.652.344,90 euro, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023 în cadrul capitolului 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare", titlul 40 Subvenţii, articolul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli".

Schema reprezentând sprijinul excepţional sub formă de grant are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina şi reprezintă suma care se acordă acestora, exprimată în lei, pentru suprafeţele determinate în urma controalelor administrative şi la faţa locului aferente culturilor cu porumb şi/sau orz şi/sau rapiţă şi/sau floarea-soarelui din cererile unice de plată depuse în anul 2022.

Reamintim că beneficiarii acestei scheme sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafaţă determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului naţional tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile enumerate mai sus şi care au depus, până la termenul limită de depunere, în anul 2023 cerere de plată pentru intervenţiile din sectorul vegetal.

Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepţional sub formă de grant, de 2 lei/l, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantităţi unitare de 78 litri/ha de motorină şi că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulţirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină.

Sumele acordate cu titlu de sprijin de urgenţă nu sunt supuse executării silite prin poprire în cazul în care împotriva beneficiarilor acestora a fost pornită procedura de executare silită.

Conform legislaţiei în vigoare plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023, însă APIA depune toate eforturile ca beneficiarii să primească banii în conturi în perioada imediat următoare.

Legislaţie: H.G. nr. 845/2023 privind acordarea unui sprijin de urgenţă pentru sectorul cerealelor şi cel al seminţelor oleaginoase.

Serviciul Relaţii cu Publicul şi Comunicare

Aproape 70.000 de joburi noi au fost postate de la începutul anului și până acum pentru candidații care se încadrează în zona de specialiști și manageri. Numărul reprezintă aproximativ 25% din totalul joburilor scoase în piață în 2023, pentru toate nivelurile de carieră și pregătire.

„Specialiștii, seniorii și managerii reprezintă categoriile profesionale cele mai stabile pentru că vorbim despre candidați care se află într-un punct de maturitate profesională, care, teoretic, au ajuns la un nivel de recunoaștere și recompensare materială ce îi determină să facă schimbări destul de greu. Orice mișcare în carieră trebuie să însemne un pas înainte semnificativ, fie că este vorba despre salariu sau de expunerea profesională pe care o aduce. Tocmai de aceea, inclusiv în perioadele mai dificile din punct de vedere economic, îi vedem mult mai puțin dispuși la schimbare decât pe candidații din segmentul entry-level, să spunem”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile care au scos anul acesta cele mai multe poziții de specialiști au fost retail (17.500 de joburi noi), construcții (9.100 de joburi noi), servicii (6.500 de joburi noi), automotive (4.900 de joburi noi) și transport / logistică (4.700 de joburi noi). În ceea ce-i privește pe manageri, cel mai căutați au fost de către angajatorii din retail, cu 6.000 de poziții postate; industria alimentară, cu 2.600 de poziții; turism (2.100 de joburi noi), construcții, producție sau banking și servicii financiare – fiecare cu peste 1.500 de poziții.

Din cele peste 9,3 milioane de aplicări depuse din ianuarie și până acum, peste 2,7 milioane de aplicări au venit din partea managerilor și specialiștilor. ”O treime din aplicări vine din partea acestor două categorii de candidați, însă, dacă le separăm și facem o disociere, observăm că specialiștii aplică peste două ori mai mult decât managerii. O explicație pentru această statistică stă în faptul că managerii sunt obișnuiți mai degrabă să fie „vânați” de recrutori și mai rar decât oricare alt segment de candidați aleg să aplice proactiv pentru un job”, adaugă Bogdan Badea.

Domeniile care prezintă cel mai mult interes pentru specialiști sunt retail, construcții, servicii, producție și industria alimentară, în timp ce în topul domeniilor preferate de manageri apar și serviciile, bankingul sau marketing / advertising / PR. „Un aspect interesant în comportamentul de aplicare pe aceste două segmente este faptul că sunt mult mai puțin interesați de joburile remote decât ceilalți candidați. Astfel, dacă la nivel general media aplicărilor pentru joburile remote este undeva la 15% din totalul de aplicări, în cazul specialiștilor și managerilor procentul scade la maximum 5%”, punctează Bogdan Badea.

Cei mai activi candidați pe aceste segmente au fost cei din București, Cluj – Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Craiova. Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net, la nivel național, pentru specialiștii care au cel puțin 5 ani de experiență este de 5.000 de lei pe lună. Așteptările salariale ale acestor candidați se ridică, însă, la 7.000 de lei pe lună.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 27.000 de locuri de muncă.

Creşterea economiei româneşti a încetinit la 0,4% în trimestrul al treilea, faţă de trimestrul precedent, după un avans de 1,3% în trimestrul doi faţă de primul, a făcut ca majorarea PIB-ului din primele nouă luni față de perioada similară din 2022 să se limiteze la 1,1%.

Aceste date și proiecția făcută de BNR referitoare la creșterea inflației în prima parte a anului viitor au afectat evoluția leului, care nu a ținut pasul cu nivelul aprecierilor altor monede din regiune.

Cursul euro a scăzut de la 4,9723 la 4,9701 lei, iar tranzacțiile se realizau între 4,969 și 4,973 lei, valori comparabile cu cele de marți.

Începând cu noiembrie 2022, indicii ROBOR au intrat pe o pantă descendentă, efect al afirmației făcute de guvernatorul BNR conform căruia instituțiile financiare „au sărit calul” în privința majorării dobânzilor iar Consiliul Concurenței a declanșat un control la cele mai mari bănci pentru a vedea dacă există înţelegeri care să crească indicii mai mult decât ar fi fost justificat.

Pe de altă parte, apropierea inflației de nivelul de 7,5% anticipat de BNR pentru sfârșitul anului, a coborât dobânzile interbancare la valori comparabile cu cele de la finalul lui iunie 2022.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,29 la 6,28%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,34 la 6,33%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,43 la 6,41%.

Piețele internaționale anticipau o stabilizare a inflației din Statele Unite, evoluție care nu va necesita o modificare din partea Rezervei Federale a ratei de referință la întâlnirea de politică monetară care se va desfășura în 12 și 13 decembrie.

Aceste prognoze au apreciat euro la 1,0844 – 1,0884 dolari, valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui august, iar media monedei americane a scăzut de la 4,6390 la 4,5782 lei.

Media francului elvețian a urcat la 5,1538 lei iar cea a lirei sterline la 5,7046 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 290,3827 lei, efect al aprecierii metalului galben la 1.966 – 1.975 dolari/uncie.

În regiune, moneda poloneză s-a apreciat cu 1% de la începutul săptămânii și a fost stabilită la 4,39 zloți/euro. Cursul celei maghiare s-a întărit marginal la 376,74 forinți/euro

Bitcoin se consolida în jurul pragului de 36.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 35.386 – 35.384 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 1.969 – 2.024 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu