Contingentul de muncitori străini care vor putea veni la muncă în România în 2024 va crește la 140.000, cu 40% mai mult față de pragul admis pentru acest an, respectiv 100.000. Cei mai mulți se angajează în retail, horeca, servicii, construcții, transport / logistică sau turism, pe poziții din segmentul entry level, care necesită maximum doi ani de experiență.

„Cu toate că nu mai vedem un număr atât de mare de români care să aplice pentru joburile din străinătate, sunt domenii în care angajatorii au în continuare probleme în a acoperi necesarul de personal cu forța de muncă existentă în România. În plus, toate sunt domenii afectate și de o fluctuație mare de personal. Pentru aceste industrii, importul de forță de muncă din străinătate, mai ales din afara Europei, a reprezentat o soluție utilă, în special pentru a rezolva problema stabilității angajaților. Sunt, totodată, sectoare care au, anual, volume mari de angajări”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, liderul pieței de recrutare online din România.

Astfel, din cele aproape 350.000 de joburi postate de la începutul lui ianuarie și până la sfârșitul lunii noiembrie, 86.000 au fost postate de angajatorii din retail, 51.000 de companiile din servicii, 40.000 de cele din industria alimentară, 37.000 de cele din turism, 32.000 de angajatorii din transport / logistică și 28.000 de cei din construcții.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale nete, la nivel național, pentru un angajat care ocupă o poziție entry level în aceste domenii sunt cuprinse între 2.600 și 3.600 de lei, după cum urmează: de 3.000 de lei pentru cei care lucrează în retail, 3.600 de lei pentru angajații din construcții, 3.000 de lei pentru industria alimentară și horeca, 3.100 de lei pentru transport și distribuție și 2.600 de lei pentru turism.

„Muncitorii care vin din afara spațiului european au aceleași drepturi cu muncitorii români. La acestea se adaugă, însă, obligativitatea angajatorului de a le asigura cazare și de a le oferi un salariu minim echivalent salariului minim pe economie din România. Chiar dacă recrutarea lor presupune o perioadă mai îndelungată de timp și costuri suplimentare și deși angajatorii sunt conștienți că, în unele cazuri, România reprezintă pentru cei care vin din Asia o punte de acces spre piețe mai mari din Europa, recurg la această soluție, pe fondul unui deficit adânc de candidați la nivel local”, explică Roxana Drăghici.

2022 a fost anul în care a crescut cel mai mult numărul de permise de lucru alocate muncitorilor din afara țării, în condițiile în care, în 2021, contingentul de lucrători străini nou admiși pe piața muncii a fost de 50.000, dublu față de anul precedent. Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost înregistrate peste 96.000 de contracte de muncă pentru angajați veniți din afara Uniunii Europene.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 24.000 de locuri de muncă. Aproape 6.500 aparțin angajatorilor din retail, 2.000 celor din construcții, 3.300 din servicii, 2.600 din transport / logistică și 2.200 din turism / horeca.

Majorarea ofertei de valută din partea companiilor, care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a asigurat rezistență leului la creșterea aversiunii față de risc dar și la atenționările marilor agenții de rating după votarea în Parlament a noii legii a pensiilor.

Agențiile Moody’s și Fitch au semnalat săptămâna trecută faptul că implementarea noii legi a pensiilor va avea impact negativ pentru finanțele publice, prin creșterea deficitului bugetar. Această evoluție va afecta ratingul României în următorii ani și pune în pericol atragerea de fonduri europene prin PNRR, care necesită o scădere a deficitului sub 4%.

Raportul euro/leu a avut o evoluție stabilă. Cursul monedei unice s-a înghesuit între 4,9702 lei, media stabilită lunea aceasta, și 4,9710 lei, în timp ce tranzacțiile s-au realizat zilnic în culoarul 4,969 – 4,973 lei.

CFA România a prezentat sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor săi. Eforturile BNR de a stabiliza cursul euro/leu și de a-l utiliza drept principală armă împotriva inflației, au coborât nivelul anticipărilor pentru următoarele luni.

Pentru orizontul de șase luni (mai 2024) se anticipează o valoare medie a euro de 5,0097 lei, iar pentru noiembrie viitor valoarea medie a cursului anticipat este 5,0541 lei. La începutul acestui an, membrii CFA România prognozau pentru decembrie un curs al euro de 5,0636 lei.

De mai multe săptămâni, excedentul de lichiditate din piața monetară a menținut indicii ROBOR la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie trecut.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a menținut la 6,25%, față de 6,34% la începutul lunii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,31 la 6,32%, după ce la începutul lunii se situa la 6,43%. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,39%, comparativ cu 6,53% la debutul lui noiembrie.

În perioada analizată, Trezoreria s-a împrumutat până în aprilie 2030 cu 496 milioane lei la un cost mediu anual de 6,96% și cu 409,1 milioane lei prin titluri scadente în iulie 2034 cu un randament mediu anual de 7,22%. Lunea aceasta, Finanțele intenționează să atragă 690 milioane lei printr-o emisiune cu obligațiuni scadente în mai 2027.

La începutul acestei săptămâni, moneda europeană a câștigat teren în fața celei americane și a urcat la 1,0926 – 1,0960 dolari, în condițiile în care investitorii anticipează finalul perioadei de majorare de către Fed a dobânzilor. În piața locală, cursul monedei americane a crescut la 4,5603 lei, însă a scăzut la sfârșitul intervalului analizat la 4,5369 lei.

Cursul francului elvețian a fluctuat între 5,1383 și 5,1572 lei și a început săptămâna la 5,1561 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,6749 lei la 5,7252 lei, dar a încheiat perioada analizată la 5,7250 lei.

Prețul gramului de aur a urcat lunea aceasta la 293,8593 lei, după ce metalul galben a crescut la 2.008 – 2.016 dolari/uncie, maximul ultimelor șase luni, urmare a deprecierii monedei americane, astfel că investitorii caută plasamente considerate drept „refugii”.

Bitcoin s-a consolidat la începutul acestei săptămânii în jurul pragului de 37.000 dolari și fluctua în culoarul 37.070 – 37.572 dolari, după ce a urcat vineri la aproape 38.420 dolari. Ethereum se menținea peste pragul de 2.000 dolari și se mișca între 2.020 și 2.072 dolari.

Analiza cuprinde perioada 20 – 27 noiembrie

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

În perioada 16.10.2023 – 26.11.2023, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plata avansului aferent Campaniei 2023 suma de 843.935.993,45 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul National (BN1) și Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru un număr de 662.586 de fermieri.

Reamintim că în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

„Ne apropiem cu pași repezi de finalul primei campanii de plăți în avans derulate în cadrul noului Plan Strategic PAC 2023-2027, care se va încheia la data de 30 noiembrie 2023. Deși provocările nu au lipsit, având în vedere elementele de noutate ale perioadei de programare 2023-2027 și necesitatea adaptărilor sistemice și procedurale, vreau să-i asigur pe fermieri că tot personalul APIA este mobilizat pentru finalizarea cu succes a acestei activități, astfel încât toți fermierii eligibili să fie autorizați la plata avansului în termenul legal.” a declarat Directorul General APIA, domnul Cornel Constantin TURCESCU.

Situația precară a Finanțelor publice începe să pună presiune asupra cursului euro/leu și există riscul creșterii costurilor la care se împrumută România, în cazul în care marile agenții de rating vor decide să modifice în mod negativ notele.

Recent, agențiile Moody’s și Fitch au semnalat faptul că implementarea noii legi a pensiilor va avea impact negativ pentru finanțele publice, prin creșterea deficitului bugetar.

Iar marți, Ministerul Finanţelor a prezentat cele mai noi date care arată că datoria guvernamentală a crescut în primele nouă luni la 759,342 miliarde lei iar deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,97% din PIB după primele 10 luni ale acestui an, față de 3,34% în perioada similară din 2022.

Pe acest fond negativ, cursul euro a crescut marți de la 4,9702 la 4,9723 lei iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,972 – 4,973 lei.

Înainte de intrarea în minivacanța prilejuită de Ziua Națională, piața monetară s-a consolidat la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a menținut la 6,25%, față de 6,34% la începutul lunii. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,32%, după ce la începutul lunii se situa la 6,43%. Indicele la 12 luni a stagnat la 6,39%, comparativ cu 6,53% la debutul lui noiembrie.

Moneda americană avea o evoluție mixtă față de principalele valute iar cursul ei a crescut de la 4,5369 la 4,5419 lei, în condițiile în care ea fluctua în culoarul 1,0934 – 1,0963 dolari/euro, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii.

Media francului elvețian a scăzut de la 5,1561 la 5,1534 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,7250 la 5,7376 lei.

Aprecierea monedei americane și a metalului galben la 2.011 – 2.022 dolari/uncie, au contribuit la creșterea prețului gramului de aur la 294,1024 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 380,12 forinți/euro iar a celei poloneze s-a apreciat marginal la 4,3542 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o tendință descendentă. Bitcoin se tranzacționa între 36.892 și 37.447 dolari iar ethereum fluctua în culoarul 1.997 – 2.040 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, a aprobat pe 29 noiembrie 2023, ordinul ce modifică și completează anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 107/2017 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”.

Modificările vizează:

- prelungirea duratei de valabilitate a schemei cu 6 luni, de la 31.12.2023 până la data de 30 iunie 2024;

- majorarea bugetului schemei de minimis de la 345.519.724 euro (echivalent in lei) la 357.112.591 euro (echivalent în lei), bugetul total fiind constituit din alocarea aferentă fondurilor naționale și fonduri FEADR, inclusiv EURI, pentru întreaga perioadă de programare

- armonizarea prevederilor schemei de minimis cu cele ale regulamentelor europene în vigoare.

Schema de minimis vizează acţiunile specifice şi beneficiarii eligibili care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de minimis, conform fişei tehnice a submăsurii 19.2 „Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”, din cadrul măsurii 19 „Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER” (DLRC - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii), aferentă Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Actul aprobat poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/component/search/?searchword=ORDIN+Nr.+504+din+29.11+2023&searchwordsugg=&option=com_search

Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului Finanțelor, majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanții și implicit bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul programului IMM Invest PLUS şi a componentelor - IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST.

„IMM INVEST și IMM INVEST PLUS sunt instrumentele financiare care aduc valoare adăugată în economie, care au crescut gradul de bancabilizare a IMM-urilor și au contribuit la scăderea numărului de firme care au capitaluri negative sau se află în dificultate. Să înțelegeți impactul acestei măsuri, pentru fiecare leu garanție acordată de stat prin intermediul programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani. După acordarea finanțărilor prin garanții publice am observat că 8 din 10 firme care au beneficiat de program au ajuns să facă angajări, au înregistrat o dinamică net superioară a numărului de angajați, a cifrei de afaceri, a profitului net și a marjei de profit raportate la vânzări. Tocmai de aceea, am decis să suplimentăm plafonul garanțiilor cu 4,92 miliarde lei, ca măsură de impuls pentru mediul de afaceri” , a explicat ministrul Marcel Boloș.

Măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. De la începutul anului 2023 și până în prezent, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei.

4.500 noi companii vor fi sprijinite

Astfel, actul normativ aprobat în ședința de guvern stabilește un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat până la data de 31 decembrie 2023 de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro.

Ajutorul de stat sub formă de grant este majorat la peste 3,45 miliarde lei de milioane lei, echivalentul a aproximativ 695,753 de milioane euro, de la 2,88 miliarde lei, echivalentul în lei a aproximativ 584,922 de milioane euro și se implementează numai în limita fondurilor anuale aprobate.

Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanțare pentru încă 4.500 de întreprinderi, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, față de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut inițial.

Stabilirea plafonului total al garanțiilor și a bugetului pentru ajutorul de stat sub formă de grant a avut în vedere estimările administratorilor schemei de ajutor de stat, luându-se în calcul toate aspectele necesare pentru o operaționalizare imediată pentru a se permite accesul la lichiditate pentru un număr cât mai mare de companii afectate direct sau indirect de efectele crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și perioada scurtă rămasă până la finalul acestui an.

Suplimentarea plafonului total de garantare și a bugetului schemei de ajutor de stat are scopul de a preîntâmpina amplificarea efectelor crizei, întrucât sectorul companiilor nefinanciare s-ar putea confrunta cu o lipsă severă de lichiditate și condiții de finanțare insuficiente sau inadecvate pentru proiectele de investiții sau pentru capitalul de lucru necesar derulării activității curente.